Știri
Știri din categoria Agricultură
Florin Barbu a transmis Comisiei Europene patru propuneri pentru revizuirea Directivei 633, în încercarea de a limita practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar și de a îmbunătăți accesul producătorilor români la rafturile marilor retaileri, potrivit Digi24.
Demersul vine în contextul în care Comisia Europeană a deschis procesul de revizuire a Directivei 633 UE, actul care stabilește reguli privind practicile comerciale neloiale între companii în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. Ministrul Agriculturii susține că modificările propuse ar reduce presiunea comercială asupra fermierilor și procesatorilor și ar echilibra relația cu marile lanțuri de magazine.
Prima propunere vizează plafonarea volumului de produse vândute sub „marca proprie” a retailerilor (produse comercializate sub brandul magazinului, nu al producătorului). Barbu cere ca aceasta să nu depășească 20% din volumul realizat de magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene, argumentând că diferențele de preț între marca proprie și marca producătorului pot distorsiona concurența la raft.
„Marca proprie ar trebui să nu mai depăşească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene. Nu putem vinde un litru de lapte, marca proprie, în România cu 1 euro, iar marca producătorului să aibă preţ de 2 euro la raft”, a transmis ministrul Florin Barbu.
A doua propunere se referă la uniformizarea adaosului comercial pentru aceeași gamă de produse, astfel încât retailerii să nu aplice marje foarte diferite în cadrul aceleiași categorii. Ministrul indică existența unor situații în care, în aceeași categorie, unele produse au adaos de 20%, iar altele ajung la 150%, ceea ce ar afecta competitivitatea produselor și poziția furnizorilor în negociere.
Celelalte două măsuri țintesc mecanismele comerciale care, în viziunea ministerului, reduc veniturile producătorilor după livrare: eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor (reduceri aplicate ulterior vânzării) și reglementarea discount-ului, despre care Barbu afirmă că poate împinge vânzarea sub costul de producție. În ansamblu, propunerile sunt prezentate ca elemente ce ar trebui incluse în modificarea Directivei 633 pentru a „echilibra piața” și pentru a crește șansele ca producătorii și fermierii să își mențină prezența la raft în marile rețele.
Recomandate
Carnea de porc congelată importată nu va mai putea fi vândută drept proaspătă potrivit HotNews.ro , după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că legislația va fi modificată pentru a clarifica etichetarea și modul de comercializare în retail. Anunțul a fost făcut miercuri, 25 februarie 2026, după discuții cu reprezentanții sectorului suin și cu oficiali ai ANSVSA , ANPC și Consiliului Concurenței. Barbu a spus că își dorește ca „tot ceea ce se comercializează pe teritoriul României”, când vine vorba de carne de porc, să fie tratat transparent, astfel încât consumatorul să știe exact ce cumpără. Ce se schimbă la etichetare și la „carnea proaspătă” Ministrul a indicat două reguli-cheie pe care vrea să le introducă: carnea de porc care a fost congelată și apoi pusă la vânzare să aibă mențiunea „decongelare”; carnea vândută ca „fresh”, provenită direct din abator, să respecte un interval clar: 48 de ore și un termen de valabilitate de șase zile, conform declarațiilor sale. Pe scurt, intenția este ca produsul decongelat să nu mai poată fi prezentat drept „proaspăt” în vitrinele din retail, iar diferența să fie vizibilă pentru cumpărător. Tabel: cum ar arăta diferențierea propusă Tip de produs Situație descrisă de ministru Ce ar trebui să vadă clientul Carne de porc congelată (adusă și vândută după decongelare) Comercializată în retail, inclusiv din alte zone ale UE Mențiune clară „decongelare” Carne de porc „fresh” (din abator) Vândută ca proaspătă Reguli legate de timp: 48 de ore, valabilitate de 6 zile De ce spune ministerul că e nevoie de intervenție Florin Barbu a susținut că sectorul suin se confruntă cu „foarte multe probleme”, iar presiunea principală ar fi la poarta fermei, unde prețurile ar fi foarte scăzute. Ministrul a afirmat că, în 2025, unele ferme și societăți din România ar fi înregistrat pierderi „de aproape 30%”, invocând dificultăți de valorificare a producției. În același context, el a dat și un exemplu de dezechilibru între prețurile din magazine și cele plătite fermierilor: a spus că nu acceptă ca în retail carnea să ajungă la 17–18 lei, respectiv 20 de lei pe kilogram, în timp ce porcul viu ar pleca de la poarta fermei la 4,8 lei pe kilogram. Ce urmează, potrivit declarațiilor Ministrul a mai spus că va discuta și cu prim-ministrul pentru a găsi o formulă de sprijin care să evite intrarea în faliment a fermelor, inclusiv prin acoperirea pierderilor raportate pentru anul 2025. În paralel, Barbu a indicat că vrea o coordonare cu Consiliul Concurenței și cu instituțiile implicate în control și protecția consumatorilor, astfel încât „piața și vânzarea porcului în România” să fie „reglementate un pic”. Dacă modificările legislative anunțate vor fi puse în aplicare, impactul imediat ar trebui să se vadă în etichetele din retail și în modul în care este prezentată carnea de porc, mai ales în cazul produselor importate care au fost congelate. [...]
