Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii europeni se deplasează pe 13 aprilie la Bruxelles, pentru a cere Comisiei Europene eliminarea „taxelor verzi pe carbon”, pe fondul scumpirii îngrășămintelor, potrivit AgroInfo.
Publicația notează că agricultura europeană „intră în stare de alertă” după ce blocajele din Orientul Mijlociu au împins prețul îngrășămintelor spre pragul de 500 de euro pe tonă și ar fi determinat mii de producători să abandoneze terenurile. În acest context, fermierii reclamă creșterea rapidă a costurilor și lipsa de predictibilitate pentru sezonul următor.
Conform articolului, tensiunile din regiune au afectat rute comerciale considerate esențiale, iar blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran ar fi scos de pe piață o treime din îngrășămintele transportate pe mare, cu efecte imediate în lanțul de aprovizionare. AgroInfo leagă această evoluție de scumpirea inputurilor agricole, în special a îngrășămintelor pe bază de azot.
AgroInfo indică și efecte deja vizibile în teren, menționând că în Franța suprafețe mari nu mai sunt cultivate deoarece investiția ar depăși profitul, iar producătorii de cereale ar avertiza că nu au mai avut un nivel de trai „decent” de trei ani. În plus, publicația susține că azotul s-ar fi scumpit cu încă 20% în ultima lună, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe ferme.
La reuniunea din 13 aprilie, fermierii vor să ceară eliminarea taxelor verzi pe carbon, despre care afirmă că scumpesc importurile. În același timp, autoritățile ar ezita să renunțe la aceste măsuri din teama de a încuraja poluarea sau de a avantaja importurile din Rusia, mai notează AgroInfo, care menționează că informațiile sunt preluate din (gândul.ro).
În ceea ce privește pașii următori, Comisia Europeană ar urma să vină cu un set de măsuri „abia peste o lună”, orientate către sprijinirea fabricilor de îngrășăminte din Europa, pentru reducerea dependenței de zone de conflict. Totuși, potrivit AgroInfo, o parte dintre agricultori consideră că intervenția ar putea veni prea târziu, în condițiile în care proiecte de agricultură ecologică ar fi deja oprite din lipsă de fonduri.
Recomandate
Costurile la îngrășăminte au depășit 700 euro/tonă, iar fermierii cer intervenții mai ample decât suspendarea tarifelor vamale , avertizează Agrointel , citând poziția Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). În evaluarea organizației, decizia Consiliului UE de a suspenda pentru un an taxele vamale la îngrășămintele pe bază de azot este „un pas necesar”, dar nu acoperă scumpirile deja acumulate în ferme. AAC leagă noul val de creșteri de preț de o succesiune de șocuri externe: după scumpirile asociate războiului din Ucraina, la începutul lui 2026 mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră a UE) ar fi adăugat o majorare de 20–25%, iar escaladarea tensiunilor din Iran ar fi împins prețurile și mai sus. De ce nu ajunge suspendarea tarifelor vamale Consiliul Uniunii Europene a decis pe 22 mai suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot folosite în agricultura UE, inclusiv uree și amoniac. AAC salută măsura, dar susține că efectul ei este limitat raportat la pierderile deja suportate de fermieri și la creșterile rapide din ultimele luni. Organizația indică și o vulnerabilitate structurală: dependența pieței europene de importuri de îngrășăminte și de materii prime, ceea ce face ca orice șoc extern să se transfere rapid în costurile din ferme, într-un moment în care piețele agricole sunt descrise ca „fragile”, iar marjele – puternic afectate. Scumpiri invocate de AAC: de la sub 500 euro la 800 euro/tonă În mesajul citat, AAC oferă o succesiune de repere pentru uree: sub 500 euro/tonă (aprox. sub 2.500 lei) înainte de scumpirile din 2026; 570–600 euro/tonă (aprox. 2.850–3.000 lei) după implementarea CBAM, potrivit AAC; peste 700 euro/tonă (aprox. 3.500 lei) după escaladarea conflictului din Iran; până la 800 euro/tonă (aprox. 4.000 lei) în unele țări din UE, conform aceleiași surse. Impact operațional: inputuri mai puține, suprafețe reduse AAC descrie o presiune directă asupra deciziilor din fermă: piețele cerealelor ar stagna, marjele ar fi la minim, iar costurile cresc „în mijlocul sezonului agricol”. Consecința, potrivit analizei organizației, este că o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate, cu efecte asupra producției. Ce solicită fermierii: excluderea sau amânarea CBAM pentru îngrășăminte AAC cere instituțiilor europene și miniștrilor de finanțe și agricultură să ia în calcul scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, argumentând rolul lor în producție și securitate alimentară. Dacă excluderea nu ar fi posibilă, organizația solicită cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când „sistemele de referință și de achiziție” devin pe deplin operaționale. „Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă.” În lipsa unor măsuri suplimentare, AAC avertizează că presiunea pe costuri ar putea ajunge, în final, la consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și slăbirea capacității de producție a agriculturii europene. Pentru context, Agrointel face trimitere și la materialul despre decizia Consiliului UE privind suspendarea taxelor vamale, disponibil aici: Agrointel . [...]
