Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, va fi audiat în Senat pe 18 martie pentru a explica scumpirea alimentelor, informează Digi24. Chemarea sa a fost aprobată de conducerea Senatului la cererea USR, care acuză că măsurile guvernamentale ar crește prețurile la raft.
Biroul permanent al Senatului a dat curs solicitării USR, care susține că măsurile propuse de Ministerul Agriculturii ar putea împiedica accesul românilor la alimente mai ieftine. Partidul critică în special plafonarea adaosului comercial, considerând că aceasta ar putea duce la dispariția unor produse de pe piață sau la scumpirea altora.
Un raport al Consiliului Concurenței din noiembrie 2025, citat de USR, arată că scăderea prețurilor la anumite produse poate fi compensată prin majorarea prețurilor la altele, afectând astfel puterea de cumpărare a consumatorilor. USR contestă și datele prezentate de ministru privind produsele marcă proprie ale retailerilor, susținând că acestea sunt inexacte.
„O propunere bazată pe cifre eronate va face mai mult rău industriei românești: vor fi închise anumite linii de producție, vor fi dați afară români care lucrează în domeniu, producătorii vor fi nevoiți să caute alți cumpărători, iar clienții vor plăti prețuri mai mari pentru același timp de produs, poate chiar din import”, a declarat deputatul USR Sebastian Cernic.
În cadrul audierii, USR solicită ministrului Barbu să prezinte datele care au stat la baza măsurilor de plafonare a prețurilor și să clarifice dacă a avut mandat din partea Guvernului și avizul Consiliului Concurenței pentru propunerile sale. Partidul cere, de asemenea, explicații privind limitarea produselor marcă proprie ale retailerilor la maximum 20% din volumul total de la raft.
Pe scurt, principalele critici ale USR sunt:
Aceste dezbateri vin pe fondul unei inflații ridicate în România, care a atins 8,5% în ianuarie 2026, conform raportului Consiliului Concurenței. Această situație economică tensionată face ca explicațiile ministrului să fie așteptate cu interes de către public și autorități.
Recomandate
Ministerul Agriculturii vrea să permită cumpărarea de animale din fonduri europene , potrivit AgroInfo , care relatează declarațiile ministrului Florin Barbu despre demersurile făcute la nivelul Comisiei Europene. Măsura vizează sprijin financiar pentru achiziția de animale, în special vaci și oi, într-un context în care autoritățile spun că dezvoltarea zootehniei este o prioritate. „Am notificat deja Comisia Europeană cu privire la acordarea posibilității ca fermierii să achiziționeze animale folosind fondurile europene”, a anunțat ministrul agriculturii, Florin Barbu. Din informațiile publicate, notificarea către Comisia Europeană este prezentată ca pasul formal care ar deschide calea pentru finanțarea achizițiilor de animale din bani europeni. În articol nu sunt menționate bugete, plafoane pe beneficiar, condiții de eligibilitate sau un calendar de lansare a unei linii de finanțare, astfel că, la acest moment, rămâne de urmărit cum va fi transpusă intenția în reguli și ghiduri aplicabile fermierilor. Ministrul leagă această direcție de obiectivul de a consolida efectivele din ferme, astfel încât să existe suficientă materie primă pentru unitățile de procesare pe care statul spune că le dezvoltă „în toate regiunile țării” prin programul Investalim. În același mesaj, Barbu menționează întâlniri cu organizațiile de crescători din sectoarele vaci de carne, porci și ovine, pe fondul unui „trend ascendent” al acestor ramuri, fără a oferi însă date cantitative. Separat, ministrul indică și o schimbare de arhitectură a sprijinului începând cu 2028, când „sprijinul cuplat” din vegetal ar urma să fie legat de zootehnie, astfel încât furajele produse în România să fie folosite pentru hrana animalelor deținute de fermierii români. Sprijinul cuplat este o plată din Politica Agricolă Comună legată de producție, acordată pentru anumite sectoare considerate sensibile; articolul nu precizează cum ar urma să fie făcută concret această legătură și ce condiții ar fi introduse. [...]
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]
Fermierii din România vor primi în 2026 un sprijin de aproximativ 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosit la lucrările agricole , potrivit proiectului Legii bugetului de stat publicat de Ministerul Finanțelor și citat de G4Food . Măsura face parte din schema de rambursare a accizei pentru combustibilul utilizat în agricultură, iar bugetul total estimat pentru această subvenție este de aproximativ 620 de milioane de lei . Sprijinul vine într-un context dificil pentru sectorul agricol, marcat de creșterea prețurilor la combustibili și de costurile tot mai mari ale lucrărilor agricole. Autoritățile consideră că menținerea acestei scheme este esențială pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și pentru a asigura continuitatea activităților agricole. Potrivit proiectului de buget pentru 2026, politicile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt orientate spre consolidarea securității alimentare și creșterea competitivității produselor agroalimentare românești pe piețele europene și internaționale. Guvernul urmărește ca populația să aibă acces constant la alimente suficiente și sigure, în timp ce producătorii români sunt sprijiniți să își extindă capacitatea de producție și export. Direcțiile principale ale politicii agricole în 2026 Autoritățile propun mai multe măsuri pentru dezvoltarea sectorului agricol: modernizarea și extinderea sistemelor de irigații și îmbunătățiri funciare sprijinirea agriculturii ecologice și a produselor tradiționale încurajarea organizării fermierilor în cooperative și grupuri de producători investiții în depozitare, colectare și sortare a produselor agricole dezvoltarea sectorului pescăresc și a cercetării agricole extinderea sistemului național antigrindină și sprijin pentru zona montană Programe de sprijin care continuă Pe lângă subvenția pentru motorină , statul menține și alte programe importante pentru agricultură, printre care: plățile directe pe suprafață acordate fermierilor; ajutoarele naționale tranzitorii pentru sectorul vegetal și zootehnic; Programul Național Apicol; programul „Laptele și fructele în școli”. Un rol important în finanțarea agriculturii îl au și fondurile europene. La începutul anului 2026, România a primit aproape 988,7 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă , reprezentând rambursarea avansurilor plătite fermierilor în 2025. În ansamblu, strategia agricolă pentru 2026 urmărește menținerea sprijinului financiar pentru fermieri și accelerarea investițiilor în infrastructura agricolă , în contextul în care sectorul rămâne dependent atât de bugetul național, cât și de finanțările europene. [...]
