Știri
Tag: vrancea

Trei cutremure mici, în mai puțin de șase ore, au fost înregistrate în zona Vrancea , un tipar care menține presiunea pe monitorizarea seismică și pe evaluarea riscurilor pentru localitățile din proximitate, potrivit Mediafax , pe baza datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Cel mai puternic seism a avut magnitudinea 3,5 pe scara Richter și s-a produs duminică, 26 iulie, la ora 02:35, în zona seismică Vrancea , județul Buzău, la o adâncime de 147,7 kilometri, specifică seismelor intermediare din regiune. Cutremurul a fost localizat la aproximativ 56 km est de Brașov, 57 km sud-est de Sfântu Gheorghe, 57 km sud de Buzău, 64 km nord de Ploiești, 73 km sud de Focșani și 91 km nord-est de Târgoviște. Cronologia seismelor din noaptea de sâmbătă spre duminică Pe lângă seismul de 3,5, INCDFP a raportat încă două cutremure: sâmbătă, 25 iulie, ora 23:20: magnitudine 3,2, în zona seismică Vrancea (județul Buzău), la adâncimea de 89 km; duminică, 26 iulie, ora 04:52: magnitudine 2,4, în zona seismică Vrancea (județul Vrancea), la adâncimea de 18,8 km. De ce contează: Vrancea rămâne principalul „motor” seismic al României Seria de cutremure nu este considerată neobișnuită pentru Vrancea, descrisă drept cea mai activă zonă seismică din România și una dintre cele mai importante din Europa din punct de vedere tectonic. Majoritatea seismelor de aici sunt de intensitate redusă și nu produc pagube, însă sunt urmărite îndeaproape deoarece regiunea generează și cele mai puternice cutremure resimțite pe teritoriul țării. [...]

AGVPS amenință cu o sesizare la CNCD , după ce i-a cerut ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu , să își retragă declarațiile despre gestionarii fondurilor cinegetice, pe motiv că ar afecta imaginea acestei categorii, potrivit Agronet . Reacția vine în contextul în care Buzoianu a vorbit despre intenția de a modifica Legea vânătorii, susținând că actualul cadru ar favoriza menținerea acelorași administratori ai fondurilor cinegetice și nu ar stimula o competiție reală. Ministrul a făcut referire și la un caz din 2024, de pe fondul cinegetic Mărăști (județul Vrancea). Miza: conflict cu potențial de reglementare și litigiu instituțional Președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), Mugurel Drăgănescu , cere scuze publice și susține că exemplul invocat ar fi un caz izolat, care nu poate fi folosit pentru a caracteriza „întreaga categorie” a gestionarilor fondurilor cinegetice. În același timp, el afirmă că asociațiile de vânătoare au investit „sume importante” în administrarea durabilă a faunei și că nu ar trebui asociate cu fapte pentru care anchetele judiciare „nu sunt încă finalizate”. Drăgănescu mai acuză o confuzie între rolul Ministerului Mediului ca administrator al faunei cinegetice și rolul gestionarilor fondurilor de vânătoare, care își desfășoară activitatea pe baza contractelor de gestiune. Acuzații privind întârzieri la ordinele din Legea vânătorii În declarațiile prezentate, conducerea AGVPS reclamă și întârzieri în emiterea unor ordine prevăzute de Legea vânătorii nr. 407/2006, referitoare la: cotele de recoltă pentru speciile de vânat; nivelul de prevenție pentru urs. Potrivit poziției AGVPS, aceste întârzieri ar fi avut consecințe asupra comunităților rurale și asupra fermierilor afectați de atacurile urșilor. Materialul nu include un punct de vedere al Ministerului Mediului pe aceste acuzații. Ce urmează AGVPS solicită retragerea declarațiilor considerate defăimătoare și prezentarea unor scuze publice către gestionarii fondurilor cinegetice și vânătorii din România. În lipsa unei retractări, organizația spune că intenționează să depună o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocând caracterul discriminatoriu al afirmațiilor ministrului interimar. [...]