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență , pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM , potrivit Agro Business . Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024. Ce finanțare și măsuri propune Comisia Europeană pe termen scurt Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni. Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide: lansarea unui parteneriat european pe lanțul valoric al îngrășămintelor (producători–fermieri–state membre); suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane de lei); activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. De ce contează pentru România: dependența de importuri și riscul operațional Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat. Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar. CBAM, cost transferat către fermieri, potrivit organizației Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027. Ce urmează: presiune pentru decizii rapide și un risc pe termen lung Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor. În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă: „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”. Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri. [...]
Comisia Europeană monitorizează ancheta Consiliului Concurenței pe piața semințelor din România , după o sesizare depusă de una dintre companiile investigate, ceea ce ridică miza de reglementare pentru un dosar care tensionează relația dintre distribuitorii locali și marile grupuri din agribusiness, potrivit Agrointel . Bruxelles-ul a confirmat, într-un răspuns consultat de Agroinvestigații.ro, că urmărește evoluția investigației și că va analiza acuzațiile privind posibile nereguli procedurale și modul de desfășurare a anchetei. Ce spune Comisia Europeană și de ce contează Direcția Generală Concurență (DG Competition) a transmis că a luat act de preocupările ridicate de compania care a scris Comisiei și că le va avea în vedere în discuțiile cu autoritatea română de concurență. „Am luat act de aceste preocupări și le vom avea în vedere în schimburile noastre cu Consiliul Concurenței.” Pentru companiile vizate, intrarea Comisiei Europene în ecuație poate însemna o presiune suplimentară pe respectarea procedurilor și a tratamentului egal în investigațiile naționale, în contextul în care Bruxelles-ul cooperează cu autoritățile din statele membre prin European Competition Network, în baza Regulamentului (CE) nr. 1/2003 . Care sunt acuzațiile din sesizarea trimisă la Bruxelles Potrivit documentului citat, compania care a sesizat Comisia susține că ancheta ar fi pornit ca o investigație privind posibile practici anticoncurențiale între mari companii internaționale de semințe și pesticide, dar că ulterior „s-ar fi transformat” într-un dosar concentrat în principal asupra distribuitorilor locali. În sesizare sunt invocate: „nereguli procedurale”; probleme legate de „tratamentul egal”; un „mismatch fundamental” între teoria juridică a Consiliului Concurenței și modul în care funcționează, în practică, piața semințelor din România. Context: tensiuni în piață și miza sancțiunilor Materialul plasează răspunsul Comisiei în contextul acuzațiilor unor companii investigate potrivit cărora autoritatea ar fi favorizat furnizorii de pe piața semințelor agricole. Agroinvestigații.ro a relatat, de asemenea, că distribuitori români ar fi avertizat asupra riscului unor amenzi totale de aproape 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru firme locale, în timp ce companiile multinaționale implicate ar urma să primească sancțiuni „semnificativ mai mici”. Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este ca DG Competition să includă aceste preocupări în dialogul său cu Consiliul Concurenței, fără ca articolul să indice un calendar sau o decizie concretă la nivel european. [...]