Impozitul pe sere și solarii este amânat până în 2027 , a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu , potrivit AgroInfo . Măsura vizează taxa aplicată construcțiilor agricole de tip sere și solarii, iar termenul a fost prorogat, urmând ca proiectul să ajungă în Parlament. Șeful MADR a explicat că, în cazul solariilor, nu poate fi stabilită o valoare impozabilă clară. „Pentru partea de sere și solarii termenul este prorogat până în 2027. Va ajunge în Parlamentul României. Nu se va plăti subvenții pe sere și solarii pentru că nu se poate realiza valoare impozabilă a unui solar”, a precizat ministrul. Discuțiile privind impozitarea au generat controverse în ultimele săptămâni, după ce s-a vehiculat că ar putea fi taxate inclusiv solariile din gospodăriile populației. La finalul anului trecut, premierul Ilie Bolojan a clarificat că măsura se referă strict la serele de tip industrial, nu la construcțiile improvizate din curțile oamenilor, realizate pentru consum propriu. Potrivit explicațiilor oferite atunci de premier, taxarea ar urma să fie de 0,5% din valoare, cu un nivel redus față de alte tipuri de construcții, însă doar pentru exploatațiile comerciale autorizate. Solariile fără autorizație de construire, ridicate pentru uz personal, nu intră în această categorie și nu vor fi impozitate. Prin amânarea până în 2027, Ministerul Agriculturii câștigă timp pentru clarificarea cadrului legal și tehnic privind evaluarea acestor construcții, într-un context în care sectorul legumicol reclamă presiuni financiare și instabilitate fiscală. [...]
Comisarul european pentru agricultură avertizează că dependența alimentară poate deveni o vulnerabilitate strategică pentru Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de Christophe Hansen la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Oficialul european a atras atenția asupra riscului ca alimentația și lanțurile de aprovizionare să fie folosite ca armă în conflicte. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câștigăm un război cu stomacul gol”, a afirmat Hansen, subliniind că Rusia tratează cerealele „ca un al doilea petrol” și le utilizează în scop strategic. În acest context, el a insistat asupra reducerii dependențelor externe, pe care le-a descris drept vulnerabilități. Comisarul a amintit că Uniunea Europeană a fost puternic dependentă de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus, situație pe care a calificat-o drept „foarte periculoasă”. Potrivit acestuia, o dependență similară în materie de producție alimentară ar expune blocul comunitar unor riscuri majore, mai ales în actualul climat geopolitic. Hansen a încadrat utilizarea alimentelor ca instrument de presiune în sfera războiului hibrid, avertizând că securitatea nu poate fi discutată separat de securitatea alimentară. „Dacă se vorbește de securitate fără a se vorbi de alimentație, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”, a spus el. Declarațiile vin într-un moment în care Europa reevaluează lanțurile de aprovizionare și autonomia strategică, pe fondul conflictelor și tensiunilor comerciale globale. [...]
