Știri
Știri din categoria Agricultură

Un taur testat genomic din rasa Brună de Maramureș este scos la vânzare la circa 15 lei/kg, într-o tranzacție țintită către fermele care lucrează în Controlul Oficial al Performanțelor (COP), ceea ce poate influența direct programele de ameliorare din zootehnie, potrivit Agrointel.
Mold este unul dintre cei 18 tauri prezentați la ediția din acest an a Paradei Taurilor Românești, eveniment organizat la Semtest Craiova pe 6 noiembrie, unde animalul a deschis prezentările. Asociația Crescătorilor de Taurine „Bruna-Schwyz” – Maramureș a anunțat că tăurașul este disponibil pentru vânzare și că există deja interes din partea fermierilor.
Tăurașul Mold are 19 luni și se află în prezent la Semtest Craiova. Este testat genomic (evaluare genetică pe baza ADN-ului, folosită pentru a estima potențialul de producție și reproducție) și are „valori de ameliorare notabile”, conform declarațiilor lui Dorel Codrea, președintele asociației.
În articol sunt menționate câteva repere tehnice folosite în selecția pentru reproducție:
Vânzarea este adresată fermierilor care au animale în COP, iar prețul pornește de la circa 15 lei/kilogram, cu posibilitatea de variație în funcție de ofertele primite. În material se precizează că Mold are aproximativ 530 kg, ceea ce duce la un preț estimat de circa 8.000 lei.
Dorel Codrea afirmă că există deja doi fermieri interesați și că, „cel mai probabil”, tăurașul va ajunge într-o fermă înscrisă în asociație.
„Avem deja doi fermieri interesați de MOLD iar acesta se va vinde la un preț care pornește de la 15 lei/kilogram, el având circa 530 de kilograme (circa 8.000 lei n.r). Noi vindem în pierdere, dar crescătorii trebuie încurajați și susținuți pentru a duce mai departe această rasă.”
Potrivit explicațiilor din articol, Mold este propus ca taur de reproducție pentru ameliorarea efectivelor, iar rasa Brună este descrisă ca fiind bine adaptată atât pentru sisteme intensive, cât și extensive. Totodată, este subliniată importanța componentelor laptelui pentru preparate lactate și brânzeturi, ca argument economic pentru selecția genetică orientată spre calitate.
Recomandate

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Creșterea cu 3% a colectării laptelui în UE în ianuarie–august 2026 ridică presiunea pe piață, iar veniturile fermelor rămân dependente de preț și costuri , nu doar de volum, potrivit datelor sintetizate de Agronet pe baza tabloului pieței lactatelor al Comisiei Europene (actualizat la 11 noiembrie). În primele opt luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, avansul nu s-a văzut doar în laptele colectat, ci și în principalele produse rezultate din procesare, ceea ce indică o ofertă mai mare pe lanțul lactatelor. Oferta urcă și în procesare, nu doar la laptele colectat Datele pentru ianuarie–august 2026 arată următoarele evoluții la nivelul UE: lapte de vacă colectat: +3,0% unt produs: +7,7% lapte praf degresat produs: +9,0% brânzeturi produse: +3,6% Publicația notează că aceste cifre descriu o perioadă încheiată în august și nu reprezintă, prin ele însele, rezultatul pentru întregul an. Prețul mediu european: reper util, dar nu echivalent cu încasarea din fermă Pentru septembrie 2026, tabloul Comisiei Europene indică un preț mediu al laptelui crud în UE de 44,6 euro/100 kg , cu 3,8% peste media din august. Este însă o medie europeană lunară, care nu reflectă automat prețul din România și nici condițiile fiecărui contract. Mesajul central pentru fermieri și procesatori este că un volum mai mare livrat nu garantează o marjă mai bună: încasarea efectivă depinde de clauzele comerciale (inclusiv calitate și cantitate), iar profitabilitatea este influențată direct de costuri precum furajele și energia. În paralel, procesatorii au propriile presiuni de cost (energie, transport, ambalare), iar absorbția producției suplimentare depinde de cererea pentru unt, brânzeturi și lapte praf. În acest context, evaluarea pe fermă rămâne una „de contabilitate”: cantitatea livrată, prețul din contract și costurile proprii, urmărite pe aceeași perioadă. Pentru concluzia anuală, vor conta și evoluțiile din ultimele luni ale lui 2026. [...]

