Știri
Știri din categoria Agricultură

Industria pomelo-ului auriu din Meizhou se apropie de 9 miliarde de yuani în 2026, pe fondul cooperativelor, digitalizării vânzărilor și mecanizării din livezi, potrivit Global Times. Pentru fermieri, miza nu mai este doar recolta, ci capacitatea de a vinde mai bine și de a păstra o parte mai mare din marjă, într-o piață în care unul din cinci pomelo vânduți în China provine din această zonă.
În 2026, Meizhou (provincia Guangdong) se așteaptă să ajungă la o suprafață plantată de 670.000 mu (aprox. 44.700 hectare), cu o producție de peste 1,3 milioane de tone. Valoarea pe întreg lanțul (de la producție la procesare și vânzare) este estimată să se apropie de 9 miliarde de yuani (circa 1,34 miliarde dolari, aprox. 6,2 miliarde lei), iar pomelo-ul auriu este prezentat ca un pilon de creștere a veniturilor în mediul rural.
Modelul de organizare prin cooperative este descris ca soluție la fragmentarea tradițională a producției, când fermierii vindeau individual și aveau putere redusă de negociere. În Yanyang Township (Meixian District), una dintre zonele-cheie, sunt menționate peste 30.000 mu de livezi, o valoare a producției de aproape 400 milioane de yuani și peste 7.000 de cultivatori.
În satul Nanfu, cooperativa locală a atras peste 90% dintre cultivatori și acoperă achiziții la comun de inputuri agricole, instruire, standardizarea managementului livezilor și coordonarea vânzărilor. Conform articolului, valoarea producției de pomelo din Nanfu depășește 57,5 milioane de yuani, iar venitul anual pe cap de locuitor a crescut cu 28.800 de yuani, pomelo-ul reprezentând peste 80% din veniturile totale ale cultivatorilor.
Digitalizarea vânzărilor este un alt element central: sunt menționate cursuri de „livestreaming” (vânzare prin transmisiuni video în direct) și exemple de fermieri care își cresc comenzile prin astfel de canale. Un operator de comerț online afirmă că a vândut cu peste 100.000 jin (aprox. 50 de tone) mai mult decât anul trecut, gestionând vânzările direct, fără intermediari.
Pe partea operațională, articolul descrie o tranziție către management bazat pe date și mecanizare în teren dificil: transportoare pe șine pentru pante (peste 350 kg pe cursă), drone pentru transportul coșurilor și sisteme integrate de apă și fertilizare, cu monitorizare prin dispozitive conectate (IoT – senzori și echipamente care transmit date).
Sunt oferite și repere de eficiență: într-o livadă din Nanfu, producția ar fi crescut cu aproximativ 20% în 2025, iar costurile cu îngrășămintele ar fi scăzut cu 15%, pe fondul deciziilor luate „după date”, nu „după simț”. Pentru tratamente, utilizarea dronelor ar fi redus consumul de pesticide cu 30%, iar o activitate care necesita anterior șapte-opt oameni timp de o săptămână ar putea fi realizată cu două drone în două nopți.
Un alt motor economic este extinderea lanțului valoric prin procesare: la baza din Nanfu sunt enumerate produse precum dulciuri din coajă, suc, bere și ceai din flori, iar asociația locală menționează dezvoltarea a 40 de produse. În Meixian sunt indicate șase companii de procesare profundă, iar la nivelul Meizhou sunt menționate 120 de companii de procesare, ceea ce mută accentul de la vânzarea de fruct proaspăt la produse cu vânzare pe tot parcursul anului.
Efectul asupra ocupării forței de muncă este prezentat prin exemple de joburi în livezi, procesare, depozitare și servicii alimentare; un localnic este citat cu un venit de 5.000 de yuani pe lună ca bucătar într-un restaurant tematic. În paralel, sunt dezvoltate activități de cules, vizitare și cazare, pentru a atrage turiști pe tot parcursul anului.
Pe piața externă, exporturile de pomelo din Meizhou au ajuns la 2.605,86 tone în 2025, în creștere cu 69,1% față de anul anterior, către peste 20 de țări și regiuni. În plus, autoritățile locale au emis un plan de acțiune pe trei ani (2026–2028) axat pe calitate, branduri, lanț de aprovizionare și venituri, cu obiectivul de a depăși 10 miliarde de yuani valoare a industriei și de a consolida pomelo-ul auriu ca „arbore de aur” pentru economia rurală locală.
Recomandate

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]

Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]

Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]