Parlamentul European a votat protecții suplimentare pentru agricultură în contextul acordului comercial UE–Mercosur , potrivit Știrile ProTV . Măsurile urmăresc să limiteze efectele liberalizării comerțului cu statele Mercosur asupra fermierilor din Uniunea Europeană, printr-un mecanism care poate duce la suspendarea temporară a unor preferințe tarifare la import. Regulamentul, convenit informal cu statele membre și adoptat la Strasbourg cu 483 de voturi pentru, 102 împotrivă și 67 de abțineri, stabilește condițiile în care UE ar putea interveni dacă importurile agricole din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay cresc brusc și afectează producătorii europeni. În esență, instrumentul este o „clauză de salvgardare” bilaterală, adică o frână de urgență care permite reintroducerea temporară a unor bariere comerciale atunci când piața este perturbată. Conform noilor norme, Comisia Europeană ar urma să declanșeze o anchetă privind necesitatea măsurilor de protecție atunci când importurile de produse agricole considerate sensibile cresc, în medie, cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul intern relevant. În categoria produselor sensibile sunt menționate carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul. O anchetă poate fi cerută și de un stat membru sau de entități care reprezintă industria, dacă există o amenințare de prejudiciu grav. „Garanţiile vor asigura faptul că acordul UE-Mercosur este însoţit de un mecanism de protecţie echilibrat şi credibil pentru sectorul nostru agricol. Acestea consolidează monitorizarea pieţei, introduc criterii clare şi obiective pentru a detecta perturbările şi permit acţiuni mai rapide pentru produsele sensibile atunci când există indicii de prejudiciu. Acestea vor oferi fermierilor stabilitate şi previzibilitate, menţinând în acelaşi timp echilibrul general al acordului”, a declarat eurodeputatul Gabriel Mato (PPE), raportor permanent al PE pentru Mercosur. Pe lângă pragurile care pot declanșa investigații, regulamentul introduce și o obligație de raportare: cel puțin o dată la șase luni, Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European o evaluare a impactului importurilor de produse sensibile. Din perspectiva fermierilor europeni, miza este ca monitorizarea și reacția instituțională să fie suficient de rapide pentru a limita presiunea asupra prețurilor și a veniturilor, în special în sectoarele expuse concurenței la import. După adoptarea oficială de către Consiliu, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica după intrarea în vigoare a Acordului comercial interimar UE–Mercosur. Totuși, acordurile UE–Mercosur nu au fost încă ratificate de Parlamentul European, care a cerut avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea lor cu tratatele UE; între timp, Comisia Europeană poate opta pentru aplicarea provizorie a acordului după ce cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. [...]
Prețul grâului se apropie de 200 euro/tonă pe piața europeană, susținut de exporturi mai mari și de condițiile meteo extreme , ceea ce aduce venituri mai bune pentru fermieri, în special din livrările externe. Potrivit Revista Ferma , fluctuațiile recente sunt generate de seceta din Midwestul american, ploile abundente din Franța și Germania, dar și de incertitudinile din Rusia și Ucraina. Pe Euronext , contractele futures pentru grâul cu livrare în martie 2026 au coborât ușor la aproximativ 196 euro/tonă, după două sesiuni de creșteri accelerate. Pentru recolta nouă, cu livrare în septembrie 2026, cotațiile s-au stabilizat în jur de 200 euro/tonă. Corecția este modestă și vine după o perioadă de avans rapid, determinată de temerile legate de producțiile viitoare. Cererea externă susține însă piața. Între 1 iulie și 15 februarie, Uniunea Europeană a exportat 15,1 milioane tone de grâu comun, față de 13,6 milioane tone în aceeași perioadă a sezonului anterior. Pentru fermieri, acest ritm al exporturilor înseamnă oportunități mai bune de valorificare. Evoluția altor culturi Pe lângă grâu, și celelalte cereale au înregistrat mișcări notabile: porumb (martie 2026): 191 euro/tonă, în ușoară scădere; porumb (iunie 2026): 191,5 euro/tonă; rapiță (mai 2026): 487,25 euro/tonă, minus 1,25 euro. Porumbul rămâne sub presiune din cauza exporturilor ucrainene în creștere către UE, în timp ce rapița este influențată de tensiunile comerciale internaționale și de oferta ridicată de soia din Brazilia. Situația culturilor și perspectivele pentru 2026 În Franța, 88% din culturile de grâu sunt evaluate ca „bune” sau „excelente”, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă, dar peste nivelul de anul trecut. În Ucraina, autoritățile susțin că valul de frig nu a produs pagube semnificative culturilor de iarnă. În Rusia, estimările pentru sezonul 2026/27 au fost revizuite în creștere la 85,9 milioane tone, peste prognoza anterioară. Aproximativ 97% din culturile de iarnă sunt considerate în stare normală, iar stratul consistent de zăpadă a limitat impactul temperaturilor de până la minus 30 de grade Celsius. Primele estimări ale Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) pentru 2026/27 indică: producție de porumb: 400,2 milioane tone; producție de grâu: 50,6 milioane tone; stocuri finale estimate: 46,7 milioane tone la porumb și 25,4 milioane tone la grâu. Deși piețele rămân volatile, nivelul actual al cotațiilor, aproape de 200 euro/tonă pentru grâu, oferă fermierilor o perspectivă mai favorabilă decât în lunile anterioare, în special pentru cei orientați către export. [...]
