Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, va fi audiat în Senat pe 18 martie pentru a explica scumpirea alimentelor, informează Digi24. Chemarea sa a fost aprobată de conducerea Senatului la cererea USR, care acuză că măsurile guvernamentale ar crește prețurile la raft.
Biroul permanent al Senatului a dat curs solicitării USR, care susține că măsurile propuse de Ministerul Agriculturii ar putea împiedica accesul românilor la alimente mai ieftine. Partidul critică în special plafonarea adaosului comercial, considerând că aceasta ar putea duce la dispariția unor produse de pe piață sau la scumpirea altora.
Un raport al Consiliului Concurenței din noiembrie 2025, citat de USR, arată că scăderea prețurilor la anumite produse poate fi compensată prin majorarea prețurilor la altele, afectând astfel puterea de cumpărare a consumatorilor. USR contestă și datele prezentate de ministru privind produsele marcă proprie ale retailerilor, susținând că acestea sunt inexacte.
„O propunere bazată pe cifre eronate va face mai mult rău industriei românești: vor fi închise anumite linii de producție, vor fi dați afară români care lucrează în domeniu, producătorii vor fi nevoiți să caute alți cumpărători, iar clienții vor plăti prețuri mai mari pentru același timp de produs, poate chiar din import”, a declarat deputatul USR Sebastian Cernic.
În cadrul audierii, USR solicită ministrului Barbu să prezinte datele care au stat la baza măsurilor de plafonare a prețurilor și să clarifice dacă a avut mandat din partea Guvernului și avizul Consiliului Concurenței pentru propunerile sale. Partidul cere, de asemenea, explicații privind limitarea produselor marcă proprie ale retailerilor la maximum 20% din volumul total de la raft.
Pe scurt, principalele critici ale USR sunt:
Aceste dezbateri vin pe fondul unei inflații ridicate în România, care a atins 8,5% în ianuarie 2026, conform raportului Consiliului Concurenței. Această situație economică tensionată face ca explicațiile ministrului să fie așteptate cu interes de către public și autorități.
Recomandate
MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026 , potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Cine poate primi sprijinul Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiții-cheie de eligibilitate și termene Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții: să cultive cartof de consum pe minimum 0,3 ha ; să transmită la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) o notificare scrisă privind identificarea suprafeței și existența culturii; să obțină o producție de minimum 6 tone/ha ; să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria de care aparțin, în anul solicitării sprijinului; să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative; să nu depășească plafonul de 50.000 euro (echivalent în lei) pe întreprindere/întreprindere unică, cumulat pe ultimii 3 ani, în sectorul producției primare, prin acordarea acestui ajutor. Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026 , iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 . Documente pentru dovada producției și depunerea cererii Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum: file din carnetul de comercializare a produselor agricole; rapoarte din aparatul de marcat electronic fiscal și rapoarte fiscale „Z”; facturi electronice și extrase din Spațiul Privat Virtual . După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”. Ce urmează Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă. [...]
Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]
O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei , potrivit AgroInfo . Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată. Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Ce s-a construit și ce capacitate are ferma Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru: 1.921 de scroafe 21 de vieri 9.256 de purcei 710 scroafe pentru înlocuire (scrofițe) La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro. Producția estimată și destinația Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă. Context: presiunea deficitului comercial la carnea de porc La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda , care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]
Decontarea subvenției la energia pentru irigații pe 2025 va fi împinsă până la 31 mai 2026 , după ce Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre de Guvern care permite plata din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , în limita sumelor alocate de la MADR, potrivit Agrointel . Miza este una de flux de numerar pentru fermierii care irigă, în condițiile în care sprijinul a întârziat, iar proiectul introduce o derogare pentru a face posibilă decontarea. Ajutorul vizează susținerea „în cotă de până la 50%” a cheltuielilor cu energia electrică necesară funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, conform proiectului citat. Ce se schimbă, concret: termen și mecanism de plată Pentru anul 2025, decontarea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații ar urma să se facă până la 31 mai 2026 , din bugetul ANIF, în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație. Proiectul descrie și pașii administrativi care condiționează plata: hotărârea trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial ; în cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, se emite ordinul ministrului agriculturii pentru stabilirea cotei aferente cheltuielilor cu energia, pe baza situației centralizatoare transmise de ANIF; în cinci zile de la aprobarea ordinului, ANIF solicită deschiderea creditelor bugetare către direcția de buget din MADR, pentru efectuarea plăților către beneficiari. De ce a întârziat plata: explicația din proiect În proiectul de act normativ, MADR motivează întârzierea printr-un cumul de factori: măsuri fiscal-bugetare și „reconsiderarea bugetului” alocat ministerului, dar și transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori , element care ar fi contribuit la imposibilitatea decontării în anul în curs. „Având în vedere faptul că (...) transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori (...) au condus la imposibilitatea decontării acestor sume în anul în curs, se propune derogarea de la prevederile art. 81 alin. (5) şi ale art. 81^1 alin. (1) din normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru asigurarea plății acestor cheltuieli”, se arată în proiectul MADR, citat de Agrointel. Impact pentru fermieri: presiune pe lichiditate și datorii scadente Potrivit materialului, utilizatorii de apă pentru irigații au semnalat că plățile au întârziat „foarte mult”. În justificarea proiectului, ministerul arată că plățile ar urma să sprijine „redresarea economică” a producătorilor agricoli, în contextul lipsei resurselor financiare pentru continuarea activităților și al riscului de neplată la scadență a obligațiilor către furnizori, salarii, credite și utilități. Următorul pas, esențial pentru intrarea efectivă la plată, rămâne aprobarea hotărârii de Guvern și publicarea ei în Monitorul Oficial, urmate de emiterea ordinului de ministru și deschiderea creditelor bugetare, în termenele prevăzute în proiect. [...]
