Știri
Știri din categoria Agricultură
Șefa APIA a transmis un mesaj de Paște către fermieri și crescătorii de animale, fără anunțuri despre plăți sau schimbări de reguli, potrivit AgroInfo. Mesajul este unul de încurajare și mulțumire pentru „perseverența și dedicarea” din agricultură, într-un moment în care o parte a publicului așteaptă, de regulă, clarificări operaționale legate de campaniile și subvențiile gestionate de agenție.
Gabriela Nicoleta Andrei, director general APIA, le transmite fermierilor că sărbătoarea Învierii este un prilej de „speranță”, „noul început” și încredere că „efortul nostru va fi binecuvântat”, cu o trimitere directă la legătura dintre munca agricolă, pământ și roade.
„Vă mulțumesc pentru perseverența și dedicarea cu care contribuiți zi de zi la dezvoltarea agriculturii românești!”
În același mesaj, șefa APIA urează „liniște”, „belșug în hambare” și „sănătate deplină” și spune că perioada sărbătorilor ar trebui să ofere energia necesară pentru continuarea proiectelor „pentru o agricultură performantă, la nivel european”. Mesajul se încheie cu urarea „Hristos a Înviat! Paște fericit și binecuvântat tuturor!”.
Recomandate
APIA a primit 116.482 de cereri de plată în primele două săptămâni ale Campaniei 2026 , pentru o suprafață totală de 432.739,65 hectare. Intervalul la care se referă datele este 16-31 martie 2026. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv. Informația apare într-un comunicat al APIA transmis joi către Agerpres. În această etapă, fermierii sunt contactați de funcționarii agenției pentru programarea depunerii cererilor, iar APIA cere respectarea datei și orei stabilite. Agenția precizează că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează terenuri sau exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite, și că beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. „Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv.” Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația geospațială AGI Online, pe baza instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii care accesează scheme din sectorul zootehnic, este necesară completarea declarației specifice sectorului înainte de accesarea AGI Online, în funcție de programarea stabilită cu funcționarii APIA. Principalele repere și condiții menționate de APIA pentru Campania 2026 sunt: 116.482 de cereri depuse în perioada 16-31 martie 2026, pentru 432.739,65 hectare termen-limită de depunere: 5 iunie 2026 (inclusiv) o singură cerere de plată per solicitant, inclusiv când terenurile/exploatațiile sunt în județe diferite completarea cererii și a declarației de suprafață în AGI Online pentru zootehnie, completarea declarației specifice înainte de accesarea AGI Online semnarea cererii este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice APIA mai atrage atenția că responsabilitatea pentru legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului sau autorității emitente, iar semnarea cererii de plată este obligatorie. [...]
Costul adeverinței veterinare cerute la subvențiile APIA pe cap de animal urcă până la 500–600 lei , potrivit unui sondaj online citat de Agrointel . Documentul, emis de medicul veterinar, certifică numărul de animale înscrise în Baza Națională de Date (BND) și este obligatoriu la depunerea cererii de plată, ceea ce îl transformă într-un cost operațional direct pentru crescători. Cât spun fermierii că plătesc pentru document Conform răspunsurilor colectate pe grupul de Facebook „SUBVENȚII APIA”, adeverința poate fi gratuită în unele cazuri, dar poate ajunge și la câteva sute de lei, în funcție de numărul de animale pentru care se emite. Exemplele de sume menționate în sondaj includ: 25 lei (Secuieni, județul Neamț); 30 lei (județul Buzău) și 30 lei (Suceava); 40 lei „pentru fiecare animal de pe adeverință” (Bistrița); aproximativ 50 lei (județul Prahova), 50 lei (Maramureș, „cu chitanță”), 50 lei (Olt); 170 lei (cu mențiunea unui fermier că nu primește bon fiscal „niciodată”); 400 lei (Bistrița-Năsăud), 500 lei (Caraș-Severin); 600 lei „pentru efectiv mare de animale” (Brașov). Publicația precizează că sumele raportate sunt legate de capetele de animale pentru care se emite documentul. De ce este adeverința obligatorie la APIA Adeverința trebuie eliberată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și trebuie să includă codul exploatației înscrise în BND, valabil la data depunerii cererii de plată. Pentru asociațiile crescătorilor de animale care desfășoară activitate agricolă pe pășuni concesionate/închiriate și asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha (unitate vită mare pe hectar) prin pășunat în tabere de vară, este necesară o adeverință din care să rezulte codul exploatației/exploatațiilor tip tabără de vară ale asociației, înscrise în BND și valabile la data depunerii cererii. Ce înseamnă pentru fermieri Diferențele mari de cost semnalate în sondaj indică o practică neuniformă la nivel local, cu impact direct asupra cheltuielilor de conformare pentru accesarea subvențiilor. Materialul nu indică o grilă oficială de tarifare și nici o reglementare unitară privind prețul adeverinței; informațiile despre costuri provin din răspunsurile fermierilor din sondajul online. [...]