Consiliul UE a suspendat pentru un an taxele vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot , o decizie care ar trebui să reducă presiunea de cost pentru fermierii europeni și pentru industria de profil, potrivit Agrointel . Comisia Europeană estimează economii de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din taxe de import. Măsura vizează îngrășămintele pe bază de azot utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv inputuri precum ureea și amoniacul, și urmărește, pe lângă reducerea costurilor, să diminueze dependența Uniunii de Rusia și Belarus și să diversifice rețeaua de aprovizionare. „Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile – o veste bună atât pentru sectorul agricol, cât și pentru consumatorii din UE. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare și parteneriate mai rezistente la nivel global”, a declarat Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Republicii Cipru. Cum se aplică suspendarea și ce limitări are În practică, suspendarea se aplică doar produselor care nu sunt deja importate în UE fără taxe vamale din țări cu acces preferențial în cadrul clauzei națiunii celei mai favorizate (NFN). Pentru a echilibra interesele producătorilor din UE, măsura este plafonată la o cotă de mărfuri egală cu volumul importurilor NFN din 2024, plus 20% din volumele importate din Rusia și Belarus în același an. UE a decis, totodată, că suspendarea nu se va aplica produselor importate din Rusia, invocând războiul împotriva Ucrainei, și nici celor din Belarus, pe fondul sprijinului acordat Rusiei și al încălcărilor de drept internațional și drepturi fundamentale menționate în comunicarea oficială. Calendar: când intră în vigoare și ce urmează Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica pentru o perioadă de un an. Comisia este așteptată să monitorizeze piața îngrășămintelor și, dacă va fi necesar, să propună prelungirea sau modificarea suspendării. Context: importuri mari și taxe de 5,5%–6,5% Îngrășămintele sunt prezentate ca esențiale pentru menținerea producției agricole și a securității alimentare, în condițiile în care prețurile au crescut substanțial din 2021, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor și asupra presiunii pe producție. În 2024, UE a importat: 2 milioane de tone de amoniac; 5,9 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și amestecuri care conțin azot. Deși o parte semnificativă a importurilor intră deja fără taxe din țări cu acces preferențial, Uniunea continuă să importe volume mari din state supuse tarifului vamal comun, cu taxe cuprinse între 5,5% și 6,5%. [...]
Comisia Europeană pregătește sprijin financiar pentru fermieri prin majorarea rezervei agricole și reguli mai flexibile de folosire a fondurilor PAC, într-un plan care vizează direct presiunea costurilor la îngrășăminte, potrivit AgroInfo . Pachetul financiar ar urma să fie prezentat „înainte de vară”, cu obiectivul de a asigura lichidități înaintea următorului sezon agricol. Planul de acțiune privind îngrășămintele a fost adoptat de Comisia Europeană în contextul volatilității accentuate de crizele geopolitice și energetice, care au dus la scumpiri și penurie de fertilizanți. Bruxelles-ul leagă măsurile de securitatea alimentară și de reducerea dependenței UE de importuri, menținând în același timp țintele climatice și de mediu. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a indicat că planul combină protecția fermierilor cu întărirea industriei europene de îngrășăminte și accelerarea inovării în soluții durabile. „Prin acest plan de acțiune, investim într-o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică, sprijinind fermierii europeni și accelerând inovarea în soluții durabile, autohtone. Criza actuală a combustibililor fosili arată că poziția de lider în domeniul climei și reziliența economică sunt interconectate.” Ce tip de măsuri sunt pe masă pentru fermieri Comisia Europeană anunță măsuri urgente de sprijin financiar pentru fermierii afectați de costurile ridicate la îngrășăminte și pregătește, în paralel, un pachet legislativ care ar permite statelor membre să folosească mai flexibil fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC). Printre măsurile menționate se numără: scheme speciale de lichiditate pentru fermieri; flexibilitate mai mare pentru plățile în avans; stimulente pentru reducerea consumului de îngrășăminte chimice; sprijin pentru utilizarea bioîngrășămintelor; investiții în reziliența fermelor și practici agricole sustenabile. Miza