Știri
Știri din categoria Agricultură
Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice posibile înțelegeri anticoncurențiale pe piața grâului, după sesizări ale fermierilor din Suceava și Botoșani privind prețuri de achiziție de 0,60–0,80 lei/kg, potrivit Agrointel. Miza demersului este una de reglementare: dacă autoritatea de concurență deschide o analiză, traderii și marii achizitori ar putea fi verificați pentru practici care ar distorsiona formarea prețului la poarta fermei.
Deputatul AUR de Suceava, Petru Gabriel Negrea, spune că agricultorii i-au reclamat că grâul este cumpărat la 0,60–0,80 lei/kg și apoi revândut „la valori semnificativ mai mari”, diferențe pe care le consideră suficient de mari încât să ridice suspiciuni privind existența unor posibile înțelegeri între marii cumpărători.
Negrea afirmă că a transmis o întrebare oficială către Consiliul Concurenței, cerând instituției să analizeze dacă există practici care afectează concurența și îi dezavantajează pe producătorii agricoli.
În mesajul publicat pe pagina sa, deputatul indică explicit suspiciunea de „înțelegeri anticoncurențiale” între marii achizitori și cere verificarea acestor practici, respectiv stabilirea existenței unor înțelegeri care ar dezavantaja producătorii români.
„În urma sesizărilor primite de la fermierii din județele Suceava și Botoșani, am adresat o întrebare oficială Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între marii achizitori de cereale.”
Parlamentarul spune că va urmări evoluția demersului și că va informa publicul după primirea răspunsului oficial al Consiliului Concurenței, inclusiv cu privire la eventualele concluzii ale verificărilor.
Pe fond, solicitarea pune presiune pe autoritatea de concurență să se pronunțe asupra modului de funcționare a pieței cerealelor, într-un moment în care fermierii reclamă prețuri de achiziție pe care le consideră nejustificat de mici față de prețurile ulterioare de comercializare.
Recomandate
Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din agricultură cu peste 83 de milioane de lei pentru înțelegeri care au dus, în practică, la fixarea prețurilor de revânzare ale semințelor și ale unor produse pentru protecția culturilor către fermieri, potrivit Economica . Miza economică este directă: mecanismele de tip „voucher” și clauzele contractuale au fost folosite astfel încât să limiteze concurența între distribuitori, cu efect potențial de menținere a prețurilor la un nivel mai ridicat decât într-o piață competitivă. Autoritatea arată că producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM (fosta DuPont Romania) și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii privind condițiile în care pot vinde sau revinde produsele. În concret, producătorii și distribuitorii ar fi stabilit prețurile de revânzare către clienții distribuitorilor (fermierii) pentru anumite produse din campaniile agricole, fie prin prevederi contractuale, fie printr-un sistem de vouchere. În sistemul de vouchere descris de Consiliul Concurenței, producătorii ofereau direct fermierilor cupoane cu produsele eligibile și reducerile aferente, iar fermierii își alegeau distribuitorul de la care cumpără. Totuși, prețul final la care fermierul achiziționa produsele folosind voucherul era stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea notează că, astfel, producătorii puteau influența nivelul prețurilor din piață, iar distribuitorii obțineau vânzări mai predictibile și, în unele cazuri, discounturi pentru participarea la campanie. „Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu. Distribuitorii trebuie să își stabilească independent prețurile de revânzare pentru fermieri, care vor beneficia, astfel, pe deplin de concurența dintre aceștia, prin prețuri mai avantajoase prin discounturi suplimentare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Cine a fost sancționat și cu ce sume Lista amenzilor prezentată de autoritate include, între altele: Pioneer – 14.470.239 lei Corteva – 6.322.488 lei Maisadour – 1.375.751 lei Agrii – 17.899.228 lei Agro-Est – 699.242 lei Agroind – 3.503.158 lei Agrotex – 2.262.866 lei Alcedo – 4.651.096 lei Ameropa – 4.464.529 lei Biochem – 418.249 lei Chemark – 782.354 lei Diva Sol – 1.985.311 lei Fertiagro – 1.161.761 lei First Grain – 1.438.298 lei Kwizda – 3.450.893 lei Medicago – 2.067.990 lei Merpano – 3.245.875 lei Moldova Farming Agricultura, Moldova Farming Nord și Comfert Agricultura (ca entități beneficiare ale divizării Moldova Farming SRL) – 1.621.839 lei Plantagro – 2.426.166 lei Promat – 5.415.690 lei Rodbun – 3.540.349 lei Clemență, recunoașteri și diferențe între producători și distribuitori Agricover a aplicat la programul de clemență și a primit imunitate la amendă. În plus, 15 dintre cele 21 de companii sancționate au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au beneficiat de reduceri ale amenzilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun. Consiliul Concurenței precizează că producătorii au avut un grad mai ridicat de implicare, deoarece au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor. Din acest motiv, la stabilirea amenzilor au fost aplicate procente din cifra de afaceri mai mari decât în cazul distribuitorilor, majoritatea companii locale. Separat, în cazul relației dintre Monsanto România și distribuitorii săi, autoritatea spune că nu a identificat dovezi suficiente că prețurile recomandate ar fi funcționat ca prețuri fixe (obligatorii) în urma unei înțelegeri anticoncurențiale. Ce urmează: executarea amenzilor Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Potrivit autorității, ANAF pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile. [...]
