Știri
Știri din categoria Agricultură
Standardizarea „tăițeilor cu ouă” intră în zona de reglementare alimentară, după ce produsul a fost inclus oficial în Registrul Național al Rețetelor Consacrate, ceea ce înseamnă o rețetă și un proces tehnologic definite, la care producătorii se pot raporta pentru atestare, potrivit Antena 3.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, începând cu 3 iulie 2026, „tăițeii cu ouă” sunt adăugați în RNRC. În registru sunt, în total, 46 de produse.
Conform definiției citate de MADR, o „rețetă consacrată” este un set de cerințe care include lista de materii prime și ingrediente, proporții și proces tehnologic, iar utilizarea rețetei trebuie să fie dovedită ca fiind anterioară anului 1975.
În practică, eticheta de „rețetă consacrată” vine cu reguli stricte de fabricație și cu o promisiune de conformitate: ingrediente de calitate superioară și absența „aditivilor ascunși”, conform aceleiași surse.
MADR arată că producătorii pot atesta șase sortimente, de la tăiței „cu două ouă” până la variante cu „10 ouă pentru fiecare kilogram de făină”.
Standardul descris include și cerințe privind comportamentul produsului după fierbere (să își păstreze forma, să fie elastic și să nu se lipească), dar și parametri de proces:
Recomandate
Recoltarea cerealelor din Rusia întârzie cu 1–2 săptămâni , pe fondul vremii nefavorabile și al tensiunilor din aprovizionarea cu combustibil, potrivit Meduza . Întârzierea are o componentă operațională directă: mai puține suprafețe recoltate la început de iulie și livrări de motorină care ajung mai greu în unele regiuni. Datele citate de „Kommersant”, din consultanța Neo, arată că la 1 iulie în Rusia au fost treierate 1,3–1,5 milioane hectare de cereale și leguminoase, adică 3% din suprafața planificată și de trei ori mai puțin decât anul trecut (4,2–4,6 milioane hectare la aceeași dată). De ce s-a decalat calendarul: vremea Directorul general al Institutului pentru Conjunctura Pieței Agricole , Dmitri Rîlko, pune decalajul pe seama condițiilor meteo: în regiunile agricole a fost mai întâi răcoare, apoi au început ploile. Ministerul Agriculturii a indicat aceeași explicație, menționând că în unele regiuni semănatul a început mai târziu din cauza vremii, ceea ce a împins automat și începutul campaniei de recoltare. Riscul suplimentar: combustibil mai greu de găsit și livrări mai lente Albina Koriaghina, partener pentru dezvoltarea afacerilor în Neo, a spus că termenele de recoltare s-ar putea deplasa și din cauza deficitului de combustibil. În unele regiuni, fermierii s-au lovit de lipsa volumelor la licitații și la intermediari, dar și de prelungirea termenelor de livrare pentru comenzi deja agreate. Concret, livrarea combustibilului poate dura acum 5–10 zile, față de intervalul obișnuit de 1–3 zile. Ce spun sursele din piață despre marile companii Două surse ale „Kommersant” din piața agricolă susțin că marile companii nu au, în acest moment, un deficit semnificativ de combustibil pentru combine și alte utilaje, deoarece au stocuri. La nivel general, experții citați spun că marii agricultori sunt acoperiți cu motorină până la finalul lui 2026. În context, Meduza notează că „criza combustibilului” din Rusia a început după lovituri ale forțelor ucrainene asupra rafinăriilor, iar ulterior în aproape toate regiunile au fost introduse diverse restricții la vânzarea de combustibil. [...]
O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile , după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business . Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare. Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare. De ce contează: risc epidemiologic și vulnerabilități în trasabilitate În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală. Ancheta ANSVSA și posibile consecințe ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.” Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei. ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu. [...]
