Știri
Știri din categoria Agricultură

Egiptul pariază pe o extindere agricolă de 15% prin proiectul „Noua Deltă”, finanțat cu circa 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei), mizând pe irigații și infrastructură pentru a reduce dependența de importurile de grâu, potrivit Agrointel.
Proiectul a fost inaugurat de președintele Abdel Fattah al-Sisi în timpul unei ceremonii de recoltare a grâului și este amplasat la vest de Delta Nilului existentă. Investiția este prezentată drept cel mai mare proiect de recuperare a terenurilor din Egipt de până acum și ar urma să ajungă, în final, la aproximativ 2,2 milioane de feddan, echivalentul a 924.000 de hectare.
Conform declarațiilor citate în articol, până acum ar fi fost investite aproximativ 800 de miliarde de lire egiptene, adică circa 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Suma nu vizează doar aducerea în circuit agricol a terenurilor deșertice, ci și investiții conexe:
Accentul este pus pe culturi considerate strategice, precum grâul și porumbul, iar obiectivul declarat este reducerea dependenței de importurile de alimente. În context, articolul amintește că Egiptul este unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume, iar șocurile recente din lanțurile globale de aprovizionare (războiul din Ucraina și pandemia de COVID-19) au amplificat presiunea pentru soluții interne.
Funcționarea proiectului depinde de un sistem de irigații descris ca o „capodoperă tehnică”: un canal artificial de peste 170 km, care transportă apă în deșert. Pentru că noile zone sunt situate deasupra nivelului bazinului Nilului, apa este pompată către platoul deșertic prin 13 stații de pompare.
Sursa de apă este, în principal, apa uzată tratată. Articolul indică uzina El-Hammam, construită pentru acest scop, ca fiind cea mai mare stație de epurare de acest tip din lume, cu o capacitate de 7,5 milioane de metri cubi pe zi.
Materialul notează și existența unor critici, legate de intensitatea energetică a sistemului (pomparea unor volume mari de apă pe distanțe lungi și la altitudine), precum și de riscuri pe termen lung, între care epuizarea apelor subterane și salinizarea solului, asociată reutilizării apei de drenaj.
Pentru guvernul egiptean, „Noua Deltă” este prezentată ca o opțiune-cheie pentru creșterea autosuficienței la alimentele de bază și pentru reducerea vulnerabilității la șocuri externe, pe fondul creșterii populației și al dependenței structurale de Nil.
Recomandate

Câștigul de 6.000–7.000 euro/ha la mentă depinde mai mult de procesare și contracte decât de producție , iar fără uscătoare, distilare și cumpărători stabili cifra rămâne, în practică, un scenariu optimist, arată o analiză Agronet , care pornește de la un model economic vehiculat în presa sârbă. Estimarea citată pentru Serbia pleacă de la un randament de până la 1.500 kg de frunză uscată/ha și un preț de 4–5 euro/kg, ceea ce duce la un venit brut de 6.000–7.500 euro/ha (aprox. 30.000–37.500 lei). În același calcul, costurile sunt evaluate la circa 2.000 euro/ha (aprox. 10.000 lei), iar rezultatul după aceste cheltuieli poate ajunge la aproximativ 5.000 euro/ha (aprox. 25.000 lei). Publicația atrage atenția că suma de 6.000–7.000 euro/ha, des invocată, descrie în principal încasarea posibilă în condiții favorabile, nu profitul net. De ce „veriga lipsă” este după recoltare Menta are utilizări în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, însă produsul vândut poate fi foarte diferit: frunză proaspătă, frunză uscată sau ulei esențial. Fiecare variantă presupune alt lanț tehnologic și comercial. Pentru frunza uscată, ferma are nevoie de capacitate proprie de uscare sau de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele cazuri, infrastructura de condiționare și procesare poate cântări aproape la fel de mult ca producția la hectar, deoarece influențează direct prețul și posibilitatea de a onora cerințe de calitate constante. Modelul economic din Serbia: util ca reper, nu ca „preț garantat” Agronet notează că aceste cifre circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, fiind publicate de Biznis i Finansije cu trimitere la BizPortal și reluate ulterior de Serbia Danas și NPortal. Concluzia este că datele sunt mai utile ca model orientativ pentru o cultură specializată decât ca o cotație sigură pentru un anumit an. Un detaliu cu impact direct asupra veniturilor este sensibilitatea la preț: la 1.500 kg/ha, o diferență de 1 euro/kg schimbă venitul cu 1.500 euro/ha (aprox. 7.500 lei). Dacă producția este sub nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional. Ce se schimbă pentru fermele din România: finanțare pentru procesare și irigații Pentru 2026, analiza indică drept element practic relevant intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, deschisă între 1 septembrie și 31 octombrie 2026 , potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 euro/proiect (aprox. 500.000 lei), cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Sunt eligibile, între altele, investiții în: înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale; utilaje și echipamente agricole; unități de condiționare și depozitare; procesare la nivelul fermei; sisteme de irigații și facilități de stocare a apei. Concluzia operațională: pornești de la cumpărător, nu de la hectar Agronet insistă că menta „comercială” nu înseamnă planta crescută spontan: pentru industrie contează materialul biologic, uniformitatea și standardizarea, iar apa (irigarea) este o cerință agronomică importantă, inclusă și în calculele de cost din Serbia. Înainte de a înființa o suprafață comercială, ecuația economică ar trebui construită „invers”: cumpărătorul și specificațiile cerute, apoi capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia la final suprafața cultivată. În lipsa acestor verigi, potențialul de 6.000–7.000 euro/ha rămâne mai degrabă o proiecție decât un rezultat repetabil. [...]

