Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii pot cere contra cost analize ANF, un instrument practic de reducere a riscului la livrare. Potrivit Agronet, producătorii agricoli pot solicita direct, pe bază de cerere, analize în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) atât pentru determinarea reziduurilor de pesticide din producția vegetală, cât și pentru verificarea calității produselor de protecție a plantelor, atunci când există suspiciuni privind compoziția.
Miza este una economică și operațională: o analiză făcută înainte de livrare poate preveni blocarea sau respingerea unui lot, iar verificarea unui produs fitosanitar suspect poate lămuri dacă problema vine din compoziția produsului sau din alți factori (condiții de aplicare, vreme, rezistența organismului-țintă).
ANF pune la dispoziție formulare distincte pentru două categorii de servicii:
Publicația notează că tema reziduurilor capătă greutate în contextul modificărilor recente ale legislației europene, inclusiv noile limite aplicabile din 19 august 2026, despre care Agronet a scris separat.
Conform informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale.
La nivel regional, ANF indică existența:
ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625.
Procedura pornește de la alegerea analizei și completarea formularului corespunzător, disponibile pe site-ul ANF (formulare aici: Autorității Naționale Fitosanitare). În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente:
Agronet subliniază că regulile de prelevare și transport contează, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului.
În logica de management al riscului, costul laboratorului trebuie raportat la valoarea producției sau a tratamentului verificat. Pentru reziduuri, o analiză înainte de livrare poate semnala o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. Pentru un produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund celor declarate, cu efect direct asupra eficienței tratamentului și asupra riscului de reziduuri neconforme.
Informația a fost prezentată inițial de Lumea Satului și este susținută de documentația publică a ANF, potrivit Agronet. (Materialul Lumea Satului: Lumea Satului).
Recomandate
Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]
Prima licitație dedicată taurilor de reproducție Limousine și Charolaise deschide o piață mai transparentă pentru genetica bovinelor de carne , cu prețuri de pornire de 4.000–4.500 de euro (aprox. 20.000–22.500 lei) și miza de a ridica performanța fermelor în timp, potrivit Știrile Pro TV . Licitația are loc pe 26 septembrie, la Saschiz (județul Mureș) , și va scoate la vânzare 19 tauri de reproducție: 11 din rasa Limousine și opt din rasa Charolaise. Evenimentul este organizat în cadrul reuniunii anuale a crescătorilor și include întâlniri cu specialiști, într-un sector în care selecția genetică începe să fie tratată ca investiție, nu ca achiziție „după aspect”. Ce se vinde și cum au fost aleși taurii Animalele au fost selectate dintr-un lot inițial mai mare (47 masculi Limousine și 33 masculi Charolaise), iar criteriile au vizat, între altele: ascendența și proveniența din linii cu genetică superioară mediei din România; calitățile materne ale vacilor; performanțe privind producția de carne; testări genomice realizate în Franța (evaluare a ADN-ului pentru estimarea potențialului genetic); includerea unor tauri autorizați pentru montă naturală, cu descendenți deja evaluați în producția de carne. Directoarea executivă a Asociației Crescătorilor de Limousine și Charolaise (ACLC), Veronica Morari, a explicat pentru Agerpres că licitația ar trebui să aducă „transparență și competiție”, astfel încât fermierii să poată compara exemplarele și să decidă pe criterii obiective. Miza economică: investiție în productivitate, cu efecte pe generații Prețul de pornire este între 4.000 și 4.500 de euro (aprox. 20.000–22.500 lei), iar nivelul final este greu de estimat, fiind prima licitație de acest tip în România. Ca reper, în Franța astfel de reproducători au ajuns și la 61.000 de euro (aprox. 