Tot mai mulți legumicultori din Dâmbovița își mută vânzarea „la poartă” pentru a tăia din costuri , pe fondul scăderii vânzărilor din piețe și al timpului tot mai greu de justificat pentru transport și stat la tarabă, potrivit Agronet . Fenomenul este vizibil pe DN71 , între București și Târgoviște, unde au apărut zeci de tarabe cu legume și fructe din gospodării și solarii locale. Schimbarea are un impact economic direct pentru fermele mici: vânzarea la poartă reduce cheltuieli precum chiria din piață, taxele și transportul zilnic, iar o parte mai mare din prețul plătit de client rămâne la producător. În același timp, piețele pierd trafic, iar modelul clasic de desfacere devine mai greu de susținut pentru micii producători. De ce renunță producătorii la piețe Producătorii citați în material indică scăderea traficului din piețe și costurile asociate prezenței zilnice drept principalele motive. Sorin Andreiu, legumicultor din Dâmbovița, spune că vânzarea de acasă îl ajută să evite chiria și alte cheltuieli, dar și timpul pierdut cu deplasarea și așteptarea clienților. Un alt producător, Vladimir Roiban, afirmă că a pornit cu o tarabă mică și a extins treptat oferta. Pentru el, vânzarea la poartă nu înseamnă o afacere mare, dar îi permite să obțină venituri din producție și să păstreze bani pentru culturile următoare. Presiunea magazinelor mari și mutarea cererii O explicație invocată de producători este schimbarea comportamentului de cumpărare: o parte din clienți s-au orientat către magazinele mari, iar piețele nu mai aduc același volum de vânzări. Vasilica Ifrim, care vinde legume și fructe din grădină și solarii, spune că această migrare a redus clientela piețelor. Pentru micii producători, efectul este operațional: transportul zilnic către piață și timpul petrecut la tarabă devin costuri greu de recuperat când vânzările scad. DN71, avantaj competitiv pentru vânzarea directă Pe traseul București–Târgoviște, tarabele de la marginea drumului vizează inclusiv cumpărătorii aflați în tranzit. Avantajul pentru producător este accesul direct la client, fără intermediar și fără deplasare la o piață urbană; pentru cumpărător, avantajul este că poate vedea (și uneori gusta) marfa înainte de achiziție. Modelul rămâne însă dependent de amplasare: gospodăriile situate pe drumuri cu trafic ridicat au un avantaj net față de cele din zone mai puțin circulate. Cât de sustenabil este modelul „la poartă” Într-un lanț scurt de comercializare, diferența dintre prețul plătit de consumator și suma care rămâne producătorului poate fi mai mică decât în circuitele cu mai mulți intermediari. Totuși, vânzarea la poartă nu elimină riscurile de desfacere: viteza de vânzare depinde de trafic, sezonalitate, vizibilitate și fluxul zilnic de clienți. Pentru produse perisabile, acest aspect este critic: dacă marfa nu se vinde rapid, producătorul suportă în continuare riscul degradării și al pierderilor. În plus, pentru fermele cu producții mari, vânzarea la poartă nu poate înlocui integral canalele care pot absorbi volume (piețe angro, contracte cu magazinele, procesatori). [...]