România a ajuns să importe bulion și suc de roșii de 61,3 milioane de euro, iar deficitul total la conserve se apropie de jumătate de miliard de euro , arată o analiză publicată de G4Food.ro , pe baza unui studiu realizat de ASE . În ultimii zece ani, dezechilibrul comercial din acest sector s-a agravat de aproape 4,5 ori. Potrivit datelor citate, deficitul comercial la conserve a crescut de la 108,2 milioane de euro la 480,3 milioane de euro, în timp ce importurile au explodat de la 135,4 milioane de euro la 591,2 milioane de euro. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a menținut la doar 18–20%, iar în 2024 a coborât la 18,7%. Practic, România importă de peste cinci ori mai mult decât exportă la această categorie. Ultimii trei ani au accentuat dezechilibrul: deficitul a crescut cu peste 40% față de 2021 și a depășit pentru prima dată pragul de 400 de milioane de euro în 2023. Printre principalele produse importate se numără: conservele de legume – porumb, mazăre, ciuperci, fasole boabe, pastă de tomate; conservele de pește – ton, sardine, macrou; conservele de fructe – compoturi și fructe în sirop. Tomatele procesate, contribuție majoră la deficit Deficitul în cazul tomatelor preparate sau conservate a crescut de 3,7 ori, de la 16,5 milioane de euro în 2013 la 61,3 milioane de euro în 2024. Categoria tomatelor reprezintă 25–30% din deficitul total al legumelor. Deși România produce tomate proaspete, acestea sunt orientate în mare parte către consum intern sau sunt vândute ca materie primă, fără integrare în procesarea industrială. Lipsa tehnologiilor moderne de conservare și ambalare, dar și absența unor structuri asociative eficiente – cooperative sau centre de colectare – limitează capacitatea de transformare a producției în produse finite cu valoare adăugată. Ciupercile conservate și dezechilibrul persistent Și la categoria ciuperci și trufe conservate deficitul a crescut semnificativ, de la 4,35 milioane de euro în 2013 la 14,89 milioane de euro în 2024, cu fluctuații ample de la un an la altul, dar cu o tendință clară de dezechilibru structural. Problema: materia primă, nu fabricile Concluzia studiului ASE este că problema nu ține de lipsa capacităților industriale, ci de oferta insuficientă și fragmentată de materie primă autohtonă. Deși România dispune de terenuri fertile și condiții climatice favorabile, producția de legume și fructe pentru procesare nu este corelată cu cerințele industriei. Fragmentarea exploatațiilor, lipsa contractelor multianuale și orientarea fermierilor către culturi mai ușor de valorificat rapid creează un decalaj între cererea procesatorilor și oferta internă. În plus, costurile ridicate cu utilitățile, forța de muncă și materiile prime – inclusiv importul de ceapă sau tomate pentru procesare – apasă suplimentar asupra competitivității. Fără dezvoltarea cooperativelor, contracte pe termen lung și investiții în tehnologie, deficitul de aproape 500 de milioane de euro riscă să devină o vulnerabilitate structurală a agro-industriei românești. [...]
