Știri
Știri din categoria Agricultură

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia, într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel.
Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef, cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți.
Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel.
În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate.
Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material:
Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest.
Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar.
Recomandate

Un focar de Bluetongue într-o fermă de 604 bovine din Sibiu blochează mișcarea animalelor și impune restricții de transport , cu impact direct asupra operațiunilor și livrărilor din zonă, potrivit Agrointel . Planul de măsuri a fost aprobat vineri, 20 noiembrie 2026, de Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu, în cadrul Unității Locale de Decizie conduse de prefectul județului Sibiu, Gheorghe Florian Giubega. Boala a fost confirmată prin test de laborator Real Time PCR, serotip 3. Din 604 bovine examinate, buletinul de analiză emis de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București indică 20 de animale pozitive, după o solicitare de retestare formulată de operatorul economic. Restricții operaționale în fermă și condiții pentru transport Întregul efectiv a fost plasat sub supraveghere sanitar-veterinară. Conform informațiilor preluate de publicație, animalele nu prezentau semne clinice de boală între momentul recoltării probelor și întocmirea planului de măsuri (atribuit de Agrointel site-ului sibiu100.ro). Principalele măsuri dispuse de autorități includ: interzicerea intrării și ieșirii animalelor din exploatație; restricționarea circulației persoanelor, vehiculelor și produselor care ar putea răspândi virusul; investigații epidemiologice pentru identificarea sursei infectării; curățarea și dezinsecția adăposturilor; aplicarea tratamentelor cu insecticide sau insectifuge pentru animale; monitorizarea permanentă a stării de sănătate și raportarea imediată a modificărilor. Transportul rumegătoarelor din alte exploatații (neinfectate sau nesuspecte epidemiologic) este permis doar dacă animalele nu au simptome de Bluetongue și sunt însoțite de documentele sanitar-veterinare prevăzute de lege. Când ar putea fi declarat stins focarul Conform planului aprobat, focarul ar putea fi declarat stins după 60 de zile de la confirmarea bolii, în jurul datei de 12 ianuarie 2027, dacă examinarea întregului efectiv nu evidențiază semne clinice. Termenul poate fi redus la 30 de zile dacă întregul efectiv eligibil este vaccinat împotriva serotipului 3. Pe durata aplicării măsurilor, autoritățile au în vedere și controale în trafic pentru verificarea respectării restricțiilor și limitarea riscului de răspândire către alte exploatații din județul Sibiu. [...]

APIA mută o parte din relația cu fermierii în online, cu potențial de a reduce drumurile la ghișeu și timpii de procesare , printr-un portal unic care va include un Spațiu Privat Virtual (cont personal) pentru transmiterea documentelor și urmărirea solicitărilor, potrivit Digi24 . Proiectul vizează simplificarea accesului la serviciile agenției pentru aproximativ 800.000 de solicitanți activi. Portalul este gândit ca un punct unic de interacțiune: fermierii vor putea consulta documentele proprii, cererile transmise și mesajele primite de la APIA, într-un cont online. Inițiativa a fost prezentată pe 29 octombrie, la București. Ce se schimbă operațional pentru fermieri Fluxul descris presupune selectarea serviciului dintr-un catalog din portal, completarea unui formular și atașarea documentelor necesare. O parte dintre date ar urma să fie preluate automat din profilul fermierului, iar sistemul va verifica completarea câmpurilor obligatorii înainte de trimitere. După depunere, solicitarea va primi automat un număr de înregistrare, vizibil în cont, iar fermierul va putea urmări stadiul și mesajele transmise de agenție. Dacă sunt cerute clarificări sau documente suplimentare, acestea vor putea fi încărcate în portal, fără o nouă deplasare la centrul APIA, iar răspunsul instituției va fi disponibil în același cont. Serviciile anunțate: adeverințe, documente justificative, programări Printre funcționalitățile prezentate se află: solicitarea unei adeverințe necesare pentru obținerea unui credit bancar sau pentru depunerea unui proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ; transmiterea documentelor justificative solicitate în urma unui control; programarea unei audiențe, cu confirmarea disponibilă în cont; notificări prin e-mail sau SMS. Depunerea cererii de plată rămâne în aplicația dedicată, însă proiectul prevede ca aceasta să poată fi accesată din același cont și să includă facilități pentru încărcarea documentelor justificative. Fermierii fără acces la servicii digitale vor putea depune în continuare documentele la ghișeu. Efecte în interiorul APIA și calendarul proiectului Proiectul include și un sistem electronic de gestionare a documentelor pentru structurile centrale, cele 42 de centre județene și centrele locale. Solicitările transmise online vor intra direct în registratura electronică, iar documentele pe hârtie vor putea fi scanate și asociate dosarului fermierului, astfel încât informațiile să fie disponibile într-un singur loc. Cererile vor putea fi repartizate către structura competentă, iar angajații vor urmări stadiul lucrărilor și termenele de răspuns. Înregistrarea automată și consultarea documentelor din același dosar ar urma să reducă operațiunile manuale și reintroducerea acelorași date în etape diferite. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Proiectul (cod SMIS 339546) are o valoare totală eligibilă de 93.583.730 lei, inclusiv TVA, din care 70.140.349,62 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 23.443.380,38 lei contribuție de la bugetul de stat. Perioada de implementare este iulie 2025–iulie 2029, iar APIA ar urma să anunțe funcționalitățile și modul de utilizare pe măsură ce devin operaționale. [...]

