Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Senatul a votat scutirea de impozit pentru autovehiculele apicole, iar proiectul intră acum în etapa decisivă din Parlament, cu impact direct asupra costurilor din apicultură, potrivit Antena 3.
Măsura vizează autovehiculele folosite la transportul stupilor în pastoral (deplasarea stupilor pentru cules), cu condiția să fie vehicule specializate și omologate de Registrul Auto Român (RAR). Proiectul completează Codul fiscal, prin introducerea unei noi scutiri la articolul 469, în zona impozitului pe mijloacele de transport.
Senatul a adoptat proiectul de lege cu 88 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 18 abțineri. Următorul pas este votul din Camera Deputaților, care este for decizional.
Dacă proiectul trece și de votul final, scutirea se va aplica pentru o categorie îngustă de vehicule: cele „specializate pentru transportul stupilor în pastoral”, omologate ca atare de RAR.
În dezbaterea din Senat, senatoarea PSD Daniela Mihai a argumentat că majorarea impozitelor auto a crescut presiunea pe apicultori, într-un context în care aceștia se confruntă cu importuri masive de miere ieftină, „dar de slabă calitate”, inclusiv din țările Mercosur, Ucraina și China.
Aceasta a mai spus că Asociația crescătorilor de albine din România ceruse anterior Guvernului reintroducerea autovehiculelor omologate ca apicole în categoria celor scutite de impozit, însă fără răspuns.
„Adoptarea acestei modificări legislative prin care autovehiculele folosite la transportul albinelor vor fi scutite de impozitul auto (...) reprezintă o gură de oxigen pentru apicultori.”
În același context, Daniela Mihai a avertizat că neadoptarea inițiativei ar putea accelera declinul apiculturii, pe fondul schimbărilor climatice, al mortalității crescute din anul anterior și al reducerii producției, cumulat cu „concurența neloială” a produselor apicole extracomunitare.
Recomandate
Ungaria ar putea introduce un nou impozit pe avere, cu efect direct asupra marilor deținători de active și asupra modului în care statul își poate lărgi baza de venituri , potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian despre planurile guvernului condus de Peter Magyar și reacțiile din mediul de afaceri apropiat fostei puteri. Miza este una de reglementare fiscală, dar și de repoziționare economică: Ungaria are în prezent un sistem considerat favorabil celor cu venituri și averi mari (cotă unică de 15% la impozitul pe venit, 15% la dividende și câștiguri de capital, 9% impozit pe profit), în timp ce povara pe consum rămâne ridicată (TVA 27%, cea mai mare din UE) și contribuțiile sociale pentru salariați sunt de 18,5%, potrivit datelor prezentate în material. Ce se știe despre taxa pe avere și calendarul anunțat Ministrul de finanțe Andras Karman ar urma să prezinte până pe 5 iunie mai multe detalii despre o reformă a sistemului fiscal care „ar putea” face din Ungaria primul stat membru actual al UE care introduce un nou impozit pe avere „din anii 1980 încoace”, conform aceleiași surse. Deocamdată, informațiile publice sunt limitate, iar conturul măsurii vine mai ales din programul electoral al partidului Tisza : taxă anuală de 1% pentru cei cu active de peste 1 miliard de forinți, aplicată asupra părții care depășește pragul; în baza de calcul ar intra proprietăți, acțiuni în companii și active deținute în străinătate; ar fi incluse și bunuri precum iahturi, avioane private, tablouri și mașini sport; pentru a reduce riscul de evitare a taxei, ar urma să fie luate în calcul și averile deținute de soți și copii. Peter Magyar a susținut anterior, într-o postare pe X citată în material, că măsura „nu este o pedeapsă, ci un semn de justiție socială și solidaritate”. Impactul economic: cine ar putea fi afectat și de ce contează pentru companii Articolul descrie o reacție de „alertă” în rândul unor beneficiari ai perioadei Viktor Orban, pe fondul pierderii accesului la contracte publice și al perspectivei unei fiscalități mai dure asupra averilor mari. Un exemplu este Balasy Gyula, magnat din publicitate, care afirmă că și-a cedat afacerile statului și o parte din economiile personale, invocând lipsa de viitor a grupului său de companii în noul context. În plan mai larg, dezbaterea