economică: costuri, aprovizionare și dependența de importuri Planul urmărește și consolidarea producției interne de îngrășăminte, pentru a reduce expunerea la șocuri externe. Comisia spune că va sprijini industria europeană a fertilizanților și tranziția către produse cu emisii reduse de carbon și soluții „circulare” (adică bazate pe reutilizarea resurselor și reducerea deșeurilor). Sunt indicate ca alternative: bioîngrășămintele organice; digestatele rezultate din biogaz; biomasa algală; biostimulatorii agricoli; recuperarea azotului și fosforului din nămolurile de epurare. Ce urmează: parteneriat pe lanțul valoric și stocuri strategice Pentru coordonare între actorii din piață, Comisia Europeană va crea un „Parteneriat al UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor”, care ar urma să reunească producători, fermieri, state membre și reprezentanți ai industriei agroalimentare, cu scopul de a identifica soluții comune de aprovizionare, producție și utilizare eficientă. Executivul european ia în calcul și constituirea unor stocuri strategice de îngrășăminte și materii prime esențiale, inclusiv prin: stocuri sezoniere sau minime; achiziții publice comune; mecanisme de protecție împotriva volatilității prețurilor. În lipsa unor sume și criterii de eligibilitate prezentate în material, rămâne de urmărit forma finală a pachetului financiar anunțat „înainte de vară” și modul în care flexibilizarea fondurilor PAC va fi transpusă la nivelul statelor membre. [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru fermieri , după ce scumpirea îngrășămintelor riscă să împingă în sus costurile de producție și, cu întârziere, prețurile alimentelor, potrivit Ziarul Financiar . Măsurile vin pe fondul unor noi tensiuni în lanțurile de aprovizionare și al dependenței ridicate a UE de importuri. Prețurile îngrășămintelor au rămas peste nivelurile de dinainte de 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și scumpirea gazelor, iar situația s-a agravat odată cu conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrășămintele lumii. În 2024, îngrășămintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020, iar „astăzi” sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024, conform articolului. Ce conține intervenția UE: bani, flexibilitate în PAC și opțiuni de stocare Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor creșteri de prețuri la îngrășăminte, într-un moment în care, pe de altă parte, prețurile la cereale sunt scăzute. În apropierea verii, când fermierii decid ce vor planta în toamnă, combinația dintre inputuri mai scumpe și venituri potențial mai mici poate duce la reducerea suprafețelor cultivate. În iunie, Comisia ar urma să pună pe masă: un pachet de „câteva sute de milioane de euro” pentru agricultori, finanțat inclusiv din „rezerva agricolă” a bugetului comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026; vor fi adăugate și alte fonduri, fără o valoare precizată în această etapă; un pachet de măsuri de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), pentru mai multă flexibilitate a statelor membre în utilizarea ajutoarelor și pentru plăți în avans din PAC. Pe termen mai lung, Bruxelles-ul ia în calcul și măsuri de pregătire a aprovizionării, inclusiv stocuri sezoniere/minime și, eventual, achiziții comune de îngrășăminte. Miza economică: costuri de producție mai mari și risc de transmitere în prețurile alimentelor Comisia nu indică un efect imediat de tip domino asupra prețurilor alimentelor, dar avertizează că acesta s-ar putea vedea până la finalul anului, pe măsură ce fermierii epuizează stocurile cumpărate anterior. În paralel, Comisia a exclus suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte (în vigoare de la 1 ianuarie), argumentând că o astfel de decizie ar fi contraproductivă și ar putea crea presiune pentru tratament preferențial și în alte sectoare poluante. Fermierii se tem, însă, că prin această taxă plătesc indirect factura pentru costurile mai mari la îngrășăminte, potrivit Euronews (menționată în articol). România: dependență de importuri și presiune pe costul cerealelor Pentru România, problema are o traducere directă în costuri: țara importă mai mult de jumătate din îngrășămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20–30% din costul de producție al cerealelor, notează ZF. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomureș – rămas cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul combinat – este în curs de a fi cumpărat de Romgaz, conform articolului. [...]
