Știri
Știri din categoria Agricultură
Prognoza Comisiei Europene indică o recoltă de grâu sub recordul din 2025, dar cu suprafețe mai mari, ceea ce ține producția României la un nivel ridicat și mută presiunea pe prețuri și pe logistica de depozitare în sezonul de recoltare, potrivit unei analize Economica, bazată pe raportul din iunie al JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene).
JRC estimează pentru România un randament mediu la grâu de 5,18 tone/hectar, după o revizuire în sus cu 4% față de prognoza din mai. Chiar și așa, randamentul ar fi cu 6% sub cel de anul trecut (5,5 tone/hectar, nivel record), însă cu 15% peste media ultimilor cinci ani.
În acest an agricol, grâul comun acoperă 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior. La grâul dur, suprafața a crescut cu 76%, dar de la un nivel redus. Per total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu.
Pe baza acestor date, producția totală de grâu ar putea ajunge la 11,5 milioane de tone, conform prognozei din iunie (față de 11,1 milioane de tone în estimarea din mai). În 2025, producția a fost de aproximativ 12,6 milioane de tone.
La nivel european, aproape toată UE ar urma să aibă producții ușor mai slabe, cu o medie estimată de 5,79 tone/hectar (minus 5% față de anul trecut). Cele mai mari scăderi sunt prognozate în Estonia (minus 18%) și Finlanda (minus 14%), în timp ce creșteri sunt estimate în Bulgaria (+3%), Italia (+9%) și Grecia (+11%).
Pentru orz, JRC a revizuit în sus cu 7% randamentul față de luna anterioară, până la 5,1 tone/hectar. Chiar și cu această corecție, ar fi cu 6% sub 2025, dar cu 14% peste media ultimilor cinci ani.
Conform datelor MADR citate în analiză, fermierii au plantat 501.100 hectare cu orz, ceea ce ar putea duce producția la 2,5 milioane de tone. În 2025, producția de orz și orzoaică a fost de 3,4 milioane de tone, potrivit INS.
Estimările pentru porumb au fost ajustate cu 5% în sus față de luna precedentă, până la 4,15 tone/hectar. Asta ar însemna o producție medie cu 5% mai mare decât anul trecut și cu 3% peste media ultimilor cinci ani. La o suprafață cultivată estimată la 1,96 milioane de hectare (similară cu anul trecut), producția totală ar putea ajunge la aproximativ 8,1 milioane de tone (față de 7,7 milioane de tone în 2025, conform INS).
La floarea-soarelui, România ar putea avea a doua cea mai mare creștere a randamentelor din UE față de anul trecut, după Bulgaria. JRC estimează un randament mediu de 1,92 tone/hectar, cu 13% peste 2025 și cu 5% peste media ultimilor cinci ani. La o suprafață de 2,2 milioane de hectare, producția totală ar putea urca la 2,3 milioane de tone, de la 2 milioane de tone cu un an în urmă.
Și la sfecla de zahăr sunt așteptări de creștere: randamentul mediu ar putea ajunge la 38,1 tone/hectar, cu 1% peste 2025 și cu 3% peste media ultimilor cinci ani.
Raportul din iunie îmbunătățește și estimările pentru:
În ansamblu, prognoza conturează un sezon în care scăderea randamentului la grâu față de recordul din 2025 este parțial compensată de extinderea suprafețelor, în timp ce porumbul și floarea-soarelui ar putea aduce volume mai mari decât anul trecut, cu efect direct asupra disponibilului intern și a fluxurilor comerciale din a doua parte a anului.
Recomandate
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , într-un demers care poate schimba cadrul de reglementare cu impact direct asupra comunităților rurale și fermierilor, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că a ridicat subiectul în discuția cu comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall , solicitând Comisiei Europene „scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate” și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile în statele membre unde specia se află într-o „stare de conservare favorabilă”. „Am adus astăzi în atenția comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urșilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă.” Ce urmează în discuția cu Comisia Europeană Conform aceleiași surse, părțile au convenit ca o echipă de experți din România să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice. Tanczos Barna a cerut ca aceste date să fie luate în calcul în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să existe „abordări diferențiate” între statele membre, în funcție de situația fiecăruia. În paralel, Comisia Europeană evaluează deja dacă Directivele privind Păsările și Habitatele mai sunt adaptate „realităților actuale”, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o consultare publică. În acest cadru, România ar avea ocazia să își susțină poziția privind modificarea statutului de specie strict protejată al ursului brun. Context: invitație pentru comisara europeană Ministrul interimar afirmă că a invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a vedea „cum conviețuiesc comunitățile noastre rurale cu natura”, într-o postare publicată marți pe Facebook. [...]
