Știri
Știri din categoria Externe
Canada își accelerează diversificarea piețelor de export și vizează un acord de liber schimb cu Mercosur până la finalul lui 2026, pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, potrivit Economica. Mesajul transmis de Ottawa este că își caută mai rapid alternative „non-americane”, însă miza vine la pachet cu riscuri politice interne, în special în agricultură.
Ministrul canadian Anita Anand a declarat, după o întâlnire la São Paulo cu omologul său brazilian Mauro Vieira, că părțile au convenit să intensifice negocierile „cu scopul de a le încheia printr-un acord cu un impact comercial semnificativ” cât mai curând posibil și, „ideal, înainte de sfârșitul anului 2026”.
Negocierile au fost reluate în 2025, „în plină ofensivă vamală” a Statelor Unite, între Canada și țările din Mercosur: Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În acest context, Ottawa încearcă să-și lărgească rețeaua de acorduri comerciale în afara spațiului nord-american.
Anita Anand a indicat, conform Agerpres, că obiectivul Canadei este să „dubleze numărul acordurilor comerciale non-americane” în următoarele decenii.
Brazilia susține că negocierile sunt avansate. Mauro Vieira a afirmat că au avut loc deja șase runde, care „progresează foarte bine”, și că ar mai rămâne doar „câteva detalii” de rezolvat.
Totuși, ministrul canadian a recunoscut existența unor „îngrijorări” în sectorul agricol canadian, un semnal că un eventual acord ar putea întâmpina rezistență internă, în funcție de concesiile privind accesul pe piață și regulile sanitare.
Economica amintește că acordul comercial dintre Mercosur și Uniunea Europeană a fost amânat ani la rând din cauza protestelor fermierilor europeni, care se temeau de intrarea pe piață a unor produse sud-americane mai ieftine și supuse unor reglementări sanitare mai lejere.
În cele din urmă, pactul Mercosur–UE a fost semnat în ianuarie și a intrat provizoriu în vigoare în mai, urmând să fie ratificat de UE. Pentru Canada, acest precedent sugerează că, dincolo de calendarul politic, acceptarea internă – mai ales în agricultură – poate deveni factorul decisiv pentru închiderea negocierilor până la finalul lui 2026.
Recomandate
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran a împins din nou în sus prețurile energiei , pe fondul atacurilor iraniene asupra unor baze americane din regiunea Golfului și al noilor lovituri americane asupra unor ținte iraniene, potrivit Agerpres . Iranul a anunțat că a lansat o „operațiune decisivă ca ripostă”, vizând „bazele și interesele americane din regiune” cu rachete și drone, iar Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. În paralel, Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, inclusiv situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, anunțând încheierea acestui val de atacuri. Reacții și efecte imediate în regiune Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran și că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar în Bahrein au răsunat sirene de alertă miercuri dimineață devreme, potrivit corespondenților AFP. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Teheranul „ripostează la acest atac perfect justificat”, va fi lovit din nou „mult mai dur și mai puternic”. Riscul pentru fluxurile de petrol și prețurile energiei Pe fondul noilor ostilități, prețurile hidrocarburilor au crescut puternic: barilul de petrol brut american WTI a depășit pragul de 90 de dolari (aprox. 405 lei) pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european a ajuns la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Tensiunile sunt amplificate de importanța Strâmtorii Ormuz , zonă în care presa de stat iraniană a raportat explozii în sudul țării, inclusiv în apropiere de Bandar Abbas și insula Qeshm. Tot presa de stat a relatat deflagrații pe insula Lavan, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. În plus, agenția maritimă grecească Marisks a indicat că două petroliere au fost lovite de „proiectile de origine necunoscută” în timp ce ieșeau din strâmtoare. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Context: sancțiuni, blocadă și semnale de criză internă Guvernul american a promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului prin sancțiuni, ale căror detalii urmează să fie precizate. În același timp, autoritățile iraniene au cerut reducerea consumului de benzină, invocând dificultăți de import pe fondul unei blocade navale impuse de Statele Unite. Separat, Semiluna Roșie iraniană a anunțat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în impas, și a condiționat măsuri reciproce de respectarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, care „s-a prăbușit aproape imediat”. Ce urmează Din informațiile disponibile, riscul imediat pentru piețe rămâne legat de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și de perspectiva unor noi lovituri. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a avertizat că vor urma „riposte mai ample și mai distructive” dacă atacurile americane continuă și a transmis același avertisment „oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă”. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev cu un „atac direct” asupra unor obiective din Germania ridică riscul unei escaladări care ar putea afecta logistică militară și infrastructură critică europeană , pe fondul disputei dintre Berlin și Moscova privind o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Agerpres . Vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei a transmis, într-o declarație pe Telegram, că „toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina” ar trebui vizați, alături de „alte câteva locuri din Berlin”. Medvedev este descris ca fiind cunoscut pentru retorica dură. Tensiunile au crescut după ce autoritățile germane au anunțat marți că Rusia este responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august în apropierea unui avion de marfă ucrainean, la aeroportul din estul Germaniei. Leipzig/Halle este prezentat ca un centru important pentru livrarea de arme, iar Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Reacția Germaniei și poziția Rusiei Ca răspuns la incident, Germania a decis: închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn; rezilierea contractului de închiriere al Casei Ruse, instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat implicarea în incident, dar a anunțat că va impune contramăsuri după decizia Berlinului. Medvedev a acuzat autoritățile germane că ar fi „inventat” atacul eșuat și a susținut că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Germaniei. În același mesaj, el a calificat „actuala conducere germană” drept „neonazistă” și „extrem de rusofobă”, iar incidentul drept o „provocare” care ar servi intereselor Ucrainei. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