AMAZONE mizează pe lucrări la 3 cm și consum de 1,5–2,5 l/ha cu TopCut 3000 , un utilaj purtat de 3 metri care vizează reducerea costurilor și a timpului de lucru la gestionarea resturilor vegetale, potrivit Agronet . TopCut 3000 este prezentat ca noutate la EIMA 2026 (comunicat din 9 noiembrie) și combină doi tăvălugi cu cuțite, putând fi montat atât în fața, cât și în spatele tractorului. Ținta operațională este mărunțirea superficială a resturilor vegetale, cu posibilitatea de a integra și semănatul culturilor de acoperire din aceeași trecere. Ce promite utilajul în exploatare Producătorul indică o adâncime de lucru de până la 3 cm și o viteză de până la 20 km/h. Cei doi tăvălugi succesivi sunt destinați mărunțirii materialului vegetal, iar cuțitele sunt reversibile. Opțional, utilajul poate fi echipat cu o grapă de paie cu trei rânduri. În plus, cu echipamentul opțional GreenDrill 200, TopCut 3000 poate semăna o cultură de acoperire în timpul trecerii. Agronet notează însă că rezultatul depinde de condițiile din teren și de reglaje, iar materialul consultat nu confirmă prețul și disponibilitatea modelului în România. Consum declarat: 1,5–2,5 litri/ha, dar fără verificare independentă AMAZONE indică un consum mediu de 1,5–2,5 litri de combustibil pe hectar. Publicația subliniază că este o valoare comunicată de producător, fără o comparație independentă în condiții identice, iar consumul efectiv poate varia în funcție de tractor, viteză, tipul de sol și cantitatea de resturi vegetale. Unde se poziționează în gamă și ce criteriu aduce varianta de 3 metri TopCut 3000 completează gama cu o variantă purtată mai îngustă: AMAZONE menționează și modele purtate de 5 și 6 metri, precum și o versiune tractată de 12 metri. Lățimea de 3 metri devine astfel un criteriu de alegere în funcție de dimensiunile parcelelor, tractorul disponibil și capacitatea de lucru urmărită. În același context, Agronet amintește că a prezentat anterior cultivatorul Treffler TGA Plus (cu adâncime declarată de la 2 cm), dar precizează că nu este un test comparativ, fiind vorba despre un utilaj diferit. De asemenea, pentru intervenții mai adânci, sunt menționate modele SUMO (până la 25 sau 40 cm), ca reper pentru lucrări diferite, nu ca dovadă că TopCut ar adresa compactarea profundă. [...]

Fișa tehnică a hibridului Kantargo (FAO 380) indică densități diferite la semănat în funcție de accesul la apă , un detaliu operațional care poate cântări în decizia fermierilor într-un an în care irigațiile și seceta rămân variabile-cheie, potrivit Agronet . Kantargo este prezentat ca hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, inclus în portofoliul Soufflet Agro România pentru 2026, iar datele publicate de producător sunt, în esență, repere de pornire (maturitate, destinație, densități recomandate), nu rezultate de producție validate în ferme. Ce recomandă producătorul la semănat: irigat vs. neirigat Conform fișei din catalogul Soufflet, densitatea este exprimată în boabe germinabile la hectar și este diferențiată în funcție de regimul de apă: Irigat: 75.000–85.000 boabe/ha Neirigat: 65.000–75.000 boabe/ha Documentul precizează că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice, iar diferența dintre intervale ține de condițiile de cultură avute în vedere în fișă. Repere de dezvoltare, nu „producții la hectar” Fișa tehnică mai indică o sumă a temperaturilor (grade-zile) de: 950°C între semănat și înflorire; 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la 32% umiditate . Agronet subliniază că aceste valori descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate . „Uscare rapidă” nu înseamnă automat toleranță la secetă Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, însă publicația notează că uscarea rapidă la maturitate este diferită de toleranța la secetă în vegetație . În plus, în material se menționează că nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate , pentru Kantargo, în mai multe localități. Context: apă mai puțină și suprafețe în scădere Pentru evaluarea unui hibrid, contextul apei rămâne decisiv. Agronet amintește, pe baza datelor Ministerului Agriculturii citate într-o analiză proprie, că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 ha față de 2025 , până la aproximativ 1,7 milioane ha , iar accesul efectiv la apă poate limita utilizarea infrastructurii de irigații. În acest cadru, concluzia operațională a articolului este că fișa tehnică oferă repere utile pentru planificare (inclusiv densitatea), dar decizia finală are nevoie de rezultate din mai multe zone și sezoane , obținute în condiții locale comparabile. [...]