Senatul a votat o nouă schemă de ajutor de stat pentru bovine și bubaline, cu sprijin de 68 euro/cap , iar impactul imediat pentru fermieri este că eligibilitatea va depinde de un prag minim de efectiv și de menținerea animalelor într-un interval fix de timp, potrivit AgroInfo . Proiectul de lege adoptat în această săptămână de Senat instituie o subvenție plătită „pe cap de animal” pentru crescătorii de bovine și bubaline. Măsura este încă în proces legislativ, urmând să fie adoptată definitiv și apoi implementată. Cât ar urma să fie sprijinul și ce buget are schema Conform proiectului votat, sprijinul financiar este de 68 euro/cap de animal (bovină sau bubalină), adică aproximativ 340 lei/cap (la un curs estimativ de 5 lei/euro). Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 277,1 milioane lei , potrivit aceleiași surse. Condițiile-cheie: prag minim și obligație de menținere a efectivului Schema introduce două condiții operaționale care pot face diferența între eligibil și neeligibil: prag minim de efectiv: solicitantul trebuie să dețină minimum 10 capete în exploatație la 1 martie 2026 ; menținerea efectivului: fermierul trebuie să păstreze cel puțin 75% din efectivul solicitat până la 5 octombrie 2026 . Aceste repere calendaristice și procentul de menținere sunt esențiale pentru planificarea vânzărilor, a reformei efectivului și a fluxului de numerar în ferme, deoarece condiționează accesul la sprijin. Ce urmează AgroInfo precizează că proiectul se află „în prezent în proces legislativ” pentru a fi adoptat definitiv și implementat. Până la finalizarea procedurii, rămâne de văzut forma finală a actului și calendarul concret de aplicare. [...]
Intrarea a două firme controlate de Mihai Anghel în Top 10 al celor mai mari exploatații agricole schimbă ierarhia marilor „latifundiari” și arată o consolidare a terenurilor declarate pentru subvenții, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza clasamentului APIA din 2026 (suprafețe declarate în cererea pentru plata unică pe suprafață). SC Oltyre SRL, companie a lui Anghel, a urcat pe poziția a zecea, după ce a devansat Zimbrul S.A. În același timp, Cervina S.A., o altă firmă a antreprenorului, și-a păstrat poziția a noua, ca și anul trecut. Ce se schimbă în top și de ce contează Mișcarea Oltyre peste Zimbrul S.A. este relevantă pentru piață deoarece Zimbrul este una dintre companiile grupului german Axios și exploatează în jur de 20.000 de hectare în județul Ialomița, după ce a preluat 16.500 de hectare de la compania portugheză Nutre, conform informațiilor din articol. În același clasament, Intercereal (antreprenorul Augustin Oancea și familia) rămâne, ca și anul trecut, compania cu a doua cea mai mare suprafață pentru care s-au solicitat subvenții. Potrivit datelor proprii citate, Intercereal exploatează 23.191 hectare, cu producție în patru ferme vegetale și două silozuri. Repoziționări între marii operatori și intrarea capitalului străin în ecuație În zona locurilor 6–8, Agro Nevada Tim (Mateiu Corvin) a coborât pe poziția a opta, pierzând o poziție în favoarea SC Agro Chirnogi, companie din grupul Maria, cu investitori libanezi. Din același grup face parte și Maria Trading, producător aflat pe locul al șaselea. Pentru dimensiunea operațiunilor, articolul notează că Agro Nevada Tim exploatează peste 17.000 de hectare în județul Timiș (potrivit Revistei Ferma), iar SC Agro Chirnogi cultivă peste 35.000 de hectare în județul Călărași, potrivit datelor din piață. În 2021, Mateiu Corvin avea a cincea cea mai mare exploatație de teren arabil din România, pe baza datelor APIA, conform unei analize anterioare a Economica. Schimbări pe locurile 4–5: Campo D’Oro și Emiliana West Rom O altă modificare apare pe pozițiile patru și cinci: Campo D’Oro a făcut schimb de locuri cu Emiliana West Rom, care a ajuns pe locul cinci. Emiliana West Rom, business fondat în 2000 de italianul Luciano Martini, exploatează 12.000 de hectare, conform datelor proprii. În paralel, compania daneză Ingleby, care și-a extins portofoliul prin preluarea societății Campo D’Oro de la investitorul italian Giovanni Roncato, a devenit în 2025 al patrulea cel mai mare exploatator de terenuri din România doar cu această societate. Ingleby operează, potrivit datelor proprii, 21.217 hectare de teren în trei ferme și trei păduri. Sursa datelor pentru clasament este APIA, iar informațiile de companie sunt completate cu date din termene.ro, conform articolului. [...]