atinge direct structura economiei: potrivit economistului politic Zoltan Pogatsa (citat), mulți dintre cei mai bogați maghiari și-ar fi acumulat averile în timpul guvernării Orban prin licitații publice sau ar fi beneficiat semnificativ de achiziții publice, în cadrul sistemului NER (Sistemul de Cooperare Națională), care ar fi recompensat loialitatea politică prin oportunități economice. Controverse: între „justiție socială” și risc de dezavantaj competitiv Nu există consens nici în mediul de afaceri, nici între economiștii citați. Pe de o parte, antreprenorul Gabor Bojar (citat de site-ul Telex, fără link în materialul Digi24) susține că sistemul actual este nedrept, deoarece „omul de rând plătește proporțional mult mai mult”. Pe de altă parte, administratorul de fonduri Viktor Zsiday avertizează că soluția pentru îmbogățirea nejustificată ar trebui să fie urmărirea penală, nu impozitarea, și susține că un impozit pe avere poate pune firmele maghiare într-o poziție dezavantajoasă față de companiile deținute de cetățeni străini. O critică separată vizează pragul: Istvan Karagich, director executiv al Blochamps Capital, consideră că 1 miliard de forinți ar fi prea puțin și ar putea prinde și antreprenori cu afaceri mici și mijlocii, nu doar „super-bogați”. Ce urmează În lipsa detaliilor oficiale, punctul de inflexiune este anunțul promis de Ministerul de Finanțe până pe 5 iunie. În funcție de praguri, baza de calcul și mecanismele anti-evaziune, noua taxă poate deveni fie un instrument cu efect bugetar limitat, fie o schimbare structurală care obligă la reevaluarea modului în care sunt deținute și declarate activele în Ungaria, inclusiv cele din străinătate. [...]
Jeff Bezos cere eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici , argumentând că aportul lor la buget este marginal și că povara fiscală ar trebui mutată mai mult către cei foarte bogați și marile companii, potrivit Focus . Miza este una de politică fiscală: cât de realistă este o scutire largă de impozit pe venit pentru „low earners” și cine ar acoperi golul de venituri bugetare. Bezos a declarat, într-o discuție cu jurnalistul Andrew Ross Sorkin de la CNBC , că impozitul pe venit plătit de cei cu venituri mici este „o contribuție mică pentru guvern” și că, în opinia lui, „ar trebui să fie zero”. Argumentul lui Bezos: contribuție mică la venituri, povară mare la nivel individual În susținerea ideii, Bezos invocă o distribuție a veniturilor fiscale: cei mai bogați 1% ar genera aproximativ 40% din toate veniturile din taxe, în timp ce jumătatea de jos ar contribui cu doar 3%, conform explicației sale citate de publicație. Ca exemplu, el a menționat o asistentă medicală din Queens cu un venit anual de circa 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei), despre care spune că nu ar trebui „rugată să trimită bani la Washington”, adăugând că „nu are sens”. Materialul nu precizează ce prag de venit ar include, în practică, categoria „venituri mici”, dincolo de acest exemplu. Problema de fond: fără mecanism de finanțare, rămâne o poziționare Bezos nu a detaliat cum ar putea fi implementată o astfel de scutire și nici cum ar fi compensată pierderea de venituri bugetare. În lipsa unui mecanism, propunerea rămâne o poziție de principiu, nu un plan fiscal. În paralel, în spațiul politic american există inițiative care merg în direcția reducerii poverii fiscale pentru veniturile mici. În martie, senatorul Cory Booker a vorbit despre Keep Your Pay Act , care ar prevedea ca primii 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei) din venit să fie neimpozabili pentru gospodării, finanțarea urmând să vină din faptul că „cei mai bogați și cele mai mari companii” ar plăti „în sfârșit partea lor echitabilă”, potrivit declarației citate. Inițiativa este prezentată ca o cerere, nu ca o măsură adoptată. Context european: discuții similare și în Germania, cu țintă 2027 Focus notează că și în Germania tema revine recurent, iar coaliția „negru-roșu” ar avea în plan o reformă fiscală pentru 2027, menită să reducă povara pentru veniturile mici și medii. Potrivit Tagesschau , ar urma să fie vizați în special cei cu venituri brute lunare între 2.500 și 3.000 de euro, însă modul de finanțare nu este încă stabilit. [...]