Google și Fundația Gates direcționează 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) către extinderea unor instrumente cu inteligență artificială pentru agricultură, cu ținta de a ajunge la 200 de milioane de mici fermieri din Africa Subsahariană și Asia de Sud, potrivit Google . Miza operațională este creșterea rapidă a accesului la informații de climă și cultură „în timp real”, într-un context de vreme tot mai imprevizibilă. Inițiativa vizează fermierii mici (smallholder farmers), care, conform datelor citate, produc aproape 35% din hrana lumii pe peste 500 de milioane de ferme, dar au adesea acces limitat la date satelitare, servicii financiare și sprijin public — elemente care i-ar ajuta să se pregătească și să reacționeze la șocuri meteo. Ce se finanțează și ce se schimbă în teren Finanțarea de 100 milioane de dolari va fi direcționată către organizații care pot scala „informații despre climă și culturi” bazate pe inteligență artificială, astfel încât acestea să ajungă la 200 de milioane de fermieri mici din regiunile vizate. Ținta reprezintă o creștere de la 50 de milioane, nivel menționat de Google ca bază de pornire. Pe lângă bani, Google spune că va oferi și sprijin tehnic dedicat din partea cercetătorilor săi, pentru implementarea unor instrumente de: climă în timp real; agricultură (informații despre culturi); inteligență artificială lingvistică (pentru utilizare în limbile relevante local). De ce contează: acces la date și decizii mai rapide în fața riscului climatic Din perspectiva impactului operațional, programul urmărește să reducă decalajul de acces la date și servicii care influențează direct deciziile din fermă (de la momentul lucrărilor până la gestionarea riscurilor). Google leagă explicit intervenția de necesitatea de adaptare la „vremea din ce în ce mai imprevizibilă”, sugerând că valoarea practică a instrumentelor va sta în actualizarea rapidă a informațiilor și în livrarea lor către un număr mult mai mare de utilizatori finali. Mai multe detalii sunt disponibile și în comunicarea Fundației Gates: Gates Foundation . [...]

Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]

Scăderea efectivului matcă pune presiune pe progresul genetic , iar Parada Taurilor 2026 devine un punct de lucru pentru fermieri în alegerea reproducătorilor, potrivit Agronet . Evenimentul are loc la Sângeorgiu de Mureș pe 2–3 octombrie, cu accent pe rasa Bălțată românească și pe prezentarea unor tăurași aflați în testare. De ce contează în 2026: mai puțină „bază” de reproducție, aceeași nevoie de productivitate În contextul în care efectivul total de bovine a crescut ușor, dar efectivul matcă a scăzut, selecția reproducătorilor capătă o miză mai mare pentru ferme. Publicația amintește date INS (1 iunie 2026) : efectiv total în creștere cu 0,5% la aproximativ 1,858 milioane de capete, în timp ce efectivul matcă a coborât cu 0,7% la aproximativ 1,216 milioane de capete. Într-un efectiv de reproducție mai restrâns, deciziile de împerechere și alegerea taurilor pot influența pe termen lung producția (lapte și carne), fertilitatea, conformația și longevitatea animalelor din fermă. Ce aduce Parada Taurilor: reproducători și tăurași în testare Ediția a XXIV-a a Paradei Taurilor, organizată de Semtest-BVN Mureș, pune accent pe: prezentarea taurilor certificați utilizați în programe de reproducție și ameliorare; trei tăurași Bălțată românească obținuți în România, aflați în testare ; câte un taur din rasele Holstein și Angus. Pentru fermieri, relevanța este legată de caracterele urmărite în selecție, precum producția, fertilitatea, sănătatea ugerului, viteza de muls, aplomburile (picioarele) și alte caractere funcționale. Program, locație și organizatori Evenimentul se desfășoară la centrul Semtest-BVN din Sângeorgiu de Mureș (Strada Tofalău nr. 677, județul Mureș): 2 octombrie 2026 : simpozionul „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă”, cu teme despre programe de ameliorare, genetică și reproducție; sunt menționați invitați din Germania, Croația și Republica Moldova. 3 octombrie 2026 : parada propriu-zisă, cu prezentarea reproducătorilor. Organizarea este asigurată de Semtest-BVN Mureș împreună cu Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația națională a operatorilor de însămânțări artificiale. Evenimentul a fost prezentat inițial de Revista Ferma. Ce trebuie urmărit înainte de deplasare Până la informațiile publice verificate la 22 septembrie, organizatorul nu afișa pe site o oră confirmată pentru deschiderea zilei de 3 octombrie; participanții sunt îndrumați să urmărească actualizările pe canalele oficiale ale Semtest-BVN. [...]