305.000 lei), potrivit reprezentantei ACLC. Logica economică este că un taur de reproducție influențează un număr mare de viței, iar genetica se propagă în efectiv. Cu alte cuvinte, costul inițial poate fi justificat prin: sporuri mai bune de creștere și rezultate mai bune la îngrășare; îmbunătățirea treptată a performanțelor fermei; reducerea riscurilor asociate reproducției (de exemplu, ușurința la fătare), în funcție de selecție. Context: efectivele și programele de ameliorare Efectivele celor două rase înscrise în registrele genealogice au depășit anul trecut 16.700 de animale: 10.368 Limousine (166 exploatații) și 6.359 Charolaise (80 exploatații). Programele de ameliorare urmăresc atât caractere de producție (greutatea la înțărcare, la 365 de zile, sporul mediu zilnic), cât și de reproducție (fertilitate, ușurința la fătare, eficacitatea productivă a vacilor). ACLC arată că România are deja o bază proprie de reproducători și material genetic valoros, dar nu este încă independentă de importuri, mai ales pentru genetica de vârf. În paralel, cererea pentru tauri de reproducție și material genetic de calitate este în creștere, atât din partea fermelor comerciale mari, cât și a fermelor familiale. La nivel de piață, România avea în 2025 un efectiv total de aproximativ 1,9 milioane de bovine, iar producția națională de carne de bovine a ajuns anul trecut la circa 171.000 de tone (+5,6% față de 2024). Consumul rămâne însă redus, la aproximativ 5 kg de carne de vită pe locuitor pe an, sub media UE de 10 kg/an, conform datelor INS și APIA citate în material. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
John Deere alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru a accelera trecerea roboților și a sistemelor de inteligență artificială din faza de prototip în utilizare comercială , printr-un parteneriat pe trei ani cu Reservoir , o platformă americană de centre de testare în ferme, potrivit Agronet . Investiția vizează în special culturile cu valoare ridicată, unde lipsa forței de muncă și costurile mari fac automatizarea mai atractivă. Reservoir, fondată în 2024, combină infrastructura de testare agricolă cu investiții de capital de risc și dezvoltă centre de inovare direct în ferme, unde startup-urile pot testa roboți, senzori, soluții de conectivitate și aplicații de inteligență artificială în condiții comerciale reale. De ce contează: validarea în teren devine „gâtul de sticlă” al automatizării Acordul urmărește să reducă timpul dintre demonstrațiile din laborator și un produs care poate lucra efectiv în fermă. Pentru un producător de utilaje, provocarea nu mai este doar să obțină un sistem funcțional „pe banc”, ci să îl facă robust în condiții variabile: praf, căldură, umiditate, noroi, vibrații, teren neuniform și conectivitate imperfectă. John Deere numește această categorie „rugged AI”, adică inteligență artificială proiectată pentru medii dificile și utilizare continuă în teren. Compania vede automatizarea ca răspuns la două presiuni imediate în agricultura cu valoare ridicată: deficitul de forță de muncă și nevoia de eficiență mai mare. Ce finanțează concret parteneriatul cu Reservoir Reservoir operează deja centre în Salinas și Sonoma (California), deschise în primăvara lui 2026, folosite de peste 20 de startup-uri în primele luni de funcționare. Parteneriatul cu John Deere va subvenționa participarea unor întreprinderi tinere și le va facilita accesul la: terenuri agricole pentru testare; fermieri și manageri de exploatații; infrastructură tehnică; date obținute în condiții reale; parteneri industriali; rețele comerciale din California și Arizona. De ce horticultura e prima țintă pentru roboți Primele aplicații sunt orientate către culturi cu valoare mare, unde munca manuală are o pondere importantă în costurile fermei. În astfel de sisteme, automatizarea nu înseamnă neapărat înlocuirea tractorului, ci mecanizarea unor operațiuni punctuale, precum: recunoașterea și eliminarea buruienilor; aplicarea selectivă a tratamentelor; monitorizarea individuală a plantelor; detectarea bolilor și dăunătorilor; evaluarea fructelor înainte de recoltare; transport autonom în interiorul exploatației. Context: Europa construiește infrastructuri similare, iar România rămâne în urmă la adoptare Materialul notează că modelul Reservoir are un corespondent în Europa, prin rețeaua agrifoodTEF , care oferă peste 300 de servicii pentru testarea inteligenței artificiale, roboticii și sistemelor bazate pe date și conectează dezvoltatori cu centre de testare în toate statele membre. Pentru România, relevanța vine din dificultatea de a trece de la prototip la utilizare în fermă, pe fondul unei adopții încă reduse a agriculturii de precizie. Conform datelor citate, aproximativ 10–15% dintre fermele românești foloseau tehnologii de precizie în 2023, față de aproape 18% la nivelul Uniunii Europene, iar fragmentarea exploatațiilor (2,86 milioane de ferme la 12,55 milioane hectare, medie 4,39 hectare) face mai probabilă accesarea tehnologiei prin prestatori, cooperative, centre de testare și utilizare în comun, nu prin achiziții individuale. În esență, investiția indică o schimbare de strategie: marile companii nu mai pariază doar pe dezvoltare internă, ci finanțează ecosisteme de testare în care mai multe soluții sunt validate rapid în condiții reale, iar cele care rezolvă o problemă economică ajung ulterior la scară comercială. [...]
