Știri
Știri din categoria Agricultură
John Deere alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru a accelera trecerea roboților și a sistemelor de inteligență artificială din faza de prototip în utilizare comercială, printr-un parteneriat pe trei ani cu Reservoir, o platformă americană de centre de testare în ferme, potrivit Agronet. Investiția vizează în special culturile cu valoare ridicată, unde lipsa forței de muncă și costurile mari fac automatizarea mai atractivă.
Reservoir, fondată în 2024, combină infrastructura de testare agricolă cu investiții de capital de risc și dezvoltă centre de inovare direct în ferme, unde startup-urile pot testa roboți, senzori, soluții de conectivitate și aplicații de inteligență artificială în condiții comerciale reale.
Acordul urmărește să reducă timpul dintre demonstrațiile din laborator și un produs care poate lucra efectiv în fermă. Pentru un producător de utilaje, provocarea nu mai este doar să obțină un sistem funcțional „pe banc”, ci să îl facă robust în condiții variabile: praf, căldură, umiditate, noroi, vibrații, teren neuniform și conectivitate imperfectă.
John Deere numește această categorie „rugged AI”, adică inteligență artificială proiectată pentru medii dificile și utilizare continuă în teren. Compania vede automatizarea ca răspuns la două presiuni imediate în agricultura cu valoare ridicată: deficitul de forță de muncă și nevoia de eficiență mai mare.
Reservoir operează deja centre în Salinas și Sonoma (California), deschise în primăvara lui 2026, folosite de peste 20 de startup-uri în primele luni de funcționare. Parteneriatul cu John Deere va subvenționa participarea unor întreprinderi tinere și le va facilita accesul la:
Primele aplicații sunt orientate către culturi cu valoare mare, unde munca manuală are o pondere importantă în costurile fermei. În astfel de sisteme, automatizarea nu înseamnă neapărat înlocuirea tractorului, ci mecanizarea unor operațiuni punctuale, precum:
Materialul notează că modelul Reservoir are un corespondent în Europa, prin rețeaua agrifoodTEF, care oferă peste 300 de servicii pentru testarea inteligenței artificiale, roboticii și sistemelor bazate pe date și conectează dezvoltatori cu centre de testare în toate statele membre.
Pentru România, relevanța vine din dificultatea de a trece de la prototip la utilizare în fermă, pe fondul unei adopții încă reduse a agriculturii de precizie. Conform datelor citate, aproximativ 10–15% dintre fermele românești foloseau tehnologii de precizie în 2023, față de aproape 18% la nivelul Uniunii Europene, iar fragmentarea exploatațiilor (2,86 milioane de ferme la 12,55 milioane hectare, medie 4,39 hectare) face mai probabilă accesarea tehnologiei prin prestatori, cooperative, centre de testare și utilizare în comun, nu prin achiziții individuale.
În esență, investiția indică o schimbare de strategie: marile companii nu mai pariază doar pe dezvoltare internă, ci finanțează ecosisteme de testare în care mai multe soluții sunt validate rapid în condiții reale, iar cele care rezolvă o problemă economică ajung ulterior la scară comercială.
