Știri
Știri din categoria Agricultură
Motorina s-a ieftinit în Ucraina, coborând spre 1,46 euro/l, ceea ce reduce direct costurile de campanie ale fermierilor, într-un moment de vârf al lucrărilor agricole, potrivit Agrointel. Datele citate de publicație arată o tendință descendentă pentru motorină, benzină și GPL pe piața ucraineană, cu efect imediat asupra cheltuielilor logistice și de alimentare a utilajelor.
La 26 iunie, monitorizările Grupului de Consultanță „A-95”, publicate de platforma Kurkul.com, indică o scădere a prețului mediu la motorină cu 0,28 grivne/l (aprox. 0,005 euro) față de ziua precedentă, până la 1,46 euro/l (76,89 grivne/l). În lei, pentru comparație, publicația notează că 1,44 euro echivalează cu 7,55 lei.
Ieftinirile nu sunt uniforme, iar prețurile variază în funcție de logistică și de disponibilitatea stocurilor. În cinci regiuni, prețul mediu a coborât sub 1,44 euro/l (76 grivne/l):
La polul opus, în regiunea Donețk, pe fondul unor condiții logistice descrise ca „extrem de dificile” și al apropierii de linia frontului, prețul ajunge la 1,70 euro/l (89,39 grivne/l).
Pentru fermierii care alimentează din retail sau lucrează cu contracte la volum, cotațiile din rețelele mari sunt un reper operațional. Nivelurile menționate sunt:
În paralel, specialiștii citați în material indică un trend de scădere și pentru benzina standard și GPL, semnal care sugerează o relaxare mai largă a costurilor energetice. Pentru sectorul agricol, reducerea prețului la carburant se traduce direct în costuri mai mici pe hectar și presiune mai redusă pe bugetele de campanie.
Recomandate
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
O fermă din Vaslui își crește marja prin investiții și depozitare, după o recoltă de grâu de 9,4 tone/ha , într-un județ asociat frecvent cu seceta, potrivit Agrointel . Agriprod Ursu SRL (Fălciu) raportează producții de 9–10 tone/ha, cu vârfuri peste 10 tone/ha pe unele sole, iar umiditatea la recoltare este de 12%, nivel considerat favorabil pentru depozitare. Ce contează economic: „nu vindem din tarla”, ci când prețul e mai bun Strategia fermei este să stocheze grâul și să îl vândă în luna martie, când, spune administratorul Titinel Ursu , prețurile sunt mai avantajoase. În acest model, recoltarea la o umiditate mai mică decât standardul reduce costurile ulterioare (de exemplu, uscarea), iar diferența de preț obținută devine o sursă directă de finanțare pentru investiții și plăți către proprietarii de teren. „Noi vindem toată producția în luna martie, atunci când prețurile sunt bune. Depozităm totul (…) și astfel obținem 30 de bani la grâu în plus și 40,50 de bani la rapiță.” Ferma spune că oferă arende de 1.200 kg de grâu/ha și că, în momentul recoltării, nu are datorii și nu este nevoită să vândă direct din câmp. Investițiile care susțin ritmul de recoltare și pierderile reduse Titinel Ursu afirmă că, doar în acest an, ferma a făcut investiții de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) în utilaje, inclusiv: o combină New Holland CR 9.90 cu sistem IntelliSens, în valoare de 800.000 de euro (aprox. 4 milioane lei), despre care spune că ajută la recoltare „fără pierderi” și la menținerea umidității la 12%; o mașină autopropulsată de 720.000 euro (aprox. 3,6 milioane lei), cu lățime de lucru de 30 de metri, pentru operațiuni precum fertilizarea sau erbicidarea. Tehnologia din câmp: densitate mare la semănat și „rețetă” de fertilizare Pentru producțiile raportate, fermierul indică o tehnologie de cultură cu semănat la final de septembrie și utilizarea unei semănători care permite controlul densității și al poziționării îngrășământului. El menționează o densitate de 1.000–1.100 de plante/mp și o schemă de fertilizare care include DAP 18-46-0 (fosfat diamoniu), 180 kg de îngrășământ complex NPK și 160 kg/ha de uree, iar ca sămânță soiul de grâu Aveneu. Depozitarea, infrastructura și umiditatea la recoltare Ferma a investit și în capacități de depozitare: un depozit pregătit după achiziția unei ferme (Valea lui Marco), cu investiții de 2,5 milioane lei și o capacitate de 7.000 de tone de cereale. În paralel, urmărește recoltarea la umidități sub standard pentru a limita lucrările ulterioare: 12% la grâu (față de 14% standard) și 9% la rapiță (față de 11% standard), folosind utilaje care indică „în timp real” umiditatea boabelor. În contextul unei campanii în care, potrivit materialului, precipitațiile au fost „satisfăcătoare”, iar canicula ajută la un seceriș eficient, cazul Agriprod Ursu SRL arată cum combinația dintre productivitate, investiții și capacitate de stocare poate muta câștigul dinspre „vânzarea la recoltare” spre o valorificare mai bună, atunci când piața oferă prețuri mai ridicate. [...]
