Comisia Europeană pregătește eliberarea de fonduri pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor - Bruxelles-ul vizează „rezerva agricolă”, în contextul prețurilor de circa 500 euro/tonă la azot

Comisia Europeană pregătește activarea „rezervei agricole” pentru a amortiza scumpirea îngrășămintelor , după ce prețurile au urcat puternic în Europa din februarie, iar fermierii reclamă incertitudine inclusiv privind disponibilitatea produselor, potrivit Economedia . Bruxelles-ul ar urma să anunțe marți eliberarea de fonduri, pe fondul presiunii crescânde din partea organizațiilor agricole, care au planificat și un miting la Strasbourg, în fața Parlamentului European. De ce contează: costuri în creștere, marje sub presiune Scumpirea îngrășămintelor s-a accentuat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Înainte de conflict, 30% din îngrășămintele tranzacționate la nivel global treceau prin Strâmtoarea Ormuz, un punct sensibil pentru lanțurile de aprovizionare. În Europa, îngrășămintele pe bază de azot costă în jur de 500 de euro/tonă (aprox. 2.500 lei), față de aproximativ 380 de euro/tonă (aprox. 1.900 lei) iarna trecută. La presiunea pe costuri se adaugă și motorina pentru utilaje, mai scumpă, ceea ce a determinat mai multe state să intervină pentru a limita factura fermierilor. Ce instrument financiar folosește UE pe termen scurt Pe termen scurt, Comisia Europeană intenționează să apeleze la „ rezerva agricolă ” – fonduri europene destinate situațiilor de criză – pentru a sprijini sectorul. Pentru 2026, sunt prevăzute aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) pentru acest capitol, conform informațiilor din material. Organizația Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate agricole europene, avertizează că fermierii intră în următorul sezon de achiziții „într-un climat de incertitudine extremă”, atât la nivel de costuri, cât și al disponibilității. „Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrăşămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce priveşte costurile, ci şi cu privire la disponibilitatea reală a acestora.” Cine este cel mai expus Situația este descrisă ca fiind deosebit de dificilă pentru cultivatorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte. Aceștia ar înregistra pierderi de trei ani, pe fondul combinat al unei recolte catastrofale de grâu în 2024 și al unui 2025 marcat de îngrășăminte scumpe și prețuri la grâu sub 200 de euro/tonă (aprox. 1.000 lei) în Franța, în context de concurență internațională mai puternică. Măsuri pe termen lung și linia roșie: CBAM rămâne în vigoare Dincolo de intervenția imediată, UE – care importă 60% din îngrășămintele consumate – indică două direcții strategice: diversificarea aprovizionării și creșterea producției europene. Bruxelles-ul ar putea, de asemenea, să relaxeze regulile privind nitrații pentru a permite utilizarea mai largă a digestatului (reziduuri din metanizarea deșeurilor organice) ca alternativă la îngrășămintele chimice, însă această posibilitate îngrijorează organizațiile de mediu, care invocă riscuri de poluare a apei. În schimb, Comisia nu intenționează să suspende mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrășăminte, în vigoare de la 1 ianuarie. CBAM este un instrument prin care importurile sunt ajustate în funcție de amprenta de carbon, cu scopul de a decarboniza sectorul și de a sprijini producătorii europeni. Comisia susține că a luat deja măsuri, inclusiv eliminarea temporară a taxelor vamale pentru îngrășăminte (cu excepția celor din Rusia și Belarus) și o ajustare a taxei pe carbon pentru a reduce impactul. În plus, UE nu va inversa creșterea treptată a taxelor pentru îngrășămintele din Rusia și Belarus, pe care Bruxelles-ul ar dori să le elimine complet pentru a reduce resursele care finanțează războiul din Ucraina. Ce urmează Executivul comunitar este așteptat să își prezinte planul de acțiune la Strasbourg, în contextul presiunilor din partea fermierilor. Din informațiile disponibile, sprijinul imediat ar urma să vină din rezerva agricolă, în timp ce măsurile structurale vizează reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne, într-un sector în care costurile energetice au blocat deja unele proiecte de îngrășăminte cu emisii reduse de carbon. [...]