Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Politicile UE riscă să împingă dezvoltarea AI în afara Europei, avertizează CEO-ul ASML, într-un semnal de alarmă cu miză de reglementare pentru Bruxelles, potrivit G4Media, care citează un interviu acordat Politico.
Christophe Fouquet, directorul general al ASML – descrisă drept cea mai valoroasă companie tech din Europa – susține că Uniunea Europeană introduce reguli „înainte ca propriul ecosistem de inteligență artificială să fie suficient dezvoltat” pentru a concura cu SUA și China. În opinia sa, legislația europeană privind inteligența artificială creează obstacole pentru companii înainte ca acestea să poată construi produse competitive.
„Nici nu am început să alergăm și deja avem bariere în față.”
Fouquet avertizează că, dacă mediul de operare rămâne nefavorabil, companiile vor alege să dezvolte tehnologii AI în afara Uniunii Europene.
„Dacă nu o pot face aici, o vor face în altă parte.”
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât ASML, companie olandeză esențială pentru producția globală de cipuri avansate, are mașinării folosite la fabricarea semiconductorilor care alimentează smartphone-uri, centre de date și sisteme de inteligență artificială. Totuși, aproape toate veniturile companiei provin din afara Europei, ceea ce, potrivit materialului, indică slăbiciunea pieței interne.
În ultimele luni, ASML s-a alăturat unor grupuri precum Airbus, Ericsson, Mistral AI, Nokia, SAP și Siemens într-un apel către Comisia Europeană pentru modificarea legislației, pe motiv că aceasta ar putea încetini dezvoltarea sectorului AI în Europa.
Deși Bruxelles-ul a început să ajusteze unele prevederi și să simplifice anumite reguli, Fouquet spune că problema este structurală: procesul legislativ ar trebui construit împreună cu industria, nu impus ulterior.
Comisia Europeană, citată în material, își apără abordarea și afirmă că legislația AI urmărește să crească încrederea în tehnologie, ceea ce ar stimula investițiile și adoptarea pe termen lung.
Oficialii europeni pregătesc un nou pachet privind „suveranitatea tehnologică”, menit să reducă dependența de tehnologia americană și să consolideze capacitățile interne, inclusiv în domeniul cipurilor și al centrelor de date. Fouquet critică direcția, argumentând că investițiile masive în infrastructură nu vor avea efect dacă Europa nu creează simultan cerere reală pentru aplicații de inteligență artificială.
El dă exemplul fabricilor de cipuri avansate: fără o piață internă puternică, producția ar ajunge în mare parte la export, reducând beneficiile economice pentru Europa. Disputa, notează articolul, reflectă tensiunea dintre ambițiile de reglementare ale UE și nevoia industriei de flexibilitate într-o competiție globală accelerată.
Recomandate
ASML avertizează că piața de cipuri ar putea rămâne „cu ofertă limitată” pe termen lung, pe fondul cererii din AI , iar acest dezechilibru riscă să complice planificarea investițiilor în industrie, potrivit IT之家 , care citează un interviu acordat de CEO-ul Christophe Fouquet agenției Reuters la evenimentul imec ITF World 2026. Fouquet estimează că piața cipurilor ar putea ajunge la 1.500 de miliarde de dolari până în 2030 (aprox. 6.900 de miliarde de lei), însă susține că „cererea pentru AI este atât de puternică încât vom rămâne, pentru o perioadă destul de lungă, într-o piață cu ofertă limitată”. În același context, el menționează că inițiative precum „TeraFab”, asociată cu Elon Musk, ar putea alimenta un nou val de cerere. Ce face ASML pentru a crește capacitatea Șeful ASML spune că grupul încearcă să țină pasul prin îmbunătățiri tehnologice care să crească producția și eficiența fabricării echipamentelor. Totuși, el avertizează că amploarea actualului val de investiții și cerere legate de AI este dificil de anticipat și poate lua industria prin surprindere, inclusiv în ceea ce privește planificarea capacităților. High NA EUV și echipamente pentru ambalare avansată: următoarele repere În plan tehnologic, Fouquet indică două direcții imediate: High NA EUV pentru cipuri logice (o nouă generație de litografie EUV cu apertură numerică mai mare, destinată gravării unor structuri mai fine) este „pe cale să apară”, iar ASML ar urma să publice în acest an date concrete de performanță atât pentru cipuri logice, cât și pentru cipuri de memorie. Compania lucrează la a doua platformă de echipamente pentru ambalare avansată (tehnologii care apropie și interconectează mai eficient cipurile în pachete), după modelul TWINSCAN XT:260. Mesaj către Bruxelles: revizuirea legii AI din 2023 Din perspectiva reglementării, Fouquet – prezentat drept liderul companiei cu cea mai mare capitalizare bursieră din Europa – consideră că Uniunea Europeană ar trebui să abroge sau să modifice Legea privind inteligența artificială din 2023, pentru a simplifica supravegherea sectorului și a evita ca UE să rămână în urmă în etapa de aplicare a AI. [...]
Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA , după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv , în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului. Ce ar fi urmărit ordinul executiv Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document). Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele. De ce contează pentru industrie: risc de frânare a lansărilor și de costuri de conformare În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters. Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului. [...]
Reacția ostilă a absolvenților la discursurile pro-AI expune o ruptură între companii și piața muncii. Într-o analiză publicată de The Verge , mai mulți vorbitori invitați la ceremonii de absolvire sunt huiduiți după ce laudă inteligența artificială și le cer tinerilor să o accepte ca „inevitabilă” – un semnal că mesajul corporatist despre AI se lovește tot mai des de anxietăți economice concrete. Într-o serie de clipuri virale, foști sau actuali executivi care promovează AI au fost întâmpinați cu reacții puternice din partea studenților. Publicația îl dă ca exemplu pe Eric Schmidt , fost CEO Google, huiduit la University of Arizona după ce a prezentat AI drept obligatorie pentru viitorul profesional al absolvenților. Un alt caz menționat este cel al Gloriei Caulfield, executiv într-o companie de dezvoltare imobiliară, care a spus că AI este „următoarea revoluție industrială” și a primit o primire „rece” la University of Central Florida. La Middle Tennessee State University, Scott Borchetta (CEO în industria muzicală) a avut un discurs descris drept batjocoritor la adresa celor care contestau AI, îndemnându-i să „se obișnuiască”. De ce contează: AI ca factor de presiune pe angajare și venituri Dincolo de episodul de imagine, miza este una economică: absolvenții intră pe o piață a muncii descrisă drept „sumbră”, iar AI este percepută simultan ca instrument impus și ca justificare pentru reducerea oportunităților. În text, Penny Oliver, absolventă de științe politice la George Mason University, spune că reacția vine din contrastul dintre costul educației și perspectiva ca tehnologia promovată de executivi să le „evapore” șansele de angajare. Aceeași idee apare și în declarațiile lui Austin Burkett, game designer cu MFA la NYU Game Center: el susține că cei care spun „e doar un instrument” sunt, de regulă, cei care își permit să o facă, în timp ce alții trebuie să-și facă griji pentru chirie și pentru înlocuirea locului de muncă. Burkett afirmă că unii colegi au ajuns să accepte munci temporare („gig work”) pentru antrenarea modelelor AI care, în timp, le pot substitui munca. Unde se vede cel mai puternic: domeniile creative și umanioarele The Verge notează că reacțiile diferă în funcție de profilul absolvenților, cele mai dure venind mai ales din zona artelor liberale și a umanioarelor. Motivul: mulți dintre acești tineri țintesc profesii creative pe care le văd amenințate direct de instrumentele generative (capabile să producă texte, imagini sau sunet). Publicația amintește și un episod de la CalArts, unde președintele universității, Ravi Rajan, a fost huiduit, pe fondul criticilor legate de eliminarea unor programe creative și de promovarea adoptării AI prin parteneriate corporative. Dincolo de huiduieli: opoziția față de centrele de date Analiza avertizează că furia amplificată de platformele sociale poate rămâne doar „catharsis” dacă nu se transformă în acțiune. Un exemplu de mobilizare „tangibilă” invocat este opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI (infrastructura care găzduiește serverele și consumă masiv energie). Potrivit unui sondaj Gallup citat în articol, șapte din 10 americani ar spune că se opun construirii acestor facilități în zona lor, iar aproape jumătate dintre proiectele propuse ar fi fost abandonate sau amânate în acest an. În această logică, conflictul nu mai este doar cultural (pro/contra AI), ci începe să capete formă de dispută locală cu implicații de mediu și costuri energetice. În ansamblu, mesajul care se conturează este că „adoptă sau dispari” nu mai funcționează ca argument în fața unei generații care vede AI nu doar ca tehnologie, ci ca mecanism de redistribuire a riscului: companiile încasează beneficiile, iar costurile – de la joburi la mediu – sunt împinse spre indivizi și comunități. [...]