O fermă organică din Australia a redus munca de plivit testând două tehnologii, dar s-a lovit de riscuri operaționale greu de controlat, inclusiv falimentul furnizorului unui robot , potrivit Future Farming . Cazul arată că, dincolo de promisiunea automatizării, fermele care investesc în robotică rămân expuse la dependența de producători și la limitele actuale ale echipamentelor. Busch Organics , o fermă certificată ecologic din zona Mitchell River Flats, lângă Bairnsdale (Gippsland), a pus în teste tehnologii care ar putea schimba modul în care sunt cultivate legumele în sistem ecologic. Exploatația se întinde pe peste 300 de acri (aprox. 121 hectare), iar certificarea ecologică implică, prin definiție, constrângeri mai mari în controlul buruienilor, ceea ce face ca plivitul să fie o problemă operațională centrală. Testul din teren: robot autonom pentru lucrări agricole Prima mașină ajunsă la fermă a fost Robotti , un „transportor autonom de implement” (un vehicul care poate tracta sau purta utilaje), dezvoltat de compania daneză Agrointelli. În practică, miza unui astfel de echipament este reducerea dependenței de muncă manuală și creșterea capacității de a face lucrări repetate, la timp, într-un sistem unde opțiunile chimice sunt limitate. Unde se rupe lanțul: faliment și limite tehnologice Dincolo de reducerea muncii de plivit, testele au scos la iveală două vulnerabilități majore pentru o fermă care încearcă să automatizeze o activitate critică: risc de furnizor : falimentul producătorului robotului poate lăsa ferma cu echipamente greu de întreținut sau de actualizat; limite tehnologice : soluțiile testate nu elimină complet constrângerile din teren, ceea ce înseamnă că automatizarea nu este încă un „înlocuitor” sigur pentru toate scenariile de lucru. În termeni de management al fermei, concluzia implicită este că robotizarea plivitului poate reduce presiunea pe forța de muncă, dar introduce un alt tip de risc: continuitatea operațională ajunge să depindă de stabilitatea financiară și de suportul tehnic al furnizorilor, nu doar de condițiile din câmp. [...]
Reluarea exporturilor de ovine și caprine depinde de aplicarea rapidă a unui pachet sanitar-veterinar , după discuții la Bruxelles între autorități și reprezentanți români, potrivit AgroInfo . Miza este una economică pentru crescători, care reclamă presiuni de lichiditate și cer despăgubiri „fără întârziere” cât timp exporturile rămân blocate. Europarlamentarul Daniel Buda afirmă că a avut marți o întâlnire cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA , pentru a discuta „pașii concreți” necesari reluării exporturilor de ovine și caprine din România. În același context, el susține că atât ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cât și șeful ANSVSA au purtat deja discuții pe această temă la Bruxelles. „Soluții există. Ceea ce contează acum este implementarea lor cu maximă seriozitate în teren.” Ce măsuri sunt puse pe masă pentru deblocarea exporturilor În zilele următoare ar urma să aibă loc discuții tehnice cu experți și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. Lista de măsuri menționată include: monitorizarea atentă și permanentă a stării de sănătate a animalelor; respectarea strictă a măsurilor sanitar-veterinare; asigurarea trasabilității transporturilor de animale (urmărirea originii și a traseului); circulația controlată a animalelor, sub supravegherea medicilor veterinari; anunțarea imediată a medicului veterinar la orice suspiciune de boală; consolidarea sistemului de supraveghere și raportare a focarelor. Potrivit aceleiași surse, aceste măsuri ar permite „regionalizarea focarelor” (limitarea și gestionarea pe zone a problemelor sanitare), cu obiectivul reluării exporturilor „într-un termen cât mai scurt”. Presiunea financiară: despăgubiri cerute „fără întârziere” În paralel cu partea tehnică, Daniel Buda cere ca fermierii afectați să fie despăgubiți rapid, invocând obligații curente precum rate bancare, taxe școlare, salarii și cheltuieli de zi cu zi, care nu pot fi amânate pe durata unei crize sanitare. Articolul nu precizează un calendar oficial pentru reluarea exporturilor și nici nivelul despăgubirilor, ci doar faptul că urmează discuții tehnice și că deblocarea este condiționată de implementarea măsurilor în teren. [...]