Furtunile anunțate de ANM cresc riscul de pagube în ferme din mai multe regiuni, cu rafale de până la 90 km/h, grindină și cantități mari de apă într-un interval scurt, potrivit Agrointel , care citează avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru 3–4 iulie. Vremea severă poate afecta direct lucrările din câmp (recoltare, tratamente, irigații) și infrastructura din ferme, mai ales în zonele vizate de cod portocaliu, unde sunt prognozate vijelii puternice și averse torențiale importante cantitativ. Publicația notează că „vremea rea a făcut deja pagube în ferme”, fără a detalia localizări sau valori ale pierderilor în acest material. Avertizări ANM pentru 3 iulie: cod galben și cod portocaliu Cod galben (3 iulie, 10.00–17.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1–3 cm). Zone: cea mai mare parte a Transilvaniei și Olteniei, Maramureș, vestul/centrul/nordul Munteniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 50–70 km/h, izolat peste 80 km/h. Cantități de apă: 15–25 l/mp, pe arii restrânse peste 30–40 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 12.00–17.00) – averse torențiale importante cantitativ, vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni (1–3 cm), descărcări electrice. Zone: sudul și estul Transilvaniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 70–90 km/h. Cantități de apă: 25–40 l/mp, pe arii restrânse peste 50–60 l/mp. Avertizări ANM pentru seara de 3 iulie și ziua de 4 iulie Cod galben (3 iulie, 17.00 – 4 iulie, 08.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină (1–3 cm). Zone: sudul și estul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și cea mai mare parte a Moldovei. Rafale de 50–70 km/h. Cantități de apă: 15–20 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 17.00–22.00) – averse torențiale importante cantitativ. Zone: Carpații Orientali și Meridionali. Cantități de apă: 25–40 l/mp, izolat peste 50 l/mp. Cod galben (4 iulie, 08.00–23.00) – intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h. Zone: Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. ANM mai indică, potrivit aceleiași surse, că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea și sâmbătă (4 iulie), local în Muntenia. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
În perioadele de caniculă, fermierii și transportatorii au obligații concrete de bunăstare a animalelor, iar nerespectarea lor poate afecta direct producția zootehnică , potrivit unui ghid al ANZ prezentat de AgroInfo . Agenția Națională pentru Zootehnie reamintește, în linie cu recomandările ANSVSA , că stresul termic reduce imunitatea și producția, iar deshidratarea este riscul major în valurile de căldură extremă. În ghid sunt indicate și categoriile cele mai vulnerabile: animalele tinere, cele aflate în lactație și cele hrănite cu furaje uscate. Mesajul central este operațional: accesul la apă, umbrirea și adaptarea programelor din fermă devin măsuri de continuitate a producției, nu doar recomandări generale. „Regula de aur”: apă suficientă, permanent ANZ subliniază că, pe caniculă, consumul de apă crește „substanțial” și cere acces permanent la apă proaspătă. Dacă sursele sunt greu accesibile la pășune, apa trebuie administrată manual și regulat. Ghidul include un orientativ al cantităților zilnice recomandate în perioade de caniculă: Vaci de lapte: 38–52 litri/zi Bovine (tineret/carne): 38 litri/zi Cai și cabaline: 20–45 litri/zi Porci: 4–11,5 litri/zi Ovine/caprine: 6 litri/zi Păsări de curte: 0,5 litri/zi ANZ precizează că valorile pot crește în funcție de umiditate, rasă, vârstă și starea fiziologică. Măsuri în adăposturi: umbrire, verificări zilnice, planificarea furajării Pentru exploatații și adăposturi, ghidul indică trei direcții de lucru: Protecție solară: adăposturi care să protejeze de radiații; pentru animalele în spații deschise, umbrarele și jgheaburile cu apă potabilă sunt obligatorii . Mentenanță și rezerve: verificarea zilnică a echipamentelor de adăpare, furajare și ventilație; este considerat „critic” să existe echipamente de rezervă, inclusiv sisteme de ventilație și generatoare, pentru pene de curent. Furajare adaptată: mutarea orelor de masă în intervale mai răcoroase (dimineața devreme sau seara târziu), cu furaje adecvate speciei și taliei. Interdicții și limitarea efortului: prag de 25°C la umbră Ghidul introduce și restricții explicite pentru reducerea riscului de stres termic: Animale de tracțiune (cai, măgari): utilizarea este strict interzisă între 12:00 și 18:00 dacă temperatura la umbră depășește 25°C . Animale de companie (inclusiv din ferme): cele