Știri
Știri din categoria Agricultură
Reluarea Canalului Siret–Bărăgan ar putea reduce costurile cu energia la irigații, după ce Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al proiectului, estimat la aproximativ 330 milioane euro (aprox. 1,65 miliarde lei), potrivit Agronet. Miza operațională este alimentarea cu apă a circa 700.000 de hectare, într-o zonă afectată frecvent de secetă.
Prima etapă vizează construirea unui tronson de 23,37 kilometri, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, cu punct de plecare din zona prizei Călimănești (județul Vrancea). Pe lângă canal, proiectul include infrastructură conexă:
Ofertele sunt în evaluare, iar autoritățile estimează semnarea contractului în trimestrul al treilea din 2026. Durata de execuție indicată este de aproximativ doi ani.
Ministerul Agriculturii consideră investiția esențială pentru dezvoltarea sistemului național de irigații, în contextul aridizării și deșertificării din sudul, sud-estul și estul României.
Conform estimărilor citate, aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare (care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre) ar putea trece la un sistem mai eficient.
Un element-cheie este faptul că aproximativ 80% din suprafața deservită ar putea fi alimentată gravitațional, fără consum de energie pentru pompare. În acest scenariu, proiectul ar reduce consumul anual de energie electrică cu aproximativ 35 GWh și ar contribui la diminuarea emisiilor de carbon, pe lângă stabilizarea producției agricole în anii secetoși.
Canalul Magistral Siret–Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în 1987. Planul prevedea o magistrală de aproximativ 191 kilometri, care să transporte apa din râul Siret spre Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița.
Din prima etapă (aprox. 50 km) au fost realizați și recepționați doar 5,71 kilometri, după care investiția a fost oprită. Ministerul Agriculturii pune blocajul pe seama schimbărilor politice și economice de după 1990, a dificultăților tehnice și a aspectelor de mediu și impact asupra comunităților locale.
Reluarea lucrărilor este inclusă în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații, fiind prezentată ca investiție pentru creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice.
Recomandate
Programul de guvernare pentru Agricultură mizează pe reorganizarea MADR și unificarea plăților , o schimbare care poate influența direct ritmul subvențiilor și modul de lucru al fermierilor, potrivit Agrointel , care a consultat documentul depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu . În capitolul dedicat Agriculturii, documentul fixează două direcții: creșterea producției românești și reducerea importurilor. Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este propus Florin Barbu (PSD), fost ministru al Agriculturii. „Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piață și de sprijin corect, acordat la timp”, se arată în document. Reorganizări instituționale și posibila unificare a agențiilor de plăți Programul include „reforme, reorganizări și comasări”, începând cu reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean. Este menționată și continuarea reorganizării administrative a agențiilor din subordinea MADR. Un punct cu impact operațional major este intenția de unificare, prin reorganizare, a agențiilor de plăți, însă condiționată de acordul Comisiei Europene . În practică, o astfel de schimbare poate însemna proceduri noi și o perioadă de tranziție pentru beneficiari, în funcție de forma finală și de calendar. Priorități economice: irigații, procesare și reducerea importurilor La nivel de obiective generale, programul pune accent pe modernizarea irigațiilor, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români și „echilibrarea balanței comerciale” la produse agroalimentare. Printre măsurile enumerate în schița programului se află: programe pentru stimularea producției și a capacității de procesare, cu ținta de reducere a importurilor; sprijin pentru sectorul de creștere a suinelor, inclusiv dezvoltarea fermelor de familie; sprijin pentru sectorul avicol prin realizarea de ferme; continuarea programului INVESTALIM; continuarea finanțării proiectelor de procesare aprobate prin Planul Național Strategic; continuarea programului pentru procesare în sectorul de panificație; continuarea stimulării producției de legume, fructe și cartofi; strategia de finanțare a infrastructurii principale și secundare de irigații și creșterea suprafeței irigabile; regândirea programului AgroInvest, inclusiv garantarea de către stat a creditelor de investiții și acordarea de credite avantajoase. Documentul mai menționează debirocratizare și digitalizare, precum și îmbunătățirea legislației pentru agricultura ecologică, cu obiectivul creșterii încrederii consumatorilor în produsele din acest sistem. Ce urmează: audieri și votul de învestitură Luca Niculescu a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, urmând audierile în comisiile de specialitate și votul de învestitură programat pentru săptămâna viitoare. Conform aceleiași surse, Executivul ar avea voturi asigurate de PSD și minorități, UDMR și PNL, în timp ce AUR și USR au anunțat că nu vor susține noul guvern. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Dovleacul Hokkaido intră în tot mai multe grădini din România, iar coaja comestibilă îi reduce pierderile și simplifică procesarea în bucătărie , potrivit Adevărul . Soiul, cunoscut în Japonia, este descris ca având fructe mici, cu gust dulceag (cu note apropiate de castane coapte) și cu avantajul practic că nu trebuie curățat înainte de gătire. De ce contează pentru cultivatori și consumatori În relatarea publicației, reprezentanții Grădinii Mureșan din Ocoliș spun că îl cultivă de mai mulți ani și că dovlecii „se coc devreme”, începând din august. Pentru gospodării și mici producători, această caracteristică poate însemna o recoltă mai rapidă și o utilizare mai flexibilă în sezonul de toamnă. Un alt element cu impact operațional este coaja comestibilă: după coacere sau fierbere, aceasta se înmoaie și poate fi consumată împreună cu pulpa, eliminând etapa de curățare și reducând risipa. Cum este descris gustul și cum se folosește în bucătărie Conform sursei, dovleacul Hokkaido are coajă portocalie și pulpă densă, iar gustul este comparat atât cu dovleacul plăcintar/dovleacul copt, cât și cu castanele coapte, după preparare termică. Este prezentat ca potrivit pentru rețete de toamnă, inclusiv datorită texturii cremoase. Utilizările menționate includ: supă-cremă (combinată, de exemplu, cu morcov, ceapă, măr sau lapte de cocos); preparare la cuptor, tăiat în felii sau cuburi, cu ulei de măsline și condimente; prăjituri, tarte sărate și alte preparate de sezon. În comentariile la o postare despre recoltă, o utilizatoare spune că a obținut plante din semințele unui dovleac cumpărat din magazin și că a folosit dovleacul atât la supă-cremă, cât și la prăjituri. Ce se știe despre partea nutritivă Articolul notează că dovleacul Hokkaido este apreciat pentru conținutul de carotenoizi, inclusiv beta-caroten, pe care organismul îl poate transforma în vitamina A, asociată cu menținerea vederii normale și funcționarea sistemului imunitar. Este menționat și aportul de fibre, legat de funcționarea normală a digestiei. Reprezentanții Grădinii Mureșan din Ocoliș susțin, în mesajul citat, că dovleacul ar fi „extrem de bogat” în vitamine (A, C, E), antioxidanți și minerale, cu efecte asupra imunității, vederii și digestiei. Context: de unde vine numele Numele „Hokkaido” este legat de insula Hokkaidō din nordul Japoniei, a doua ca mărime din arhipelagul japonez, menționează sursa. [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
