Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul desemnat Florin Barbu spune că sprijinul pentru fermieri a fost blocat în Guvern, acuzând că premierul Ilie Bolojan a respins toate actele normative propuse pentru finanțare și investiții în agricultură, potrivit AgroInfo. Miza, în versiunea lui Barbu, este una bugetară: menținerea unor „fluxuri financiare” din TVA și accize pentru reducerea deficitului, în detrimentul unor măsuri de sprijin într-o perioadă dificilă pentru sector.
Declarațiile au fost făcute luni, 23 iunie 2026, în timpul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, după ce deputatul USR Andrei Plujar a susținut că agricultura traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani și a cerut măsuri concrete pentru perioada următoare.
În răspuns, Barbu a afirmat că în 2024 Guvernul a alocat „un miliard de euro” (aprox. 5 miliarde lei) pentru a evita ca „jumătate din suprafața agricolă a României” să rămână pârloagă în 2025. Tot el a enumerat instrumente de sprijin, între care credite cu dobândă fixă de 1,95% și plăți prin „Cadrul Ucraina”, menționând 100 euro/ha (aprox. 500 lei) și 100 euro/UVM (aprox. 500 lei) pentru sectoarele porc, avicol și vacă de carne (UVM = unitate vită mare, indicator folosit pentru echivalarea efectivelor de animale).
Ministrul desemnat a mai susținut că în 2025 PIB-ul României „a crescut cu 200 de miliarde pe agricultură și industria alimentară”, legând această evoluție de reducerea deficitului bugetar.
Barbu a indicat explicit o propunere respinsă: eliminarea accizei la motorină pentru fermieri, astfel încât aceștia să poată cumpăra motorină „fără acciză”, printr-un mecanism de „taxare inversă a TVA” (procedură prin care obligația de plată a TVA se mută de la vânzător la cumpărător), despre care a spus că ar fi fost aprobat de Comisia Europeană.
În același context, Barbu a comparat despăgubirile pentru secetă din 2024 — 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei) pentru 2,5 milioane de hectare calamitate — cu o situație în care ar fi existat 500.000 de hectare calamitate, afirmând că a prezentat programul premierului Bolojan, care „a refuzat tot”.
Potrivit lui Barbu, refuzul ar fi fost motivat de nevoia de a păstra venituri din TVA și accize pentru a încerca reducerea deficitului bugetar. În logica prezentată de ministrul desemnat, într-o perioadă cu „trei trimestre de recesiune” ar fi fost necesare trei direcții: stimularea consumului, susținerea investițiilor și scheme de finanțare/creditare pentru fermieri.
Separat, Barbu a susținut că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a limitat creșterea prețurilor, invocând date INS: inflația la alimente ar fi fost 7,2% în luna mai, față de 10,2% inflația generală.
La finalul audierilor, Florin Barbu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.
Recomandate
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
