Știri
Știri din categoria Politică

Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD”, într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax.
Congresul are loc la Romexpo, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului.
Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului.
„Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.”
Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”.
Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani.
„Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.”
În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă.
„După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.”
Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD.
„Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.”
Recomandate

Ilie Bolojan ridică miza disciplinei interne în PNL, cerând „o alegere” între loialitate și plecare voluntară , în contextul Congresului Extraordinar de duminică, potrivit News . Mesajul are o componentă operațională directă pentru partid: nu anunță excluderi la congres, dar trasează o linie de demarcație pentru cei acuzați de „trădare” sau „complot”. Bolojan a spus că PNL „nu dă pe nimeni afară” la congres, însă a insistat că formațiunea trebuie să aibă „uși batante”, deschise în ambele sensuri, atât pentru cei care vor să intre, cât și pentru cei care vor să iasă. În viziunea sa, partidele „etanșe” pierd resurse umane, iar PNL ar trebui să atragă și să valorifice „energii și resurse uriașe” din România, inclusiv prin respectarea și punerea în valoare a oamenilor competenți. „Nu reglăm conturi, dar cerem o alegere” În fața delegaților, liderul PNL a legat explicit ideea de deschidere de o condiție de loialitate față de deciziile partidului, invocând tensiuni recente. „Cine nu vrea să fie alături de noi, cine trădează partidul şi deciziile sale, cine complotează pe sub masă, aşa cum s-a întâmplat toate zilele astea, împotriva partidului nu mai poate rămâne cu noi, nu mai e loc de întors. Astăzi nu dăm pe nimeni afară.” Bolojan a adăugat că la congres „nu reglăm conturi”, dar că partidul „cere o alegere”: fie respectarea direcției și a deciziilor, fie „o demisie de onoare”. Ce urmărește conducerea: coerență și unitate de acțiune Potrivit lui Bolojan, PNL poate crește prin coerență și prin respectarea regulilor interne. El a susținut că „nu există performanță” fără respect între oameni, disciplină și unitate de acțiune — un mesaj care indică o încercare de a consolida controlul intern fără a recurge, cel puțin formal, la sancțiuni în cadrul congresului. [...]

Ilie Bolojan a transmis că PNL rupe logic „parteneriatul cu PSD” și își revendică un „model de guvernare” bazat pe reguli și respect pentru banul public, în discursul susținut la Congresul Extraordinar al partidului, potrivit News . Mesajul are miză de guvernare: Bolojan descrie explicit relația cu PSD ca fiind „imposibilă” și leagă blocajele din coaliție de frânarea reformelor. Bolojan a spus că PNL nu și-a dorit Congresul, dar că acesta a fost „impus” de criza internă, iar partidul trebuie să decidă „cine este și ce vrea să fie” și să-și clarifice direcția pentru anii următori. El i-a invitat pe scenă pe cei pe care îi propune în „mica echipă” de conducere: președinți de organizații, vicepreședinți regionali și echipa de la vârful partidului. Ruptura politică, justificată prin blocarea reformelor În intervenția sa, liderul PNL a acuzat PSD că a frânat guvernarea și că a ieșit din logica de coaliție atunci când măsurile au ajuns „la interesele și la rețelele clientelare”. În acest context, Bolojan a afirmat că a crezut că face un parteneriat, dar a concluzionat că relația cu PSD „nu este posibilă”. „Nu poţi să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere şi cu dispreţul pentru România.” El a invocat și episodul unei moțiuni depuse „într-o situație-limită”, despre care a spus că a fost urmată de lipsa unei soluții și de evitarea răspunderii. „Buget în comă” și costuri sociale: argumentul pentru continuitatea liniei PNL Bolojan a susținut că redresarea nu se face fără costuri sociale și fără un preț politic pentru cei care aplică reforme. Într-o comparație, a descris bugetul ca pe un „bolnav”: ar fi fost preluat „în comă”, tratat „dureros uneori”, iar acum ar fi ca un „pacient în recuperare”. Totodată, a admis că „nu a fost totul perfect” și că mai sunt etape de parcurs, dar a insistat că direcția aleasă a fost „corectă” și că „se vede din datele” pe care le au (fără a detalia indicatori sau valori în discursul redat de sursă). „Standard” de guvernare și mesajul către electorat Bolojan a încadrat guvernarea PNL drept o încercare de a impune reguli și disciplină în cheltuirea banului public, fără „aroganțe” și cu asumarea măsurilor nepopulare. El a afirmat că acest „model de guvernare” ar fi stabilit un „standard care nu mai poate fi negat” și a legat creșterea încrederii în PNL de percepția că partidul a fost corect. „Nu am fost perfecţi, dar am fost corecţi.” În aceeași linie, Bolojan a susținut că PNL „a scos România din mlaștina” în care ar fi lăsat-o „guvernarea Ciolacu”, prezentând această teză drept explicația pentru schimbarea de percepție în rândul publicului. [...]