Fereastra de lucru rămâne bună, dar stresul hidric din vest poate împinge costurile cu irigarea și riscurile de pierderi , într-o după-amiază în care nu sunt așteptate ploi, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 14 august (ora 12:00) indică probabilități maxime de precipitații de doar 1–3% și cantități estimate de 0 mm în intervalul analizat, ceea ce susține recoltarea și transportul, dar pune presiune pe apa disponibilă în sol, mai ales în Crișana și Banat. În vest și nord-vest, temperaturile urcă spre 33°C, iar evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este ridicată, ceea ce poate accelera instalarea deficitului de apă în culturile sensibile. În acest context, lucrările care depind de temperatură și vânt (în special tratamentele) trebuie programate prudent, iar irigarea devine o decizie operațională cu impact direct în consumul de apă și energie. Vestul țării: presiune pe umiditatea din sol în Banat și Crișana În Banat (Timiș și Caraș-Severin), după-amiaza este descrisă ca „uscată și caldă”, cu temperaturi de 29,5–32,5°C și evapotranspirație de 5,3 mm. Vântul este moderat (9,5 km/h, rafale de 14 km/h), iar precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 2%. Recomandarea practică din buletin: lucrările de câmp și transportul pot continua, dar umiditatea solului trebuie verificată, iar irigarea este indicată spre seară sau peste noapte. În Crișana (Arad și Bihor), riscul agricol este mai pronunțat: temperatura ajunge până la 33°C, iar evapotranspirația urcă la 6,3 mm (cea mai ridicată dintre regiunile analizate). Și aici precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 1%. Publicația indică menținerea recoltării și transportului, însă recomandă limitarea lucrărilor sensibile în orele calde și evaluarea necesarului de apă înaintea unei decizii de irigare. Restul regiunilor: logistică favorizată de vremea uscată, cu excepții la tratamente În Maramureș și Satu Mare, intervalul este stabil pentru lucrări în câmp, cu temperaturi de 26–29,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, fără precipitații estimate. În Transilvania, norii parțiali nu aduc un risc relevant de ploaie în fereastra de lucru, iar tratamentele sunt recomandate doar spre seară, după verificarea vântului și evitarea aplicării pe vegetație umedă. În Moldova, vremea rămâne însorită și uscată, cu temperaturi de 26–28,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, ceea ce susține transportul și lucrările în câmp, dar nu elimină nevoia de monitorizare a apei din sol. În Dobrogea, deși intervalul este uscat, vântul este mai susținut (17 km/h, rafale de 19,5 km/h), iar buletinul indică amânarea tratamentelor cât timp vântul rămâne prezent. Ce pot face fermele în practică, în intervalul analizat Pe baza orientărilor din buletin, deciziile cu impact operațional imediat sunt: Recoltare și transport : pot continua în majoritatea regiunilor, pe fondul lipsei ploilor estimate. Irigare : de verificat și, unde e cazul, prioritizată în vest, nord-vest, sud și în zona București–Ilfov, în funcție de apa disponibilă în sol; în Banat este indicată organizarea spre seară sau peste noapte. Tratamente : de evitat în orele calde și realizate doar în ferestre fără vânt; în Dobrogea, amânarea este prezentată ca opțiune prudentă. Avertizări : pentru intervalul analizat, buletinul nu indică avertizări active în datele regionale. [...]
Fermierii pot testa „pe viu” soiuri românești de tomate înainte de a le introduce în fermă , la Sărbătoarea Tomatelor 2026, programată pe 17 august la Ștefănești, într-un format de zi a porților deschise care pune accent pe compararea directă a materialului genetic în cultură, potrivit Agronet . Evenimentul, ajuns la a VII-a ediție, are loc la Complexul Fitotron din județul Argeș și este organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești . Conform informațiilor citate de publicație din AGRO TV, manifestarea este programată luni, 17 august 2026, de la ora 10:00. De ce contează pentru ferme: selecție mai bună, risc mai mic Miza practică pentru producători este posibilitatea de a evalua în teren producția, rezistența și gustul, înainte de a lua decizii pentru sezon. Participanții pot discuta direct cu cercetătorii despre soiuri, material săditor și direcțiile urmărite în programele de ameliorare (dezvoltare și selecție de noi varietăți). Interesul, potrivit articolului, este pentru tomate care combină: producție stabilă; toleranță la temperaturi ridicate și deficit de apă; comportament bun față de boli; gust și calități comerciale cerute de cumpărători. Exemple de soiuri din portofoliul INCDBH Ștefănești Institutul menționează în portofoliu mai multe soiuri proprii, inclusiv: Argeș 11 – producție medie indicată de institut de 4,5–5 kg pe plantă , cu toleranță la organismele dăunătoare specifice tomatelor; recomandat pentru cultura clasică sau ecologică, dar și pentru spații protejate și câmp cu sistem de susținere (detalii pe site-ul INCDBH Ștefănești ). Ștefănești 67 – greutate medie a fructelor de aprox. 260 g , toleranță ridicată la principalele boli din spațiile protejate și rezistență la crăpare și păstrare; producție medie indicată tot de 4,5–5 kg pe plantă , în condițiile unei tehnologii adecvate. Componenta științifică: rezultate și direcții de cercetare Pe lângă vizitarea loturilor, programul include și o sesiune științifică la INCDBH Ștefănești. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV , vor fi abordate rezultate noi din biotehnologiile horticole, calitatea nutrițională a tomatelor și rolul cercetării în dezvoltarea unor soiuri adaptate condițiilor actuale de cultură. În context, Agronet amintește și un program similar prezentat anterior la SCDL Buzău, unde consumatorii au evaluat 15 linii experimentale, cu obiective precum gustul, productivitatea, rezistența la crăpare, toleranța la boli și dăunători și adaptarea la stres termic și hidric. [...]