Ministerul Agriculturii mizează pe credite garantate de stat și granturi de până la 200.000 euro pentru a accelera investițiile în ferme și a crește competitivitatea produselor românești în fața importurilor, potrivit Revista Ferma , care relatează despre mesajul transmis de ministrul Florin Barbu la o întâlnire cu fermierii din județul Sălaj. Ministrul a prezentat pachetul ca parte a unei direcții mai largi de „dezvoltare a satului românesc”, cu accent pe investiții în procesare, consolidarea fermelor și menținerea Politicii Agricole Comune (PAC) separată de fondurile de coeziune, în contextul negocierilor la nivel european. Ce finanțări au fost anunțate și cui se adresează În intervenția sa, Florin Barbu a enumerat programe deja implementate sau planificate, cu plafoane de finanțare diferențiate în funcție de dimensiunea fermei: până la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei ) pentru consolidarea/dezvoltarea fermelor ; 50.000 euro (aprox. 250.000 lei ) pentru fermele mici ; proiectele care integrează producția vegetală cu zootehnia ar urma să primească un punctaj suplimentar de 50% . Barbu a mai spus că „în perioada următoare” vor fi lansate „foarte multe programe pentru fermele mici”, cu obiectivul de a susține creșterea producției de produse autohtone. Ca surse de finanțare, ministrul a indicat existența fondurilor din Planul Strategic pentru sprijinirea tinerilor fermieri și dezvoltarea fermelor , fără a detalia bugete, calendare sau condiții de eligibilitate. Componenta de creditare: garanții de stat și dobânzi avantajoase Un element central al mesajului a fost susținerea fermierilor prin credite garantate de stat , cu „dobânzi avantajoase”, astfel încât producătorii locali să poată concura mai bine cu produsele de import. În material nu sunt precizate parametrii acestor credite (nivelul dobânzii, procentul garanției, plafonul sau criteriile de accesare). Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, direcția este una de combinare a granturilor cu finanțare bancară sprijinită de stat, însă lipsesc detalii operaționale esențiale: ghiduri, termene de lansare, bugete și mecanisme concrete de implementare. Ministrul a indicat totuși intenția de a „facilita accesul la fonduri europene începând cu anul 2028, prin ghiduri simplificate”, potrivit aceleiași surse. [...]
Un nou soi de ceapă roșie, cu gust mai blând și mai puțin iute, este prezentat ca o oportunitate de creștere a valorii producției pentru piața internă și export , după 14 ani de cercetare, potrivit G4Media . Soiul a fost lansat în Argentina și este gândit în special pentru consumul proaspăt. Denumit „ Tinta INTA ”, noul sortiment se remarcă prin culoarea intensă și printr-un profil de gust „delicat”, cu un nivel redus de iuțeală față de variantele clasice. În logica pieței, o astfel de diferențiere poate susține prețuri mai bune și o poziționare mai competitivă în segmentul de produse proaspete, unde criteriile de calitate și consistență contează direct în negocierea cu retailul și în export. De ce contează pentru producători și lanțul comercial Din informațiile prezentate, miza principală este una economică: soiul este descris ca o „oportunitate” de a crește valoarea producției atât pe piața internă, cât și la export, printr-un produs orientat către consumul în stare proaspătă, nu doar către procesare sau depozitare pe termen lung. Ce se știe și ce rămâne neclar Articolul indică durata cercetării (14 ani), numele soiului și direcția de utilizare (consum proaspăt), dar nu oferă detalii despre: suprafețe cultivate sau calendar de extindere, randamente, costuri sau prețuri, piețe-țintă de export ori volume estimate. În lipsa acestor date, impactul comercial concret rămâne deocamdată la nivel de potențial, nu de rezultat măsurabil. [...]