Ministrul Agriculturii pune presiune pe retail pentru prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază , după ce a indicat diferențe mari de prețuire între produse locale și importuri, potrivit Economedia . Florin Barbu spune că susține prelungirea cu încă șase luni a plafonării și că a cerut un studiu instituțiilor competente pentru a fundamenta măsura. În intervenția de la „ Maratonul Agriculturii” (ediția a V-a) organizat de Profit.ro, ministrul a dat exemplul pastelor: pastele italienești ar avea un adaos comercial de 18%, în timp ce pastele realizate de producători români ar avea un adaos de 85%, informație transmisă de News.ro. De ce contează: consumul de produse românești depinde de prețul la raft Barbu a legat direct diferențele de adaos de șansele produselor locale de a câștiga cotă în fața importurilor. În viziunea sa, românii pot fi „convinși” să cumpere produse românești, dar acest lucru presupune ca produsele locale să aibă adaosuri comerciale comparabile cu cele ale produselor din import. Ministrul a susținut că, dacă pastele românești ar avea un adaos mai mic, consumatorii le-ar alege în defavoarea celor importate din Italia. Ce urmează Pentru prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază, ministrul spune că a solicitat un studiu instituțiilor competente, astfel încât măsura să poată fi fundamentată. În lipsa detaliilor din studiu (care nu sunt prezentate în material), rămâne de văzut ce concluzii vor fi folosite în decizia privind extinderea cu șase luni a plafonării. [...]

ANSVSA impune vaccinarea obligatorie și gratuită a ovinelor, cu consum fără restricții pentru lapte și carne , într-o campanie națională care este prezentată drept condiție pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor, potrivit AgroInfo . Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a convocat o videoconferință de lucru cu toate structurile județene (DSVSA) pentru a evalua ritmul campaniei de vaccinare împotriva variolei ovine și caprine și pentru a asigura o coordonare unitară la nivel național. La discuții au participat și vicepreședinții instituției, dr. Ioan Oleleu și dr. Csutak Laszlo Nagy. Ce se schimbă pentru crescători: obligație, cost zero, fără perioadă de așteptare Mesajul transmis crescătorilor este că vaccinarea ovinelor este: obligatorie ; 100% gratuită ; cu timp de așteptare zero , ceea ce înseamnă că laptele și carnea pot fi consumate fără restricții , conform informării citate. În același mesaj, ANSVSA leagă campania de obiective economice pentru sector, menționând că imunizarea este „condiția esențială” pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor . „Reamintim crescătorilor de animale: Vaccinarea este 100% gratuită, obligatorie, are timp de așteptare zero (laptele și carnea pot fi consumate fără restricții) și reprezintă condiția esențială pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor”, a anunțat ANSVSA. Cum va fi monitorizată campania: control central și evaluări săptămânale Conducerea ANSVSA a stabilit o supraveghere centrală zilnică prin Unitatea Operațională Centrală (UOC) – structură de coordonare în situații de urgență epidemiologică. UOC va centraliza datele din teritoriu, va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin și va menține legătura operativă cu structurile județene. Totodată, vor fi organizate videoconferințe săptămânale , în care stadiul vaccinării va fi analizat „individual, cu fiecare județ în parte”. În primele zile ale campaniei, au fost discutate dificultățile întâmpinate și au fost identificate soluții pentru evitarea blocajelor, mai arată sursa. ANSVSA mai precizează că va informa și raporta periodic Comisiei Europene evoluția și rezultatele campaniei, pentru a oferi „garanții ferme” privind rigoarea și profesionalismul serviciilor veterinare din România. [...]

