Știri
Știri din categoria Agricultură
Egiptul pariază pe o extindere agricolă de 15% prin proiectul „Noua Deltă”, finanțat cu circa 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei), mizând pe irigații și infrastructură pentru a reduce dependența de importurile de grâu, potrivit Agrointel.
Proiectul a fost inaugurat de președintele Abdel Fattah al-Sisi în timpul unei ceremonii de recoltare a grâului și este amplasat la vest de Delta Nilului existentă. Investiția este prezentată drept cel mai mare proiect de recuperare a terenurilor din Egipt de până acum și ar urma să ajungă, în final, la aproximativ 2,2 milioane de feddan, echivalentul a 924.000 de hectare.
Conform declarațiilor citate în articol, până acum ar fi fost investite aproximativ 800 de miliarde de lire egiptene, adică circa 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Suma nu vizează doar aducerea în circuit agricol a terenurilor deșertice, ci și investiții conexe:
Accentul este pus pe culturi considerate strategice, precum grâul și porumbul, iar obiectivul declarat este reducerea dependenței de importurile de alimente. În context, articolul amintește că Egiptul este unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume, iar șocurile recente din lanțurile globale de aprovizionare (războiul din Ucraina și pandemia de COVID-19) au amplificat presiunea pentru soluții interne.
Funcționarea proiectului depinde de un sistem de irigații descris ca o „capodoperă tehnică”: un canal artificial de peste 170 km, care transportă apă în deșert. Pentru că noile zone sunt situate deasupra nivelului bazinului Nilului, apa este pompată către platoul deșertic prin 13 stații de pompare.
Sursa de apă este, în principal, apa uzată tratată. Articolul indică uzina El-Hammam, construită pentru acest scop, ca fiind cea mai mare stație de epurare de acest tip din lume, cu o capacitate de 7,5 milioane de metri cubi pe zi.
Materialul notează și existența unor critici, legate de intensitatea energetică a sistemului (pomparea unor volume mari de apă pe distanțe lungi și la altitudine), precum și de riscuri pe termen lung, între care epuizarea apelor subterane și salinizarea solului, asociată reutilizării apei de drenaj.
Pentru guvernul egiptean, „Noua Deltă” este prezentată ca o opțiune-cheie pentru creșterea autosuficienței la alimentele de bază și pentru reducerea vulnerabilității la șocuri externe, pe fondul creșterii populației și al dependenței structurale de Nil.
Recomandate
APIA a virat până la 5 noiembrie 102,6 milioane euro avans către zootehnie , bani care intră direct în lichiditatea fermelor înainte de finalul anului, potrivit AgroInfo . Sumele reprezintă avans la subvențiile APIA din zootehnie pentru anul de cerere 2026 și au fost plătite către crescătorii eligibili la sprijinul cuplat. Conform Ministerului Agriculturii , banii au fost deja virați în conturile beneficiarilor, în cadrul avansului din sprijinul cuplat zootehnic pentru venit (SCVZ). APIA a anunțat un procent de 75% pentru plata avansului, demarată la 16 octombrie 2026. Cum se împarte suma totală pe specii Defalcarea plăților autorizate până la 5 noiembrie 2026, conform datelor prezentate, este: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – Vaci de lapte: 49.128.425,97 euro (aprox. 259.319.000 lei) PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – Carne vită: 8.856.971,11 euro (aprox. 46.745.000 lei) PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – Bivolițe de lapte: 919.589,37 euro (aprox. 4.855.000 lei) PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – Caprine: 4.945.903,00 euro (aprox. 26.106.000 lei) PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – Ovine: 38.750.468,42 euro (aprox. 204.542.000 lei) Cuantumul avansului pe cap de animal Pentru avansul aferent sprijinului cuplat, cuantumurile pe cap de animal menționate sunt: Vaci de lapte (PD-21): 260,8575 euro/cap (aprox. 1.377,0145 lei/cap) Carne de vită (PD-22): 183,5325 euro/cap (aprox. 968,8313 lei/cap) Bivolițe de lapte (PD-23): 128,025 euro/cap (aprox. 675,8183 lei/cap) Ovine-caprine (PD-24): 9,49 euro/cap (echivalent în lei neprecizat în sursă) În practică, aceste avansuri contează prin faptul că reduc presiunea de numerar în ferme (furaje, utilități, servicii), într-o perioadă în care costurile operaționale sunt ridicate, iar încasările din piață pot fi întârziate. [...]