OpenAI a fost desemnat lider în „agenți de codare” pentru companii , o validare care pune accent pe maturizarea unei piețe în care viteza de dezvoltare trebuie dublată de controale de guvernanță și securitate, potrivit OpenAI . Compania spune că a fost inclusă ca „Leader” în Gartner Magic Quadrant pentru AI Coding Agents, pe fondul extinderii implementărilor Codex la scară de întreprindere. Codex este folosit de „peste 4 milioane de oameni în fiecare săptămână”, iar OpenAI indică drept utilizatori companii precum Cisco, Datadog, Dell Technologies și NVIDIA. Din perspectiva operațională, mesajul central este trecerea de la completarea automată a codului la delegarea de sarcini complexe către agenți: în descrierea OpenAI, Codex poate înțelege baze de cod mari, poate folosi instrumente, face modificări, rula teste și pregăti livrabile pentru revizie umană. De ce contează pentru companii: „viteză cu control” OpenAI susține că, pentru întreprinderi, miza este accelerarea dezvoltării software fără a pierde controlul: guvernanță, securitate și posibilitatea de audit. În acest context, compania enumeră capabilități și controale pe care Gartner le-ar fi evidențiat în evaluare, inclusiv: o „suprafață” largă de utilizare pentru dezvoltatori (aplicația Codex, extensii pentru medii de dezvoltare, interfață în linie de comandă, kituri de dezvoltare software și orchestrare în cloud); mecanisme de control pentru companii, precum „approval gates” (porți de aprobare), RBAC (control al accesului bazat pe roluri), politici personalizabile, „sandboxing” la nivel de sistem de operare și guvernanță auditabilă a spațiilor de lucru. Exemplu de impact: cazul Cisco OpenAI indică un exemplu concret de utilizare la scară mare: Cisco ar fi folosit Codex pentru a dezvolta „majoritatea” platformei sale de securitate AI Defense, reducând timpul de livrare „de la câteva trimestre la săptămâni”. Compania prezintă acest caz ca argument pentru câștigul de productivitate pe care agenții de codare îl pot aduce în organizații mari. Ce urmează: actualizări pentru mediile reglementate și opțiuni de implementare În același material, OpenAI leagă recunoașterea Gartner de o serie de actualizări orientate către cerințe enterprise, inclusiv: Codex Security și GPT‑5.5‑Cyber, suport pe mobil, Remote SSH pentru medii de dezvoltare administrate, tokenuri de acces programat cu domeniu limitat și „hooks”, suport pentru utilizare conformă cu HIPAA, disponibilitate pe Amazon Bedrock și extinderea suportului de implementare prin Codex Labs și parteneri GSI (integratori de sisteme) precum Accenture, Capgemini, Cognizant, Infosys, PwC și TCS. OpenAI mai precizează că raportul Gartner poate fi consultat online și că, până la 12 iunie, conturile enterprise eligibile pot solicita două luni de utilizare gratuită Codex pentru utilizatori noi, ca stimulent pentru adoptare. [...]
DeepSeek își schimbă modelul de finanțare, iar asta poate accelera cursa AI din China : laboratorul din Hangzhou caută pentru prima dată capital extern, într-o rundă care avansează la o evaluare vizată de 70 de miliarde de yuani (aprox. 10 miliarde de dolari, circa 46 miliarde lei), potrivit The Next Web . Fondatorul Liang Wenfeng le-ar fi transmis potențialilor investitori că prioritatea rămâne cercetarea de „frontieră” și obiectivul de AGI (inteligență artificială generală), nu monetizarea rapidă. Mesajul, relatat de Bloomberg, vine în contextul primei runde externe de finanțare a DeepSeek. Publicația notează că suma de 70 de miliarde de yuani reprezintă evaluarea pe care compania ar urmări-o, nu valoarea efectivă a „cec-ului” atras. În această rundă, startup-ul ar căuta cel puțin 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) capital extern. De ce contează: costurile de antrenare depășesc finanțarea internă Până acum, DeepSeek a fost finanțată integral din High-Flyer Quant, firma de tranzacționare cantitativă fondată de Liang, care „susține efectiv” laboratorul. Trecerea la bani din exterior marchează o schimbare de etapă: antrenarea modelelor la scara la care operează acum DeepSeek ar fi ajuns dincolo de ce poate autofinanța chiar și un fond speculativ profitabil, potrivit analizei. Liang prezentase anterior lipsa investitorilor externi ca pe o formă de protecție față de presiunea de a livra produse și venituri pe termen scurt. Acceptarea capitalului extern sugerează că dimensiunea proiectelor și necesarul de infrastructură au devenit dominante în ecuație. „AGI” și open-source, ca poziționare în fața investitorilor În discuțiile cu investitorii, Liang ar fi insistat că DeepSeek va continua să lanseze modele open-source (cu licențe permisive), în loc să urmărească o comercializare accelerată. Această poziționare este legată și de lansările recente