ținute afară trebuie să aibă adăpost umbrit și apă; este strict interzisă lăsarea animalelor în vehicule parcate fără ventilație. Transportul animalelor: densitate redusă și ventilație obligatorie la curse lungi Pentru transportatori, ANZ indică reguli „severe” atunci când transportul este „absolut necesar”: Reducerea densității de încărcare: la temperaturi ridicate, încărcarea se reduce cu minimum 25% față de capacitatea autorizată. Microclimat controlat: verificarea condițiilor de microclimat înainte de îmbarcare este obligatorie; la transporturi de peste 8 ore , vehiculul trebuie să aibă ventilație activă pe toată durata drumului. Planuri de urgență: transportatorii trebuie să aibă soluții de rezervă pentru întârzieri sau blocaje în trafic. Rolul autorităților locale și al medicului veterinar ANZ menționează și componenta de coordonare: administrațiile publice locale au obligația de a monitoriza animalele aflate în transhumanță și, împreună cu fermierii, de a asigura colectarea și neutralizarea deșeurilor animaliere (SNCU). În plus, fermierii sunt îndemnați să anunțe imediat medicul veterinar împuternicit la primele modificări de sănătate sau comportament. [...]
Noile norme MMAP obligă proprietarii și administratorii de păduri la raportări rapide și monitorizare digitalizată a dăunătorilor , după publicarea în Monitorul Oficial a ordinului care actualizează vechiul cadru din 2003, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare și control operațional: apar obligații și termene mai stricte, inclusiv pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național. Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) înlocuiește abordarea preponderent reactivă cu un management „proactiv, digitalizat”, bazat pe date biologice, ecologice și climatice, astfel încât evoluția factorilor dăunători să poată fi anticipată și controlată, conform comunicatului citat de agenție. „Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Ce se schimbă în teren: termene, GPS, evaluare unitară Noile norme tehnice introduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție, în locul prevederilor Ordinului 454/2003. Printre schimbările enumerate în comunicat se află: raportare rapidă : apariția factorilor vătămători și efectele produse trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS : focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor : prin grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță : evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice : seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție : prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate : formulare noi, raportări standardizate și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători : speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca „dăunători”. În plus, comunicatul precizează că semnalarea apariției sau evoluției factorilor vătămători este o acțiune formalizată: pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice, iar semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul altor activități în teren. Obligații de raportare anuală și calendarul către gărzile forestiere Reglementarea stabilește explicit obligații pentru proprietari și administratori, atât în fondul forestier național, cât și în vegetația forestieră din afara acestuia: aplicarea măsurilor de protecție pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Calendarul de raportare anuală menționat în comunicat este: până la 15 februarie : ocoalele silvice transmit către gărzile forestiere raportul privind starea de sănătate a pădurilor; până la 15 martie : gărzile forestiere trimit mai departe, pentru fiecare județ arondat, raportul către Garda Forestieră Națională ; ulterior, Garda Forestieră Națională întocmește anual raportul privind starea pădurilor României. MMAP mai arată că prevederile normelor sunt detaliate într-un „Ghid privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor”. Context: presiunea climatică și extinderea riscurilor Comunicarea ministerului plasează schimbarea în contextul schimbărilor climatice, care amplifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. În același timp, noile norme tratează atât factorii biotici (agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate), cât și pe cei abiotici (vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare). Pentru sectorul silvic, efectul imediat este o creștere a cerințelor de conformare: termene scurte de raportare, localizare precisă a focarelor și standardizare a evaluărilor, cu accent pe trasabilitate și utilizarea unui sistem informatic. [...]