Recomandate
John Deere va plăti 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei) într-o înțelegere colectivă cu fermierii , pe fondul presiunii tot mai mari a autorităților și clienților pentru „dreptul la reparații” (right to repair) – adică acces la piese, instrumente și software necesare pentru a-ți repara utilajele fără a depinde exclusiv de rețeaua autorizată, potrivit Agrointel . Miza economică depășește suma din acord: cazul indică o schimbare de reglementare și de practici comerciale în agribusiness, cu efect direct asupra costurilor de exploatare pentru ferme și asupra modelului de service al producătorilor de utilaje. Ce acuză fermierii și ce prevede plata către clienți Conform presei americane citate de publicație, procesul colectiv a vizat acuzații că Deere ar fi restricționat accesul la piese de schimb și reparații pentru tractoare și alte echipamente, ceea ce ar fi echivalat cu valorificarea unui monopol pe piața reparațiilor pentru produsele sale. Pe site-ul dedicat „dreptului la reparații” al companiei este menționat că pot fi eligibili pentru o plată cei care au cumpărat servicii de reparații pentru echipamente agricole mari John Deere în SUA, de la companie sau de la un dealer autorizat, în perioada 10 ianuarie 2018 – 18 mai 2026, în cadrul înțelegerii colective. Componenta de reglementare: acordul cu FTC pe 10 ani Separat de înțelegerea din procesul colectiv, pe 8 iulie, Comisia Federală pentru Comerț din SUA – Federal Trade Commission (FTC) – a anunțat un acord cu Deere & Company într-un dosar antitrust, alături de cinci state. În comunicatul FTC, citat de Agrointel, autoritatea arată că acordul obligă Deere, pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante, să ofere fermierilor și reparatorilor independenți aceleași resurse de reparare pe care le oferă dealerilor autorizați, inclusiv „capacități software aplicabile”. „Acordul FTC impune Deere – pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante – să furnizeze fermierilor și furnizorilor independenți de reparații aceleași resurse pentru repararea echipamentelor, inclusiv capacități software aplicabile, pe care le oferă în prezent dealerilor autorizați Deere”. Context: un an cu sancțiuni mari în agribusiness, inclusiv în România Agrointel plasează cazul John Deere într-un tablou mai larg al sancțiunilor din 2026, menționând și Corteva Agriscience. În România, Corteva a fost vizată de o investigație a Consiliului Concurenței privind piața semințelor și a produselor pentru protecția plantelor. Pe 13 august, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 21 de companii, cu amenzi totale de 83,2 milioane lei (echivalentul a 15,87 milioane euro, conform autorității). Pentru Corteva Agriscience au fost comunicate două amenzi: 14.470.239 lei (pe Pioneer) și 6.322.488 lei (pe Corteva). De ce contează pentru fermieri și piață Cazul John Deere indică o întărire a presiunii de reglementare asupra practicilor care limitează reparațiile în afara rețelelor autorizate. Pentru ferme, accesul la piese, diagnoză și software poate influența direct: costul total de utilizare al utilajelor (service, timpi de staționare); dependența de dealerii autorizați; capacitatea atelierelor independente de a concura pe piața reparațiilor. În paralel, sancțiunile din România pe lanțul de distribuție la semințe și produse de protecția plantelor arată că autoritățile urmăresc mai atent mecanismele care pot influența prețurile și condițiile comerciale din agricultură. [...]
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o mișcare care poate îmbunătăți rapid lichiditatea fermelor înainte de iarnă, în timp ce ajutoarele excepționale pentru seceta din 2025 și pentru crescătorii de animale sunt programate la plată până la finalul anului viitor, potrivit Antena 3 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plățile în avans aferente Campaniei 2026 începând cu 16 octombrie. Instituția argumentează că aceste plăți sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole. Ce se plătește acum și ce rămâne pentru 2026 Pe lângă avansurile pentru Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, care vizează două direcții: sprijin pentru fermierii afectați de seceta pedologică din 2025; sprijin pentru crescătorii de porcine și bovine. Pentru aceste forme de sprijin excepțional, calendarul indicat este până la 31 decembrie 2026 , conform aceleiași surse, care citează Agerpres . Context: presiune pe costuri și pe finanțarea curentă a fermelor Directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, a prezentat aceste priorități la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie. În intervenția sa, a fost menționat și contextul „dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu” pentru sectoarele suin și bovin. APIA mai transmite că personalul instituției este mobilizat pentru efectuarea cât mai rapidă a plăților, astfel încât banii să ajungă în conturile beneficiarilor și să susțină capitalul de lucru necesar activităților agricole. [...]