Field Sense Robotics își duce robotul autonom spre utilizare comercială printr-o creștere a vitezei la peste 15 km/h și printr-o mentenanță gândită să poată fi făcută în fermă , ceea ce poate reduce timpii morți și costurile totale de operare, potrivit Agronet . Platforma, aflată la a treia generație, pornește de la experiența modelului FSR 150, care se deplasa cu aproximativ 5 km/h. Noua versiune poate depăși 15 km/h, adică o viteză de peste trei ori mai mare, iar producătorul spune că a revizuit și masa utilajului, capacitatea de încărcare, manevrabilitatea și stabilitatea pe terenuri diferite. De ce contează viteza: productivitate și limitări economice Creșterea vitezei este relevantă direct pentru productivitatea zilnică. Un robot autonom poate lucra perioade lungi fără operator, însă dacă se deplasează lent, suprafața acoperită rămâne o limitare economică. În practică, capacitatea reală depinde de tipul lucrării, lățimea echipamentului, întoarcerile la capăt de parcelă și condițiile terenului, dar saltul de la 5 km/h la peste 15 km/h schimbă semnificativ potențialul de lucru pe zi. Mentenanță „în fermă”, fără specialiști: reducerea timpilor morți Un element central al noii generații este abordarea de service: platforma este proiectată astfel încât fermierii să poată face singuri lucrările de întreținere și să folosească piese disponibile, fără dependență permanentă de specialiști în robotică. Miza este economică: avantajul autonomiei se poate eroda rapid dacă orice defecțiune înseamnă oprirea utilajului și intervenția unei echipe specializate, mai ales pentru fermele aflate departe de centrele de service. Următorul pas: pulverizare punctuală și fertilizare țintită În prezent, utilizarea principală este pulverizarea continuă, însă compania pregătește trecerea la aplicarea punctuală a produselor, doar acolo unde există buruieni, pe baza unor modele de inteligență artificială antrenate cu imagini și înregistrări video. Același principiu ar urma să fie folosit și pentru fertilizare. Într-o etapă ulterioară sunt prevăzute camere RGB și NDVI pentru evaluarea stării culturilor; NDVI (indice de vegetație) folosește diferențele de reflectanță ale vegetației pentru a evidenția variații ale vigorii plantelor, utile la identificarea neuniformităților din parcelă. Context pentru România: accesul la tehnologie și amortizarea investiției Materialul plasează evoluția robotului în contextul adopției mai reduse a agriculturii de precizie în România. Conform datelor analizate de Agronet, în 2023 aproximativ 10–15% dintre exploatațiile din România foloseau tehnologii de agricultură de precizie, față de aproape 18% la nivelul UE, iar circa 7% dintre fermele europene utilizau robotică agricolă. În plus, structura fermelor rămâne o barieră: România avea aproximativ 2,86 milioane de exploatații care lucrau 12,55 milioane de hectare, cu o medie de 4,39 hectare pe exploatație, ceea ce face dificilă amortizarea achiziției individuale a unui robot autonom pentru multe ferme. În acest cadru, scăderea costurilor de operare și simplificarea întreținerii devin condiții-cheie pentru ca astfel de platforme să fie viabile economic. [...]
Un sondaj indică o mutare a semănatului rapiței spre mai târziu în 2026 , pe fondul secetei, al prafului și al presiunii dăunătorilor, în timp ce „fereastra” de la final de august rămâne reperul principal, potrivit agrarheute . Decizia privind data semănatului este descrisă ca fiind dificilă în multe regiuni, din cauza condițiilor foarte uscate și a îngrijorărilor legate de puricele rapiței (un dăunător care poate afecta răsărirea). Deși în unele zone au apărut precipitații așteptate, care îmbunătățesc condițiile, fermierii nu reacționează uniform: unii au semănat deja la mijlocul lui august, alții încă așteaptă ploi. Finalul lui august rămâne „standardul”, dar crește ponderea celor care amână La întrebarea despre perioada obișnuită de semănat, răspunsurile conturează un tablou relativ stabil: 63% indică sfârșitul lui august ca termen normal pentru semănatul rapiței; 18% seamănă de regulă la început de septembrie ; 17% încep de obicei la mijloc de august ; doar 2% ajung, în mod obișnuit, la mijloc de septembrie . Pentru 2026, însă, intențiile arată o înclinare mai puternică spre întârziere: 34% spun că vor semăna mai târziu decât de obicei , 50% rămân la momentul obișnuit, iar 13% plănuiesc să înceapă mai devreme . Astfel, ponderea celor care aleg semănatul mai târziu este aproape de trei ori mai mare decât a celor care devansează. Diferențe regionale: Vestul amână cel mai mult, Estul iese din tipar Schimbarea de calendar nu este uniformă între regiuni: Vestul Germaniei (Hessen, Renania de Nord–Westfalia, Renania-Palatinat, Saarland): 46% vor semăna mai târziu, 8% mai devreme. Sudul (Bavaria, Baden-Württemberg): 38% mai târziu, 11% mai devreme, 51% la termenul obișnuit. Nordul (Saxonia Inferioară, Bremen, Hamburg, Schleswig-Holstein): 31% mai târziu, 54% la termenul obișnuit. În Est (Brandenburg/Berlin, Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingia), modelul diferă: 28% plănuiesc semănat mai devreme , față de 22% care ar amâna, iar jumătate rămân la termenul obișnuit. Tot aici se vede și o preferință structural mai timpurie: 39% dintre respondenții din Est seamănă de regulă la mijlocul lui august, comparativ cu 18% la nivel național; în Vest, doar 8% încep în mod normal la mijloc de august. Ce trebuie reținut și limita datelor Concluzia sondajului este dublă: sfârșitul lui august rămâne fereastra centrală pentru semănatul rapiței , dar în 2026 un segment important de fermieri intenționează să împingă semănatul spre mai târziu , mai ales în Vest și Sud, în timp ce Estul are mai des planuri de devansare. Datele provin din 780 de răspunsuri la un sondaj online agrarheute și nu sunt reprezentative , inclusiv pentru că participanții nu sunt distribuiți uniform pe landuri; Bavaria este cel mai puternic reprezentată, cu 303 răspunsuri (39%) . [...]