Insolvența Interagroaliment expune Grup Șerban Holding la presiune pe finanțare, după acumularea unor datorii totale de 460,1 milioane lei (peste 83,3 milioane euro, aprox. 416,5 milioane lei), potrivit datelor citate de Economica din tabelul preliminar al creanțelor. Compania, principală în structura grupului listat la BVB (GSH), a intrat în insolvență în aprilie 2026, iar situația indică o expunere semnificativă către bănci și furnizori. Cum arată datoriile: bănci, stat, companii din grup Din totalul de 460,1 milioane lei, 433,1 milioane lei reprezintă creanțe acceptate, conform tabelului preliminar menționat în analiză. Structura datoriilor include: ANAF: 9,1 milioane lei Instituții financiar-bancare și leasing: BRD: 129,5 milioane lei Banca Transilvania: 129,2 milioane lei Raiffeisen Bank: 100,9 milioane lei BCR Leasing IFN: 11,3 milioane lei Raiffeisen Leasing IFN: 4,3 milioane lei Unicredit Leasing Corporation IFN: 2,6 milioane lei BRD Sogelease IFN: 670,6 mii lei Datorii către firme din grup: Ferma Avicolă Șerban : 17,7 milioane lei (datorii acceptate) Luma Land (în insolvență): 4,4 milioane lei Creanțe salariale: 29,2 mii lei Creditori comerciali relevanți: ADM, Cargill, Bunge Pe lista companiilor care au de recuperat sume importante de la Interagroaliment apar, potrivit aceleiași surse: ADM International SARL: 4,8 milioane lei Cargill Agricultura SRL: 3,6 milioane lei Agritehnica Service: 1,9 milioane lei Bunge: 1,7 milioane lei Contextul care a dus la insolvență: credit sindicalizat și deteriorarea condițiilor din piață Economica notează că, în decembrie 2024, Grup Șerban a încheiat un contract de credit sindicalizat (finanțare acordată de un grup de bănci), cu un sold actual de 69,9 milioane euro , garantat de toate firmele din grup. Interagroaliment, descrisă ca având ponderea cea mai semnificativă în cadrul grupului, nu și-ar mai fi putut îndeplini angajamentele financiare, pe fondul dificultăților din sectorul agricol, accentuate de contextul geopolitic menționat în articol. Pentru a gestiona presiunea, grupul ar fi vândut în decembrie 2025 participația deținută de Ferma Avicolă Șerban în Moldavia Farms și ar fi purtat discuții cu băncile din sindicat pe marginea unui plan de afaceri, însă volatilitatea pieței și deteriorarea încrederii finanțatorilor și furnizorilor ar fi împins grupul către măsuri de protecție a patrimoniului și redresare. Ce mai știm despre grup: 13.000 de hectare și retragerea din tradingul de cereale Grup Șerban Holding, fondat în 1994 la Onești, operează prin șase entități juridice și are activități de la agricultură vegetală (circa 13.000 de hectare ) la zootehnie, avicultură, panificație și retail propriu, plus transport. În martie 2026, GSH a anunțat încetarea activității de trading de cereale , linie care contribuia cu circa 64% din cifra de afaceri , și o restructurare care a vizat 81 de angajați , conform informațiilor citate în articol. [...]