Programul de guvernare pentru Agricultură mizează pe reorganizarea MADR și unificarea plăților , o schimbare care poate influența direct ritmul subvențiilor și modul de lucru al fermierilor, potrivit Agrointel , care a consultat documentul depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu . În capitolul dedicat Agriculturii, documentul fixează două direcții: creșterea producției românești și reducerea importurilor. Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este propus Florin Barbu (PSD), fost ministru al Agriculturii. „Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piață și de sprijin corect, acordat la timp”, se arată în document. Reorganizări instituționale și posibila unificare a agențiilor de plăți Programul include „reforme, reorganizări și comasări”, începând cu reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean. Este menționată și continuarea reorganizării administrative a agențiilor din subordinea MADR. Un punct cu impact operațional major este intenția de unificare, prin reorganizare, a agențiilor de plăți, însă condiționată de acordul Comisiei Europene . În practică, o astfel de schimbare poate însemna proceduri noi și o perioadă de tranziție pentru beneficiari, în funcție de forma finală și de calendar. Priorități economice: irigații, procesare și reducerea importurilor La nivel de obiective generale, programul pune accent pe modernizarea irigațiilor, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români și „echilibrarea balanței comerciale” la produse agroalimentare. Printre măsurile enumerate în schița programului se află: programe pentru stimularea producției și a capacității de procesare, cu ținta de reducere a importurilor; sprijin pentru sectorul de creștere a suinelor, inclusiv dezvoltarea fermelor de familie; sprijin pentru sectorul avicol prin realizarea de ferme; continuarea programului INVESTALIM; continuarea finanțării proiectelor de procesare aprobate prin Planul Național Strategic; continuarea programului pentru procesare în sectorul de panificație; continuarea stimulării producției de legume, fructe și cartofi; strategia de finanțare a infrastructurii principale și secundare de irigații și creșterea suprafeței irigabile; regândirea programului AgroInvest, inclusiv garantarea de către stat a creditelor de investiții și acordarea de credite avantajoase. Documentul mai menționează debirocratizare și digitalizare, precum și îmbunătățirea legislației pentru agricultura ecologică, cu obiectivul creșterii încrederii consumatorilor în produsele din acest sistem. Ce urmează: audieri și votul de învestitură Luca Niculescu a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, urmând audierile în comisiile de specialitate și votul de învestitură programat pentru săptămâna viitoare. Conform aceleiași surse, Executivul ar avea voturi asigurate de PSD și minorități, UDMR și PNL, în timp ce AUR și USR au anunțat că nu vor susține noul guvern. [...]
Dovleacul Hokkaido intră în tot mai multe grădini din România, iar coaja comestibilă îi reduce pierderile și simplifică procesarea în bucătărie , potrivit Adevărul . Soiul, cunoscut în Japonia, este descris ca având fructe mici, cu gust dulceag (cu note apropiate de castane coapte) și cu avantajul practic că nu trebuie curățat înainte de gătire. De ce contează pentru cultivatori și consumatori În relatarea publicației, reprezentanții Grădinii Mureșan din Ocoliș spun că îl cultivă de mai mulți ani și că dovlecii „se coc devreme”, începând din august. Pentru gospodării și mici producători, această caracteristică poate însemna o recoltă mai rapidă și o utilizare mai flexibilă în sezonul de toamnă. Un alt element cu impact operațional este coaja comestibilă: după coacere sau fierbere, aceasta se înmoaie și poate fi consumată împreună cu pulpa, eliminând etapa de curățare și reducând risipa. Cum este descris gustul și cum se folosește în bucătărie Conform sursei, dovleacul Hokkaido are coajă portocalie și pulpă densă, iar gustul este comparat atât cu dovleacul plăcintar/dovleacul copt, cât și cu castanele coapte, după preparare termică. Este prezentat ca potrivit pentru rețete de toamnă, inclusiv datorită texturii cremoase. Utilizările menționate includ: supă-cremă (combinată, de exemplu, cu morcov, ceapă, măr sau lapte de cocos); preparare la cuptor, tăiat în felii sau cuburi, cu ulei de măsline și condimente; prăjituri, tarte sărate și alte preparate de sezon. În comentariile la o postare despre recoltă, o utilizatoare spune că a obținut plante din semințele unui dovleac cumpărat din magazin și că a folosit dovleacul atât la supă-cremă, cât și la prăjituri. Ce se știe despre partea nutritivă Articolul notează că dovleacul Hokkaido este apreciat pentru conținutul de carotenoizi, inclusiv beta-caroten, pe care organismul îl poate transforma în vitamina A, asociată cu menținerea vederii normale și funcționarea sistemului imunitar. Este menționat și aportul de fibre, legat de funcționarea normală a digestiei. Reprezentanții Grădinii Mureșan din Ocoliș susțin, în mesajul citat, că dovleacul ar fi „extrem de bogat” în vitamine (A, C, E), antioxidanți și minerale, cu efecte asupra imunității, vederii și digestiei. Context: de unde vine numele Numele „Hokkaido” este legat de insula Hokkaidō din nordul Japoniei, a doua ca mărime din arhipelagul japonez, menționează sursa. [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