România a urcat pe primul loc la livrările de rapiță către Germania , un semnal de câștig de cotă pe o piață-cheie din UE, pe fondul unei recolte interne record și al scăderii exporturilor ucrainene, potrivit economedia.ro . În prima jumătate a anului de comercializare 2025/26, Germania a importat aproximativ 3,1 milioane de tone de rapiță, cu peste 4% mai mult față de aceeași perioadă a sezonului anterior. România a devenit principalul furnizor, cu 873,4 mii de tone, depășind Ucraina, care a coborât pe locul al doilea. Pentru comparație, livrările României către Germania au fost de 229,6 mii de tone în intervalul iulie–decembrie 2024, ceea ce indică o creștere puternică a fluxului comercial într-un singur an. De ce contează: cererea germană rămâne ridicată, iar România câștigă teren Deși fermierii germani au recoltat mai multă rapiță în 2025 decât în 2024, importurile au rămas „puternice” în prima jumătate a sezonului 2025/26, iar exporturile Germaniei au depășit deja nivelurile de anul trecut. În acest context, poziționarea României ca furnizor principal sugerează un avantaj competitiv temporar sau structural pe una dintre cele mai mari piețe de procesare și consum din UE. Creșterea importurilor din România este pusă pe seama unei majorări bruște a producției interne, cu o recoltă dublată și la nivel record. Totuși, analiza notează o limitare importantă: rămâne neclar în ce măsură România a funcționat și ca nod de tranzit pentru rapița ucraineană. Ce se întâmplă cu ceilalți furnizori Ucraina a livrat Germaniei aproximativ 752,5 mii de tone, cu 39% mai puțin decât cu un an înainte. Un motiv posibil menționat este introducerea taxelor la export pentru rapiță, soia și floarea-soarelui, care au influențat piața europeană. Alți furnizori relevanți în perioada analizată: Franța: 477,1 mii de tone, în creștere cu 64%; Canada: revenire după doi ani slabi, cu importuri de aproximativ 99,8 mii de tone (iulie–decembrie 2025); Olanda: și-a dublat volumele, în rolul său de centru comercial. În schimb, volumele din Polonia, Australia, Lituania, Republica Cehă și Belgia au scăzut. Context: Germania rămâne importator net în UE Germania este cel mai mare importator net de rapiță din Uniunea Europeană, astfel că exporturile sale rămân relativ mici chiar și în condițiile unei recolte mai mari. În prima jumătate a sezonului, Germania a exportat aproximativ 64,1 mii de tone, cu 87% peste nivelul de anul trecut, în principal către: Polonia (34,6 mii de tone), Olanda (7,3 mii de tone), Franța (5,2 mii de tone). [...]
Scumpirea motorinei și a îngrășămintelor riscă să taie producția de orez în Asia , într-un moment în care fermierii intră în noul ciclu de plantare, iar blocajele din Strâmtoarea Ormuz complică aprovizionarea cu inputuri agricole, potrivit agerpres.ro . În Asia de Sud-Est, zeci de milioane de mici fermieri au dificultăți în a găsi îngrășăminte la prețuri accesibile și motorina necesară pentru tractoare, pompe de irigații și plantatoare. În Thailanda, o parte dintre agricultori ajung să lase recolta în pământ, pentru că recoltarea a devenit prea scumpă. Mecanismul de transmitere este unul de lanț: războiul din Iran a împins în sus prețurile petrolului, iar închiderea Strâmtorii Ormuz – rută importantă pentru livrările de combustibil și îngrășăminte – rămâne în mare parte în vigoare, în pofida unui armistițiu temporar. Asia este indicată ca fiind afectată în mod special. Semnal de risc: Filipine, posibil minus 10% la producție În Filipine – descrisă drept principalul importator de orez din lume și totodată un producător important – producția ar putea scădea cu cel puțin 10% în acest an, potrivit lui Raul Montemayor, manager național al Federației Cooperativelor Fermierilor Liberi. Acest scenariu ar însemna o pierdere de aproximativ două milioane de tone, în condițiile unei producții naționale estimate la 20,3 milioane de tone, iar efectele s-ar vedea în următorul sezon de recoltă, din septembrie sau octombrie. Marje comprimate și decizii de plantare amânate Pe lângă costurile mai mari, fermierii sunt presați și de prețurile de vânzare: cotațiile de referință pentru orezul alb thailandez au coborât la final de octombrie la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu și, de atunci, și-au revenit doar parțial, stând cea mai mare parte a lunii trecute sub 400 de dolari pe tonă (aprox. 1.840 lei). Maximo Torero, economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, avertizează că o nouă închidere a Strâmtorii Ormuz pentru 20–30 de zile ar afecta oferta de alimente încă din a doua jumătate a anului, iar reluarea traficului maritim prin strâmtoare este prezentată drept condiție pentru normalizarea aprovizionării. Ce urmează: adaptări punctuale, dar alternative limitate Cum perturbările pot continua, o parte dintre fermieri caută să reducă dependența de inputuri importate: unii trec de la orez la porumb, care necesită mai puțină apă pompată cu motorină, iar compania BRM din Cambodgia accelerează planuri pentru îngrășăminte bio-organice și caută soluții precum tractoare electrice și pompe alimentate cu energie solară. Pentru mulți producători mici, însă, opțiunile rămân restrânse, iar decizia de a continua să planteze vine cu riscul de a absorbi pierderi, în condițiile în care orezul este aliment de bază pentru mai mult de jumătate din populația lumii și o sursă majoră de venit în comunitățile rurale din regiune. [...]
