Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, va fi audiat în Senat pe 18 martie pentru a explica scumpirea alimentelor, informează Digi24. Chemarea sa a fost aprobată de conducerea Senatului la cererea USR, care acuză că măsurile guvernamentale ar crește prețurile la raft.
Biroul permanent al Senatului a dat curs solicitării USR, care susține că măsurile propuse de Ministerul Agriculturii ar putea împiedica accesul românilor la alimente mai ieftine. Partidul critică în special plafonarea adaosului comercial, considerând că aceasta ar putea duce la dispariția unor produse de pe piață sau la scumpirea altora.
Un raport al Consiliului Concurenței din noiembrie 2025, citat de USR, arată că scăderea prețurilor la anumite produse poate fi compensată prin majorarea prețurilor la altele, afectând astfel puterea de cumpărare a consumatorilor. USR contestă și datele prezentate de ministru privind produsele marcă proprie ale retailerilor, susținând că acestea sunt inexacte.
„O propunere bazată pe cifre eronate va face mai mult rău industriei românești: vor fi închise anumite linii de producție, vor fi dați afară români care lucrează în domeniu, producătorii vor fi nevoiți să caute alți cumpărători, iar clienții vor plăti prețuri mai mari pentru același timp de produs, poate chiar din import”, a declarat deputatul USR Sebastian Cernic.
În cadrul audierii, USR solicită ministrului Barbu să prezinte datele care au stat la baza măsurilor de plafonare a prețurilor și să clarifice dacă a avut mandat din partea Guvernului și avizul Consiliului Concurenței pentru propunerile sale. Partidul cere, de asemenea, explicații privind limitarea produselor marcă proprie ale retailerilor la maximum 20% din volumul total de la raft.
Pe scurt, principalele critici ale USR sunt:
Aceste dezbateri vin pe fondul unei inflații ridicate în România, care a atins 8,5% în ianuarie 2026, conform raportului Consiliului Concurenței. Această situație economică tensionată face ca explicațiile ministrului să fie așteptate cu interes de către public și autorități.
Recomandate
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare , iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info . Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații. Ce înseamnă „probleme punctuale” și de ce contează pentru agricultură Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze. Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres ), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole. De unde apar sincopele: logistică și comportamentul consumatorilor Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic. În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