Crescătorii de ovine amenință cu reluarea protestelor la București dacă întâlnirea cu Guvernul nu produce un plan aplicabil pentru controlul bolilor și deblocarea comerțului, potrivit Agronet . Miza, dincolo de mesajul public, este una operațională și economică: restricțiile sanitar-veterinare și exporturile blocate împing costurile în ferme și amână încasările. Decizia finală privind un nou protest ar urma să fie luată după întâlnirea programată vineri, 14 august, la Sibiu, cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna . Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul să revină în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine. Protestul ar veni la circa două săptămâni după cel din 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. Atunci, Guvernul a promis un plan pentru sector, însă fără un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate, notează publicația. Cererea centrală: plan național pentru pesta micilor rumegătoare Organizațiile din sector solicită adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, care să includă: obiective definite pentru combaterea bolii; termene de aplicare; criterii transparente pentru evaluarea rezultatelor; măsuri pentru protejarea fermelor neafectate; condiții pentru normalizarea circulației și comercializării animalelor. Agronet arată că efectele restricțiilor depășesc fermele cu cazuri confirmate: pot fi afectate transporturile, centrele de colectare și capacitatea de valorificare a animalelor în perioadele planificate pentru vânzări. Pentru exploatațiile care sunt nevoite să păstreze animalele mai mult timp, blocajele se traduc în costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, plus amânarea încasărilor. Exporturile, condiționate de reguli și de acceptarea partenerilor comerciali Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale. Crescătorii cer Guvernului să folosească „instrumentele instituționale disponibile” pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu state terțe. La protestul din 30 iulie, Tánczos Barna a spus că autoritățile pregătesc un plan cu măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și control al circulației. Publicația subliniază însă că redeschiderea piețelor din afara UE depinde și de condițiile sanitar-veterinare impuse de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare. Tensiuni cu ANSVSA : șeful Autorității, exclus de la discuțiile de la Sibiu Pe lângă revendicările legate de boli și comerț, conflictul are și o componentă instituțională. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu, iar discuțiile cu Tánczos Barna ar urma să aibă loc fără acesta. Rezultatul întâlnirii de la Sibiu este prezentat ca decisiv pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, pregătirile pentru un nou protest la București vor continua. [...]
Ministerul Agriculturii deschide, prin AFIR, linii de finanțare de 113 milioane de euro (aprox. 565 milioane lei) care pot accelera modernizarea fermelor mici și investițiile în floricultură , cu depunere de proiecte între 1 septembrie 2026 și 31 octombrie 2026, potrivit Economedia . Finanțările sunt disponibile prin două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar dosarele se depun prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) : DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni” DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” Cum se împart banii și ce praguri de punctaj se aplică Bugetul total pentru cele două linii este de 113 milioane euro , din care 108 milioane euro sunt alocate fermelor de mici dimensiuni (DR-14), iar 5 milioane euro pentru floricultură și plante medicinale/aromatice (DR-18). Pentru DR-14, ministerul indică drept obiective modernizarea fermelor mici, creșterea performanței economice și orientarea către piață, inclusiv prin practici și tehnologii care susțin utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o agricultură durabilă. Alocările menționate în articol sunt: 30 milioane euro pentru sectorul zootehnic; 18 milioane euro pentru „achiziții simple”, indiferent de sector; 30 milioane euro pentru „alte sectoare”, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru aceste componente, pragul de calitate este: 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Fondurile rămase într-o componentă vor fi redistribuite către componentele suprasolicitate, în ordinea: zootehnic, legumicultură, alte sectoare, achiziții simple . Floricultură și plante medicinale: buget separat și punctaj mai mic la start Pentru DR-18, bugetul cumulat este de 5 milioane euro , iar finanțarea vizează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Ministerul indică drept scop creșterea nivelului de tehnologizare prin utilaje și echipamente și consolidarea ofertei interne. Pragul de calitate la DR-18 este: 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Cât poate primi un beneficiar Valoarea maximă a finanțării este: 50.000 euro/proiect pentru micii fermieri; 100.000 euro/proiect pentru floricultori. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că alocarea urmărește să ofere „resurse concrete pentru modernizare și dezvoltare”, cu accent pe competitivitate și conectarea la piață pentru fermele mici, respectiv pe investiții în tehnologie în sectoare cu potențial, precum floricultura și plantele medicinale și aromatice. Informațiile privind condițiile de participare, alocările și depunerea proiectelor urmează să fie publicate pe site-urile MADR și AFIR, conform articolului. [...]