Retragerea a peste 6 tone de „unt” fals din Bulgaria arată un risc operațional și de conformare pentru lanțurile de retail , care pot ajunge să vândă produse cu etichetare înșelătoare și trasabilitate incompletă, cu amenzi și anchete penale ca efect direct, potrivit Economedia . Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) a retras de pe piață peste șase tone de produs comercializat ca unt, după ce testele de laborator au indicat că nu conținea grăsime din lapte. Cazul a pornit de la o sesizare, care a declanșat inspecții și analize ce au evidențiat diferențe între compoziția declarată și ingredientele reale. Ce au găsit controalele și cum a fost scos produsul din piață Inspectorii au făcut controale la nivel național în peste 70 de puncte de vânzare cu amănuntul. Probele au fost retestate, iar produsul a fost retras de la vânzare, scos din circulație și distrus. Directoarea Direcției de Control Alimentar din BFSA, dr. Kremena Stoeva, a spus că autoritățile nu pot garanta că au identificat toate punctele în care a ajuns produsul: „Am confiscat aproximativ șase tone de unt. Cred că am acoperit o mare parte a pieței, dar nu pot afirma cu certitudine că am identificat toate locurile în care a ajuns produsul.” Etichetare înșelătoare, trasabilitate lipsă și amenzi de peste 300.000 de euro Produsul vizat, vândut sub denumirea „ Deutsche Markenbutter ”, era promovat ca unt din lapte, însă analizele au arătat că avea peste 95% grăsimi de origine nelactată. Laboratoarele au identificat un amestec de ulei de palmier, ulei de cocos și de sâmburi de palmier, ulei de soia și de floarea-soarelui, precum și untură. Autoritățile au anunțat că două companii implicate au fost amendate cu o sumă totală de peste 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). În plus, BFSA a precizat că nu există date precise despre cantitatea vândută înainte de anchetă, iar documentația privind originea și distribuția lipsea; materialele au fost transmise organismelor de anchetă competente. Anchetatorii suspectează și reutilizarea unor ambalaje sau etichete expirate de la un producător anterior, ceea ce ar fi putut induce consumatorii în eroare. Ce înseamnă pentru consumatori și ce spun autoritățile despre risc BFSA afirmă că nu au fost detectate nereguli similare la alte produse lactate verificate, iar loturile suplimentare testate au respectat cerințele și au conținut grăsime din lapte. „Am examinat mai multe loturi și ambalaje de diferite dimensiuni ale mărcii care a făcut obiectul fraudei. Cu excepția celor două loturi identificate, toate celelalte conțin grăsime din lapte și îndeplinesc cerințele”, a explicat Stoeva. Oficialii au avertizat că, deși consumul pe termen scurt nu ar reprezenta un pericol imediat, consumul prelungit al unor astfel de produse poate fi dăunător, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare. Agenția a mai arătat că astfel de substituții sunt greu de depistat de consumatori, diferențele fiind observabile mai ales la textură și gust (produsele cu grăsimi vegetale tind să se topească și să se înmoaie mai repede). [...]