Rusia își mută rapid exporturile de cereale spre Marea Baltică și Arctica , adaptând terminale de îngrășăminte și cărbune, pe fondul scăderii abrupte a livrărilor prin Marea Neagră, potrivit Economica . În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au redus drastic exporturile de cereale din cauza atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au fost realizate via Marea Neagră, notează Agerpres, citând informații din Reuters. Terminale convertite în Baltica: Ultramar , Modul și BSMZ Surse citate de Reuters arată că terminalul privat Ultramar din portul Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte și cu o capacitate declarată de 37 de milioane de tone, a fost adaptat rapid pentru a putea exporta cereale. În discuțiile de la Ministerul rus al Transporturilor ar fi fost luată în calcul redirecționarea fluxurilor companiei Demetra (cel mai mare trader rus de cereale) către Ultramar, iar o sursă susține că cerealele Demetra sunt deja expediate către acest terminal. Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor din piață. Tot în portul Sankt Petersburg, terminalele Modul și BSMZ, care anterior nu intermediaseră transporturi de cereale, preiau acum astfel de mărfuri. O sursă indică faptul că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o soluție considerată, în general, mai scumpă. Ce înseamnă pentru capacitatea de export: Baltica rămâne mult sub sud, dar poate crește Analiștii citați în material consideră că utilizarea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice rusești. În prezent, capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile din sud. O sursă citată de Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways acordă prioritate transporturilor de cereale către porturile din Baltica și Arctica, care au primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie, cu avantajul navelor mari În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia), cu o capacitate anuală de până la 24 de milioane de tone, a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale, iar materialul menționează că nu a fost raportată construcția recentă de noi instalații. Murmansk exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie susține că, deoarece Murmansk poate primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Portul este însă la circa 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe cale ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de operatorul feroviar de stat. Context: exporturile rusești scad puternic Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să se înjumătățească, la 2,45 milioane de tone, față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon. [...]

Un apicultor din Olt își apără veniturile prin vânzare directă, într-o piață a mierii sub presiunea importurilor , potrivit Agronet . Marinel Băltărețu, din Călinești (comuna Radomirești), lucrează cu 380 de familii de albine și își valorifică producția atât la târguri, cât și la o tarabă din Piața Obor , în București. De ce contează: prețul angro nu mai acoperă mereu costurile Într-un sezon în care valorificarea angro rămâne dificilă, contactul direct cu clienții la târguri și în piețe devine o soluție practică pentru apicultorii care își îmbuteliază mierea în gospodărie. Publicația amintește că apicultorii reclamă în 2026 oferte de achiziție care pot coborî sub costul de producție , ceea ce crește interesul pentru canale fără intermediari. Băltărețu produce opt sortimente de miere: polifloră de primăvară, rapiță, salcâm, tei, polifloră de munte, mentă, floarea-soarelui și brad. La Târgul Național al Mierii de la Băneasa, prețurile prezentate porneau de la 15 lei și ajungeau la 50 de lei pentru borcanele mai mari, iar polenul era vândut cu 70–150 de lei/kg. Model operațional: pastoral, procesare și etichetare în familie Familia își mută stupii în funcție de culesuri, într-un regim de apicultură pastorală care începe în jurul jumătății lunii martie și continuă până spre sfârșitul lunii septembrie, urmat de pregătirea pentru sezonul rece. După recoltare, mierea este îmbuteliată în unitatea proprie, iar etichetele sunt realizate intern. Investiții și productivitate: mătci selecționate la 100 de euro Una dintre investițiile recente a fost cumpărarea a două regine, fiecare la 100 de euro (aprox. 500 lei). Apicultorul spune că există și regine care ajung la 200–300 de euro bucata (aprox. 1.000–1.500 lei), în funcție de origine, selecție și caracteristicile urmărite. Într-o stupină de această dimensiune, calitatea mătcilor influențează dezvoltarea familiilor și capacitatea coloniilor de a intra suficient de puternice în sezonul de producție. Băltărețu estimează că iarna o familie poate avea în jur de 10.000 de albine, iar primăvara și vara efectivul poate urca la aproximativ de trei ori acest nivel. Ce urmează: posibil sprijin de minimis, dar schema nu e deschisă În paralel cu presiunea importurilor și a prețurilor mici la achiziție, Parlamentul discută un proiect de ajutor de minimis de 15 euro pentru fiecare familie de albine (aprox. 75 lei), cu condiția propusă ca beneficiarii să poată demonstra comercializarea unei cantități minime de miere. Conform informațiilor din articol, schema nu este încă deschisă. [...]