Industria pomelo-ului auriu din Meizhou se apropie de 9 miliarde de yuani în 2026, pe fondul cooperativelor, digitalizării vânzărilor și mecanizării din livezi , potrivit Global Times . Pentru fermieri, miza nu mai este doar recolta, ci capacitatea de a vinde mai bine și de a păstra o parte mai mare din marjă, într-o piață în care unul din cinci pomelo vânduți în China provine din această zonă. În 2026, Meizhou (provincia Guangdong) se așteaptă să ajungă la o suprafață plantată de 670.000 mu (aprox. 44.700 hectare), cu o producție de peste 1,3 milioane de tone. Valoarea pe întreg lanțul (de la producție la procesare și vânzare) este estimată să se apropie de 9 miliarde de yuani (circa 1,34 miliarde dolari, aprox. 6,2 miliarde lei), iar pomelo-ul auriu este prezentat ca un pilon de creștere a veniturilor în mediul rural. Cooperativele și comerțul online schimbă raportul de forțe la vânzare Modelul de organizare prin cooperative este descris ca soluție la fragmentarea tradițională a producției, când fermierii vindeau individual și aveau putere redusă de negociere. În Yanyang Township (Meixian District), una dintre zonele-cheie, sunt menționate peste 30.000 mu de livezi, o valoare a producției de aproape 400 milioane de yuani și peste 7.000 de cultivatori. În satul Nanfu, cooperativa locală a atras peste 90% dintre cultivatori și acoperă achiziții la comun de inputuri agricole, instruire, standardizarea managementului livezilor și coordonarea vânzărilor. Conform articolului, valoarea producției de pomelo din Nanfu depășește 57,5 milioane de yuani, iar venitul anual pe cap de locuitor a crescut cu 28.800 de yuani, pomelo-ul reprezentând peste 80% din veniturile totale ale cultivatorilor. Digitalizarea vânzărilor este un alt element central: sunt menționate cursuri de „livestreaming” (vânzare prin transmisiuni video în direct) și exemple de fermieri care își cresc comenzile prin astfel de canale. Un operator de comerț online afirmă că a vândut cu peste 100.000 jin (aprox. 50 de tone) mai mult decât anul trecut, gestionând vânzările direct, fără intermediari. Tehnologia reduce costurile și stabilizează calitatea Pe partea operațională, articolul descrie o tranziție către management bazat pe date și mecanizare în teren dificil: transportoare pe șine pentru pante (peste 350 kg pe cursă), drone pentru transportul coșurilor și sisteme integrate de apă și fertilizare, cu monitorizare prin dispozitive conectate (IoT – senzori și echipamente care transmit date). Sunt oferite și repere de eficiență: într-o livadă din Nanfu, producția ar fi crescut cu aproximativ 20% în 2025, iar costurile cu îngrășămintele ar fi scăzut cu 15%, pe fondul deciziilor luate „după date”, nu „după simț”. Pentru tratamente, utilizarea dronelor ar fi redus consumul de pesticide cu 30%, iar o activitate care necesita anterior șapte-opt oameni timp de o săptămână ar putea fi realizată cu două drone în două nopți. Procesarea și turismul rural extind sezonul și creează locuri de muncă Un alt motor economic este extinderea lanțului valoric prin procesare: la baza din Nanfu sunt enumerate produse precum dulciuri din coajă, suc, bere și ceai din flori, iar asociația locală menționează dezvoltarea a 40 de produse. În Meixian sunt indicate șase companii de procesare profundă, iar la nivelul Meizhou sunt menționate 120 de companii de procesare, ceea ce mută accentul de la vânzarea de fruct proaspăt la produse cu vânzare pe tot parcursul anului. Efectul asupra ocupării forței de muncă este prezentat prin exemple de joburi în livezi, procesare, depozitare și servicii alimentare; un localnic este citat cu un venit de 5.000 de yuani pe lună ca bucătar într-un restaurant tematic. În paralel, sunt dezvoltate activități de cules, vizitare și cazare, pentru a atrage turiști pe tot parcursul anului. Exporturi în creștere și țintă de peste 10 miliarde de yuani Pe piața externă, exporturile de pomelo din Meizhou au ajuns la 2.605,86 tone în 2025, în creștere cu 69,1% față de anul anterior, către peste 20 de țări și regiuni. În plus, autoritățile locale au emis un plan de acțiune pe trei ani (2026–2028) axat pe calitate, branduri, lanț de aprovizionare și venituri, cu obiectivul de a depăși 10 miliarde de yuani valoare a industriei și de a consolida pomelo-ul auriu ca „arbore de aur” pentru economia rurală locală. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]

Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]