Suprafața cu cartofi din Harghita scade, iar fermierii testează arbuști fructiferi , însă trecerea spre afine, zmeură și coacăze rămâne, deocamdată, la nivel de loturi mici și cu puține demersuri de autorizare, potrivit Economedia , care citează informații prezentate de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Harghita la Colegiul Prefectural . Miza economică este dublă: pe de o parte, județul pierde teren la o cultură tradițională (cartoful), iar pe de altă parte, diversificarea către fructe de pădure presupune investiții inițiale mai mari și depinde de existența unei piețe de desfacere, avertizează conducerea DAJ. Cartoful, în recul: minus 900 de hectare într-un an Datele statistice prezentate în ședința Colegiului Prefectural arată că suprafața cultivată cu cartofi în Harghita a coborât în 2026 la aproximativ 5.000 de hectare, de la 5.900 de hectare în 2025. Potrivit informării DAJ, scăderea este compensată parțial de cereale, dar mai ales de plante furajere perene. De ce se uită fermierii la afine, zmeură și coacăze Directorul DAJ Harghita, Romfeld Zsolt, a explicat (citat de Agerpres) că interesul pentru arbuști fructiferi precum coacăzul negru, zmeura și afinele crește ca alternativă la cartof, pe fondul unui „trend de piață” și al schimbării obiceiurilor de consum. Totuși, plantațiile sunt înființate „timid”, pe suprafețe mici. „Sunt încercări timide peste tot în judeţ. Pe suprafeţe mici, populaţia înfiinţează, în compensarea culturii de cartofi, suprafeţe cu arbuşti, dar totuşi solicitări de înregistrare şi de autorizare a plantării încă nu suntem în faza aia.” Autorizarea și costurile: praguri și condiții înainte de extindere Romfeld Zsolt a precizat că înființarea acestor culturi presupune studii de specialitate, iar înregistrarea este obligatorie: pentru plantațiile de arbuști fructiferi de peste 20 de ari; pentru livezile de pomi care depășesc 50 de ari. În paralel, în județ funcționează deja mai multe unități de procesare a fructelor, inclusiv o unitate de liofilizare la Remetea, însă sectorul este încă la început, iar diversificarea se face prin încercări punctuale. Directorul DAJ le-a recomandat fermierilor să își facă devizele și să calculeze rentabilitatea înainte de a investi, subliniind că înființarea presupune cheltuieli inițiale ridicate și că piața trebuie evaluată. „Eu recomand în totalitate întocmirea devizelor culturii specifice şi calculul rentabilităţii, totuşi, pentru a înfiinţa o astfel de cultură. Necesită cheltuieli de înfiinţare destul de mari (…). Dacă are piaţă de desfacere, recomand în totalitate, dar piaţa trebuie evaluată.” [...]
România a urcat în 2024 în topul UE la utilizarea îngrășămintelor fosfatice , cu 90.000 de tone, într-un context în care consumul total din Uniune a crescut puternic față de anul anterior, potrivit Economica . Datele Eurostat indică o intensificare a inputurilor agricole, cu implicații directe pentru costurile din fermă și pentru presiunea de mediu asociată fertilizării. În 2024, utilizarea îngrășămintelor pe bază de fosfor în producția agricolă din UE a fost de 900.000 de tone, în creștere cu 7,7% față de 2023. Cele mai mari volume au fost raportate în Spania (140.000 de tone), Franța (120.000), Italia (100.000), România (90.000) și Germania (70.000), iar aceste cinci state au depășit împreună jumătate din consumul total la nivelul blocului comunitar, conform unei sinteze Agerpres pe baza datelor Eurostat. Creștere și la îngrășămintele pe bază de azot Separat, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot în UE a urcat la un nivel estimat de 8,9 milioane de tone în 2024, un avans anual de 5,8%. Niveluri ridicate au fost consemnate în principalele economii agricole, în special Franța (1,8 milioane de tone), Germania (1,1 milioane de tone) și Spania (900.000 de tone). De ce contează: randamente mai mari, dar și risc de poluare Îngrășămintele pe bază de azot sunt prezentate ca având un rol important în creșterea randamentelor culturilor, însă utilizarea excesivă poate avea efecte negative: spălarea nutrienților din sol, afectarea ecosistemelor și contribuția la poluarea apei și a solului. În acest context, creșterea consumului la nivelul UE și poziționarea României între utilizatorii majori amplifică miza gestionării eficiente a fertilizării, inclusiv din perspectiva impactului asupra mediului. [...]