Subvenția APIA pentru motorina utilizată în agricultură crește în 2026 la 2,697 lei/litru , potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii. Conform Agrointel , noul cuantum este mai mare decât cel aplicat în a doua parte a anului 2025 și vizează atât continuarea schemei de sprijin, cât și plata unor restanțe către fermieri. Creștere a subvenției la motorină Ajutorul de stat acordat prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reprezintă rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru motorina utilizată în lucrările agricole. Pentru anul 2026: 2,697 lei/litru – cuantumul subvenției 2,444 lei/litru – nivelul plătit în a doua parte a anului 2025 Schema se aplică pentru motorina folosită în: sectorul vegetal sectorul zootehnic lucrări de îmbunătățiri funciare Conform proiectului, acciza redusă pentru motorina utilizată în agricultură este stabilită la 106,72 lei/1.000 litri , rezultat din conversia în lei a nivelului minim european de taxare de 21 euro/1.000 litri . Buget pentru plăți și restanțe Ministerul Agriculturii propune pentru anul 2026 un buget total de 620 milioane lei pentru această schemă de sprijin. Fondurile vor fi utilizate pentru: plata restanțelor aferente trimestrului III 2025 plata restanțelor aferente trimestrului IV 2025 continuarea schemei de ajutor de stat în 2026 În anul 2025, bugetul total pentru această subvenție a fost de 815,258 milioane lei , iar plățile efectuate au acoperit mai multe tranșe din perioada 2024–2025. Aproximativ 17.000 de beneficiari Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pentru fiecare tranșă de plată există circa 17.000 de beneficiari , în principal fermieri și exploatații agricole care utilizează motorină pentru lucrările mecanizate. Autoritățile susțin că schema are rolul de a: reduce costurile de producție din agricultură sprijini continuarea activităților agricole compensa impactul accizelor asupra carburantului utilizat în ferme Măsura este reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1174/2014 și ordinele Ministerului Agriculturii, actualizate periodic pentru stabilirea cuantumului subvenției. [...]
Carnea de porc congelată importată nu va mai putea fi vândută drept proaspătă potrivit HotNews.ro , după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că legislația va fi modificată pentru a clarifica etichetarea și modul de comercializare în retail. Anunțul a fost făcut miercuri, 25 februarie 2026, după discuții cu reprezentanții sectorului suin și cu oficiali ai ANSVSA , ANPC și Consiliului Concurenței. Barbu a spus că își dorește ca „tot ceea ce se comercializează pe teritoriul României”, când vine vorba de carne de porc, să fie tratat transparent, astfel încât consumatorul să știe exact ce cumpără. Ce se schimbă la etichetare și la „carnea proaspătă” Ministrul a indicat două reguli-cheie pe care vrea să le introducă: carnea de porc care a fost congelată și apoi pusă la vânzare să aibă mențiunea „decongelare”; carnea vândută ca „fresh”, provenită direct din abator, să respecte un interval clar: 48 de ore și un termen de valabilitate de șase zile, conform declarațiilor sale. Pe scurt, intenția este ca produsul decongelat să nu mai poată fi prezentat drept „proaspăt” în vitrinele din retail, iar diferența să fie vizibilă pentru cumpărător. Tabel: cum ar arăta diferențierea propusă Tip de produs Situație descrisă de ministru Ce ar trebui să vadă clientul Carne de porc congelată (adusă și vândută după decongelare) Comercializată în retail, inclusiv din alte zone ale UE Mențiune clară „decongelare” Carne de porc „fresh” (din abator) Vândută ca proaspătă Reguli legate de timp: 48 de ore, valabilitate de 6 zile De ce spune ministerul că e nevoie de intervenție Florin Barbu a susținut că sectorul suin se confruntă cu „foarte multe probleme”, iar presiunea principală ar fi la poarta fermei, unde prețurile ar fi foarte scăzute. Ministrul a afirmat că, în 2025, unele ferme și societăți din România ar fi înregistrat pierderi „de aproape 30%”, invocând dificultăți de valorificare a producției. În același context, el a dat și un exemplu de dezechilibru între prețurile din magazine și cele plătite fermierilor: a spus că nu acceptă ca în retail carnea să ajungă la 17–18 lei, respectiv 20 de lei pe kilogram, în timp ce porcul viu ar pleca de la poarta fermei la 4,8 lei pe kilogram. Ce urmează, potrivit declarațiilor Ministrul a mai spus că va discuta și cu prim-ministrul pentru a găsi o formulă de sprijin care să evite intrarea în faliment a fermelor, inclusiv prin acoperirea pierderilor raportate pentru anul 2025. În paralel, Barbu a indicat că vrea o coordonare cu Consiliul Concurenței și cu instituțiile implicate în control și protecția consumatorilor, astfel încât „piața și vânzarea porcului în România” să fie „reglementate un pic”. Dacă modificările legislative anunțate vor fi puse în aplicare, impactul imediat ar trebui să se vadă în etichetele din retail și în modul în care este prezentată carnea de porc, mai ales în cazul produselor importate care au fost congelate. [...]