ale companiei: DeepSeek a publicat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash, descrise ca un sistem „Mixture-of-Experts” cu 1,6 trilioane de parametri și o variantă mai mică, de 284 de miliarde de parametri, ambele open-source. Un detaliu cu miză industrială: familia V4 este optimizată să ruleze atât pe cipuri Huawei Ascend și Cambricon, cât și pe Nvidia, ceea ce este prezentat ca un semnal către piața internă chineză, tot mai limitată în accesul la acceleratoarele americane de vârf. Ce nu se știe încă: investitorii, termenii și calendarul Deși runda este în desfășurare, elementele decisive nu sunt publice: identitatea investitorilor nu a fost confirmată, evaluarea nu a fost anunțată oficial de companie, iar data închiderii nu este stabilită. DeepSeek ar fi refuzat istoric să răspundă presei și nu ar fi oferit un comentariu „on the record” pentru materialul Bloomberg. Analiza mai notează că o finanțare la această scară, la o astfel de evaluare și cu un obiectiv declarat de AGI, ar putea atrage atenția autorităților de reglementare din China, care în ultimii doi ani au lucrat la cadrul de supraveghere pentru dezvoltatorii de modele fundamentale (modele mari, antrenate pe volume masive de date, folosite apoi ca bază pentru aplicații). În esență, DeepSeek le cere investitorilor să finanțeze o direcție explicită: cercetare de vârf, open-source și „AGI” ca țintă, nu venituri enterprise ca prioritate imediată. Dacă runda se închide în termenii descriși, va fi prima validare externă a acestui pariu. [...]
Google Maps își schimbă funcționarea prin integrarea mai profundă a inteligenței artificiale , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii caută locuri și primesc indicații de orientare, potrivit Focus . Noile funcții, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, iar lansarea începe în SUA și India. Miza operațională este că aplicația nu mai rămâne doar un „afișaj de rute”, ci încearcă să se comporte ca un asistent de călătorie și condus: răspunde la întrebări formulate natural, combină căutarea cu camera telefonului și adaugă o navigație 3D mai „intuitivă” în situații complicate din trafic. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Prima noutate majoră este „Ask Maps”, o funcție de căutare cu AI care permite întrebări în limbaj natural, nu doar cuvinte-cheie. Exemplele din material includ întrebări precum „Unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și puțin zgomot?” sau „Ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Conform descrierii, AI-ul analizează recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare, apoi generează o hartă personalizată cu sugestii. Google indică, în acest context, că are peste 300 de milioane de locuri înregistrate la nivel global și peste 500 de milioane de utilizatori care contribuie cu conținut (recenzii, fotografii). Navigație 3D și indicații mai „umane” în „ Immersive Navigation ” A doua schimbare centrală este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o reprezentare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, inclusiv forme de relief și pasaje. Lista de îmbunătățiri menționate include: clădiri transparente pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbarea benzii; indicații vocale mai naturale; alerte în timp real pentru lucrări și accidente; ghidaj către parcare, intrări în clădiri și „partea corectă a străzii” la destinație. Google susține că AI-ul folosește imagini Street View, fotografii aeriene și date de trafic pentru a reda mediul cât mai realist, astfel încât șoferii să anticipeze mai devreme ieșiri, schimbări de bandă sau intersecții dificile. Căutare cu camera și integrare mai strânsă cu realitatea augmentată Materialul descrie și extinderea „Live View” pentru căutare cu ajutorul camerei (realitate augmentată): utilizatorul poate îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația suprapune în imagine informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu recenzii, program și direcții. Separat, este menționată o integrare mai puternică între Google Lens și Maps, cu obiectivul de a transforma aplicația într-un „asistent vizual” în timp real pentru mediul din jur. Disponibilitate: lansare în SUA și India, restul țărilor „în lunile următoare” Implementarea a început în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, fără un termen concret pentru Germania (și, implicit, nici pentru România). Potrivit sursei, funcțiile vor fi disponibile pe Android și iPhone și vor funcționa și prin Android Auto, Apple CarPlay și în mașini cu sistem Google integrat. O limitare importantă: unele capabilități, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi pot exista restricții. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