MADR propune în 2026 un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an pentru rasele Bazna și Mangalița , într-o schemă cu buget total maxim de 2 milioane lei, menită să crească efectivele de reproducție și livrările la comercializare, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ministerul a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern care instituie schema de sprijin pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, aplicabilă în anul 2026. Ținta declarată este extinderea efectivelor, prin creșterea numărului de animale de reproducție și a produșilor obținuți de la acestea. „Am susținut de fiecare dată că zootehnia românească trebuie încurajată prin măsuri concrete, care să ajungă direct la fermieri. Continuăm acest demers și în 2026, prin schema de sprijin dedicată crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița. Obiectivul nostru este clar: să creștem efectivele de animale, să dezvoltăm fermele românești și să susținem producția autohtonă”, a declarat ministrul agriculturii Florin-Ionuț Barbu . Ce înseamnă schema, ca impact financiar și plafon pe beneficiar Conform proiectului, sprijinul este de 2.300 lei/scroafă/an , iar valoarea totală maximă a schemei este de 2.000.000 lei , din bugetul MADR pe 2026. În același timp, se aplică plafonul specific ajutoarelor de minimis: suma totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 50.000 euro pe durata unei perioade de 3 ani (echivalent în lei la cursul aplicabil). Condiții-cheie: livrări minime, registru, ADN Proiectul stabilește o serie de condiții de eligibilitate, între care: exploatații înregistrate/autorizate sanitar-veterinar ; solicitarea sprijinului pentru scroafe Bazna și/sau Mangalița înscrise în registrul genealogic (secțiunea principală) , identificate și înregistrate în Baza Națională de Date, deținute la depunerea cererii și care au fătat în 2026 ; registrul exploatației completat și actualizat; dovada livrării spre comercializare a minimum 4 produși/scroafă fătați în 2026, la minimum 8 kg/cap , pentru scroafele pentru care se cere sprijin; identificarea și înregistrarea produșilor; efectuarea testului ADN pentru fiecare scroafă pentru care se solicită ajutorul și dovada prin document; respectarea plafonului de 50.000 euro (echivalent în lei) pe ultimii 3 ani în sectorul producției primare. Cine poate aplica și calendarul plăților Ajutorul de minimis poate fi acordat: producătorilor agricoli PFA, II și IF ; producătorilor agricoli societăți agricole ; producătorilor agricoli persoane juridice . Cererile ar urma să fie depuse la Direcțiile pentru Agricultură Județene în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plata este programată până la 18 decembrie 2026 . Proiectul de act normativ este disponibil pentru consultare pe pagina de transparență a ministerului, la MADR – Proiecte de acte normative . [...]