Ilie Bolojan susține că PNL este „sub un asalt teribil” după ce a „tăiat privilegii” și a promovat un alt stil de guvernare , potrivit News . Mesajul, transmis la Congresul Extraordinar al partidului de la Romexpo, indică o repoziționare politică a conducerii liberale: PNL își explică vulnerabilitatea prin măsuri interne de „curățare” și prin refuzul unor înțelegeri politice. În discurs, Bolojan a afirmat că nu își amintește „în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid”, legând presiunea de decizii care ar fi deranjat interese și ar fi redus beneficii. „Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele.” Miza internă: disciplină de partid după căderea Guvernului Președintele PNL a mulțumit liderilor și membrilor care, spune el, au rezistat „atacului furibund” asupra partidului. În același timp, a legat explicit căderea Guvernului prin moțiune de cenzură de o strategie care ar fi mizat pe „trădări” și pe atragerea unor lideri locali cu promisiuni de funcții și avantaje personale. „Strategia s-a bazat pe faptul că (...) veţi trăda, veţi accepta momeala unor posturi, a unor avantaje personale (...)” Bolojan a susținut că PNL „nu și-a trădat valorile” și a respins ideea ca partidul să devină „brelocul PSD”, formulare folosită pentru a descrie o eventuală subordonare politică. Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursei nu reiese ce măsuri concrete va adopta conducerea PNL după acest mesaj și nici care sunt pașii politici imediat următori; declarațiile sunt prezentate ca poziționare în fața presiunilor și ca apel la coeziune internă. [...]

Congresul PNL i-a prelungit mandatul lui Ilie Bolojan până după 2030, mutare care îl poziționează ca rival direct al președintelui Nicușor Dan și redesenează, în interiorul coaliției, raportul de forțe pentru următorul ciclu electoral, potrivit HotNews . Miza imediată a congresului extraordinar, organizat la Romexpo „în regim de urgență”, a fost blocarea tentativei lui Adrian Veștea de a se instala ca premier. În acest context, Bolojan – care avea mandat la conducerea partidului până în iulie 2027 – primește acum un mandat de patru ani, „practic până după alegerile prezidențiale din 2030”. Mandatul extins: de la conducerea partidului la competiția pentru Cotroceni Analiza notează că prelungirea mandatului schimbă calendarul intern al PNL și îi oferă lui Bolojan o fereastră politică pentru o candidatură la prezidențiale în 2030, în competiție directă cu Nicușor Dan. În logica prezentată, grăbirea căderii guvernului Bolojan de către președinte și PSD a accelerat reașezarea conducerii liberale și i-a consolidat poziția liderului PNL. Ruptura internă: boicotul taberei Veștea și planul de excludere Congresul a scos la suprafață o fractură deschisă. Tabăra Veștea a boicotat reuniunea, iar Alina Gorghiu, plasată de HotNews în zona anti-Bolojan, a ales să participe la „Ziua Iei”, la Rociu (Argeș), în timp ce la Romexpo se vota noua conducere. În privința lui Adrian Veștea, publicația arată că nu a fost exclus pe loc, însă PNL ar urma să aștepte pierderea calității de prim-vicepreședinte pentru ca excluderea să fie mai ușor de făcut. Totodată, sunt menționate „15 organizații” care se opun lui Bolojan și care „vor părăsi treptat partidul”, unii lideri fiind descriși ca pregătiți să își facă un nou partid. „Lupta cu Sistemul”, noua linie de mesaj în jurul lui Ciucu și Orban Un alt element central a fost mesajul anti-„Sistem” promovat de Ciprian Ciucu și Ludovic Orban, ambii amintiți ca fiind anchetați de DNA. Ciucu a renunțat în ultimul moment la funcția de prim-vicepreședinte după acuzații de luare de mită formulate de Direcția Generală Anticorupție, iar ulterior a vorbit despre presiuni ale „Sistemului” asupra PNL. „Este un Congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL” În aceeași cheie, HotNews notează că Bolojan a transmis un mesaj de încredere pentru Ciucu și că l-a sprijinit politic în competiția pentru Capitală, „împotriva voinței lui Nicușor Dan”. Ce semnal dă PNL: două blocuri politice și o distanțare de epoca Iohannis Congresul este prezentat și ca o delimitare de perioada în care PNL ar fi fost controlat de la Cotroceni în epoca Klaus Iohannis, precum și ca o rupere a colaborării cu PSD. În final, HotNews descrie o polarizare în două blocuri: PNL–USR–UDMR, respectiv PSD–AUR și „sateliții lor”, cu Nicușor Dan prins între aceste două tabere, în timp ce Bolojan „intră de astăzi, oficial, în lupta pentru Palatul Cotroceni”. [...]

Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]

Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]