Întârzierile la plățile APIA pentru agricultura ecologică împing fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, ceea ce riscă să le erodeze complet marjele deja mici, potrivit AgroInfo , care citează informații News.ro și declarațiile Uniunii Fermierilor Ecologici din România . Fermierii ecologici reclamă că nu și-au primit nici în noiembrie subvențiile aferente campaniei din 2025, deși termenul-limită pentru aceste plăți fusese stabilit la 31 iulie. În plus, sprijinul pentru agricultura ecologică nu ar fi fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , conform articolului. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie.” Impact economic: dobânzi de 10% vs. marje sub 10% Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România, susține că întârzierea banilor obligă agricultorii să se finanțeze din credite pentru capital de lucru, la costuri care depășesc câștigurile reale din exploatații. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%.” În acest context, întârzierile la subvenții nu mai sunt doar o problemă de calendar, ci una de cash-flow: costul finanțării poate consuma integral profitul, iar presiunea se amplifică în fermele cu lichiditate redusă. De ce contează: diferențe de finanțare față de Vest și sprijin mai mic pe ecologic În comparație cu România, în Germania și Franța fermierii ar avea acces la credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce riscul financiar în perioadele cu plăți întârziate, potrivit aceleiași surse. Totodată, Cozma indică diferențe între nivelurile de sprijin pentru agricultura ecologică: în Germania subvenția ar ajunge la 442 de euro (aprox. 2.200 lei), în timp ce în România fermierii ar primi 292 de euro (aprox. 1.450 lei) pentru conversie și 218 euro (aprox. 1.080 lei) pentru menținere. Blocaj operațional invocat: probleme ale sistemului informatic Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile, fără ca situația să fie rezolvată. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani.” În lipsa unui calendar ferm de plată prezentat în articol, rămâne neclar când vor intra efectiv subvențiile restante pentru campania 2025, însă mesajul principal al fermierilor este că întârzierea transferă costul finanțării către exploatații, într-un moment în care marjele nu mai pot absorbi dobânzile. [...]

DN Agrar își deschide o nouă linie de venituri din compost, cu o țintă de 40.000 t/an din 2030 , după ce a început să vândă către alți fermieri compostul produs din gunoiul de grajd al fermelor sale, potrivit Ziarul Financiar . Produsul este comercializat sub marca AgriGold, iar compania vizează atât piața locală, cât și exporturi în Europa Centrală și de Est și în regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Compostul este realizat în două unități de la fermele Apold și Lacto Agrar, puse în funcțiune în 2024 și 2025, investiții care au costat în total 3,5 mil. euro (aprox. 17,5 mil. lei). Cele două unități pot procesa 40.000 de tone de gunoi de grajd pe an și pot produce 14.000 de tone de compost, adică aproximativ o treime din ținta de vânzări anunțată pentru 2030. Extinderea capacității: încă două unități în 2027 În 2027, DN Agrar vrea să pună în funcțiune încă două unități, care ar dubla capacitatea de producție la 28.000 de tone. Finanțarea pentru aceste investiții a fost asigurată în 2026, iar compania estimează că, odată realizate, ar acoperi circa 60% din investițiile planificate până în 2030 pe zona de compostare. De la utilizare internă la vânzare către terți Până acum, compostul era folosit doar în fermele proprii, iar trecerea la vânzarea către alți fermieri indică o schimbare operațională: valorificarea unui flux secundar (gunoiul de grajd) într-un produs comercial, cu scalare etapizată a capacității. În acest context, CEO-ul DN Agrar, Peter de Boer , a declarat: „Am dezvoltat şi testat acest compost organic în fermele noastre, iar acum ne propunem să îl punem la dispoziţia altor producători agricoli”. Miza suplimentară: credite de carbon, dar fără estimări de venit Grupul încearcă să obțină și certificarea Gold Standard pentru credite de carbon generate prin reducerea emisiilor de metan. Compania estimează circa 16.000 de credite pe an pentru fiecare unitate de compostare, însă nu a precizat ce venituri ar putea obține din acestea. Pe bursă, acțiunile DN Agrar (BVB: DN) scădeau joi după-amiază cu 0,8%, la 3,55 lei, pe un rulaj de 72.000 de lei (13.500 de euro). De la începutul anului, titlurile s-au apreciat cu 26,8%. [...]