APIA virează astăzi 164,78 milioane euro către aproape 35.000 de fermieri , într-o nouă tranșă de avans care duce totalul autorizat la plată în Campania 2026 la peste 854,78 milioane euro, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza economică este capitalul de lucru pentru campania agricolă de toamnă, într-un interval scurt de la startul plăților în avans. Plățile de astăzi, 4 noiembrie 2026, însumează 164.779.269,13 euro (echivalentul a 869.836.805,93 lei) și ajung la 34.992 de beneficiari, arată comunicarea MADR. De la debutul Campaniei de plăți în avans (16 octombrie 2026) și până la 4 noiembrie 2026, suma totală autorizată la plată a ajuns la 854.787.813,62 euro, bani pe care ministerul îi descrie ca fiind necesari pentru finanțarea lucrărilor și achizițiilor specifice sezonului (inputuri, semințe, hrană pentru animale). Cum se împart fondurile autorizate la plată Repartizarea sumelor autorizate la nivel național este structurată pe surse de finanțare astfel: 769.409.136,92 euro – Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) 72.498.724,42 euro – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 12.879.952,28 euro – cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) Din totalul autorizat, prin tranșa virată astăzi, APIA „a asigurat deja plata efectivă” a 746.942.449,95 euro din fondurile FEGA către agricultori și crescători de animale, conform aceleiași surse. Cine plătește și ce cursuri se aplică MADR precizează că plățile pentru intervențiile finanțate prin FEGA sunt efectuate direct de APIA, în timp ce plățile aferente măsurilor de dezvoltare rurală (FEADR și BN1) sunt procesate și plătite prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cursurile de schimb valutar utilizate sunt: pentru FEGA: 5,2788 lei/euro pentru FEADR: 5,0968 lei/euro Declarația ministrului: accent pe ritmul plăților și utilizarea banilor Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, leagă accelerarea plăților de nevoia de finanțare rapidă în teren: „Fermierii au nevoie de sprijin acordat la timp, fără blocaje și fără întârzieri birocratice, mai ales într-o perioadă critică în care se pregătesc culturile pentru noul an agricol. Faptul că în mai puțin de trei săptămâni am depășit pragul de 854 de milioane de euro autorizate la plată demonstrează că mecanismele MADR și APIA funcționează la turație maximă. Banii aceștia înseamnă motorină, inputuri, semințe, hrană pentru animale și predictibilitate și siguranță financiară pentru fermierii noștri. Le mulțumesc echipelor din teritoriu pentru mobilizare. Asigur toți fermierii că ritmul plăților va rămâne la fel de alert până la finalizarea tuturor cererilor eligibile.” Context: principalele intervenții finanțate din FEGA și dezvoltare rurală În anexă, MADR publică situația sumelor autorizate la plată pe scheme și intervenții. La FEGA, cele mai mari sume sunt aferente sprijinului de bază pentru venit (BISS), sprijinului redistributiv (CRISS) și practicilor benefice pentru mediu în teren arabil. La dezvoltare rurală (FEADR + BN1), cea mai mare componentă este legată de plățile pentru zone afectate de constrângeri naturale (inclusiv zona montană). În comunicat nu este indicat un calendar cu date-limită pentru finalizarea plăților, însă ministerul afirmă că ritmul va rămâne „alert” până la soluționarea cererilor eligibile. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, chiar dacă urcă la 1.800 mc/s , ceea ce menține presiunea pe utilizatorii de apă din agricultură și pe logistica din sudul țării, potrivit Digi24 . Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 31 octombrie – 7 noiembrie 2026 indică o creștere la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, dar nivelul rămâne departe de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s. Creșterea estimată pentru săptămâna viitoare duce debitul până la 1.800 mc/s, însă INHGA arată că, în prognoza trimestrială, pentru luna noiembrie sunt așteptate un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s. Cu alte cuvinte, chiar și scenariul „bun” rămâne substanțial sub valorile obișnuite pentru această perioadă. Ce înseamnă pentru agricultură: apă puțină, volatilitate mai mare Pentru agricultură, mesajul principal al prognozei este că regimul hidrologic intră în noiembrie la cote reduse, cu potențiale efecte asupra disponibilității apei în zonele dependente de debite și de nivelurile de pe cursurile mari. INHGA estimează că, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la: 30–50% din mediile multianuale lunare , la nivel general; 50–80% pe unele bazine (între care Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului); sub 30% pe bazine precum Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad . Dinamica pe râurile interioare: creșteri pe fond de precipitații, dar cu risc de viituri rapide Pe râurile interioare, hidrologii anticipează că, în primele trei zile ale intervalului, debitele medii zilnice vor fi în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, în special pe râurile din jumătatea de sud a țării, în timp ce pe celelalte vor fi relativ staționare. INHGA avertizează și asupra unor episoade cu potențial periculos în sud, în funcție de cantitățile de precipitații: „Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale Cotelor de Inundaţie, pe râurile din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor din sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării.” În restul intervalului, debitele medii zilnice sunt așteptate să crească prin propagare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de sud, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare. Context operațional: debite mici, efecte deja văzute în economie Materialul amintește că debitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, situație care a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În acest context, chiar dacă prognoza indică o creștere, nivelul rămâne sub normal, iar riscurile asociate unui regim hidrologic redus nu dispar odată cu o revenire modestă a debitului. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
