Știri
Știri din categoria Externe

Rusia scoate tehnica militară din parada de 9 Mai din motive de securitate, pe fondul temerilor că dronele ucrainene cu rază lungă ar putea lovi echipamentele înainte sau în timpul evenimentului, potrivit Adevărul.
Ministerul rus al Apărării a transmis că niciun vehicul blindat și niciun sistem de rachete nu va defila în Piața Roșie, invocând „situația operațională actuală”, informație relatată de The Guardian. În plus, cadeții din școlile militare și din instituțiile militare pentru tineret nu vor participa la paradă.
Kremlinul a pus schimbările pe seama „activității teroriste ucrainene”. În același timp, bloggeri militari ruși și analiști citați în material sugerează că Moscova încearcă să reducă riscul ca dronele ucrainene să lovească tehnica militară expusă.
Ruslan Leviev, analist independent, a explicat la postul TV Rain că vulnerabilitatea ar fi mai mare în etapa de pregătire, când coloanele staționează și repetă în afara Moscovei, pe poligoane deschise, mai ușor de lovit cu drone.
După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, paradele de Ziua Victoriei au fost reduse ca amploare, cu demonstrații militare mai modeste și mai puțini invitați străini. Anul trecut a fost o excepție notabilă: materialul menționează prezența a cel puțin 27 de șefi de stat și o paradă completă, cu tancuri, lansatoare de rachete și drone.
În cei peste 25 de ani la putere ai lui Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit un element central al identității promovate de Kremlin, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste celebrări au căpătat o semnificație suplimentară în discursul oficial, fiind folosite pentru a justifica conflictul.
Materialul arată că dronele ucrainene cu rază lungă continuă să lovească aproape zilnic teritoriul rus, vizând în principal obiective industriale și militare, inclusiv infrastructura petrolieră și noduri logistice, uneori cu incendii de amploare și evacuări.
Sunt menționate lovituri repetate asupra unei rafinării importante din Tuapse, care ar fi provocat incendii masive și recomandări ale autorităților ca populația să rămână în locuințe, precum și un atac nocturn asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Perm, în zona Uralilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat „precizia” Serviciului de Securitate al Ucrainei și a afirmat că țintele au fost lovite de la peste 1.500 km distanță, adăugând că Ucraina va continua să extindă această rază. Totuși, analiștii citați avertizează că impactul economic nu trebuie supraestimat: creșterea prețurilor la petrol, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar fi menținut veniturile energetice ale Rusiei la un nivel ridicat, în pofida loviturilor asupra unor rafinării.
Recomandate

Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]

Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]

SUA alocă 100 de milioane de dolari pentru reparațiile de la Cernobîl , o contribuție care acoperă doar o parte din finanțarea totală estimată pentru refacerea structurii de protecție a reactorului avariat, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că sprijinul american este „important” și a precizat că a transmis mulțumiri într-o postare pe platforma X. Necesarul de finanțare depășește 500 de milioane de euro Potrivit lui Zelenski, peste 500 de milioane de euro (circa 2,5 miliarde lei) ar fi necesare pentru reparații, după ce o dronă rusească a deteriorat anul trecut structura metalică instalată în 2016, care acoperă reactorul ce a explodat în aprilie 1986. Ucraina lucrează cu partenerii săi pentru a asigura finanțarea necesară, iar „fiecare contribuție” apropie țara de obiectivul de a acoperi integral costurile, a mai afirmat Zelenski. Context: riscuri de securitate în jurul centralei Accidentul de la 26 aprilie 1986, produs în timpul unui test de siguranță scăpat de sub control, a fost cel mai grav din istoria energiei nucleare, iar norul radioactiv s-a răspândit, în formă redusă, în zone din nordul și vestul Europei. Duminică au fost marcați 40 de ani de la dezastru, iar invazia rusă în Ucraina, care durează de peste patru ani, adaugă „noi riscuri” pentru siguranța centralei, notează dpa, citată de Agerpres. [...]

Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare , într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie ” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei. „El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.” Mesajul către UE: opriți finanțarea Ucrainei În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”. „Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.” Contextul negocierilor: cereri de armistițiu, precondiții ale Kremlinului Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor. Replica la Berlin: „declarații lipsite de sens” Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri. „Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.” Bulgaria și Turcia, invocate în legătură cu Marea Neagră În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră. [...]

Donald Trump spune că ar putea urma o încetare a focului în Ucraina după discuția cu Vladimir Putin și susține că liderul rus ar fi fost pregătit „mai demult” pentru un acord, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis din Biroul Oval , indică o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice, cu implicații directe asupra riscului geopolitic din regiune. Trump a spus că discuția cu Putin s-a concentrat „în principal pe Ucraina”, dar a atins și situația din Iran. În acest context, președintele SUA a afirmat că liderul rus „nu vrea” ca Iranul să aibă o armă nucleară. Semnalul de negociere: încetare a focului „ar putea anunța ceva” Trump a declarat că i-a sugerat lui Putin o posibilă încetare a focului și a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea face un anunț în acest sens. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens.” Totodată, Trump a relatat că Putin „ar dori să ajute” în negocierile legate de Iran, însă i-ar fi transmis că prioritatea este oprirea războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul.” „Calendar similar” pentru Ucraina și Iran Întrebat care dintre cele două conflicte s-ar putea încheia mai repede, Trump a spus că nu știe, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”, fără să ofere un termen sau un plan concret. Declarația controversată: Ucraina ar fi „înfrântă militar” În aceeași intervenție, Trump a susținut că Ucraina este „înfrântă militar” și a invocat situația flotei navale ucrainene. „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul.” Trump a mai afirmat că Putin ar fi fost „gata să facă un acord mai demult”, dar că „unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, fără a preciza la cine se referă. [...]

Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]