AUR vrea să introducă o scutire de impozit pentru chiria plătită de angajatori studenților angajați , printr-o modificare a Codului Fiscal, cu un plafon de 1.000 de lei pe lună, potrivit News . Măsura ar crea o nouă facilitate fiscală condiționată, cu impact direct asupra costurilor salariale și a obligațiilor de verificare pentru angajatori. Ce prevede inițiativa și cui i se aplică AUR anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care introduce un „regim fiscal neimpozabil” pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani. Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu , stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar pentru contravaloarea chiriei care ar urma să fie tratată ca venit neimpozabil. Modificarea propusă în Codul Fiscal și condițiile de acordare Concret, proiectul prevede completarea art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal , astfel încât contravaloarea chiriei, în limita plafonului, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți. Facilitatea ar putea fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, conform textului citat de News: beneficiarul nu deține o locuință în proprietate sau în folosință în localitatea în care lucrează; există un contract de închiriere încheiat legal ; verificarea documentelor justificative revine angajatorului. De ce contează: efecte fiscale și obligații operaționale pentru angajatori Dincolo de sprijinul invocat pentru studenți, propunerea are o componentă de reglementare fiscală: dacă ar fi adoptată, ar extinde lista veniturilor neimpozabile și ar introduce, în practică, un mecanism în care angajatorul trebuie să colecteze și să verifice documente (condiții de locuire și contract de închiriere) înainte de a aplica facilitatea. În expunerea de motive, AUR susține că pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea echilibrului între studii și muncă și că presiunea financiară „crește riscul abandonului universitar”. Context: argumentele inițiatorului Deputatul Bogdan Velcescu afirmă că a ajuns la această propunere după discuții cu studenți, menționând dificultatea de a acoperi simultan „salariul de student” și chiria în centre universitare precum București, Iași, Cluj și Timișoara. Ce urmează Inițiativa a fost depusă în Parlament; materialul News nu precizează calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare și nici impactul bugetar estimat al măsurii. [...]
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei , potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate. În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie. Ce sume a stabilit ANAF și de unde vin ajustările Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor. La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei. Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Ce au urmărit inspectorii în controalele pe tranzacții intra-grup ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat: justificarea economică a tranzacțiilor; documentarea serviciilor intra-grup achiziționate; profilul funcțional al companiilor (funcții, active, riscuri); structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacțiilor; nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost; politicile de alocare și refacturare a costurilor; coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților. În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România. Contestații: cât s-a confirmat din deciziile ANAF O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer. Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate. Unde s-au concentrat cele mai mari ajustări Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%. Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ: producția și distribuția de componente auto; producția și distribuția de produse petroliere; producția industrială de echipamente și componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport. Ce transmite ANAF companiilor ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare. [...]
Un control al ANAF a descoperit un prejudiciu de 8,8 milioane de lei din TVA potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală , după ce inspectorii antifraudă au finalizat verificările la o societate din județul Prahova care desfășura activități în domeniul comerțului cu autoturisme second-hand. Conform comunicatului instituției, cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, unde au fost observate indicii privind existența unui risc fiscal semnificativ. În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit că firma verificată a achiziționat din alte state membre ale Uniunii Europene un număr de 435 de autoturisme, cu o valoare cumulată de peste 40 de milioane de lei. Ulterior, vehiculele au fost revândute către persoane fizice și companii fără aplicarea corectă a regimului de TVA prevăzut de legislația fiscală pentru astfel de tranzacții. Inspectorii susțin că societatea ar fi utilizat în mod deliberat un regim fiscal necorespunzător pentru a obține un avantaj comercial și fiscal în raport cu concurența. Principalele constatări ale controlului: prejudiciu estimat la 8,8 milioane de lei reprezentând TVA; 435 de autoturisme achiziționate intracomunitar; valoarea tranzacțiilor a depășit 40 de milioane de lei; 60 de autoturisme au fost vândute cu încasarea contravalorii în numerar, cu încălcarea normelor de disciplină financiară; amendă contravențională de 1.226.863 de lei aplicată societății. ANAF mai precizează că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora administratorul de drept al societății ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală. În acest context, inspectorii au constatat elemente care pot indica săvârșirea unor infracțiuni în domeniul financiar-fiscal, motiv pentru care cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală competente. Instituția atrage atenția că astfel de practici afectează piața autoturismelor second-hand prin distorsionarea concurenței și prin dezavantajarea comercianților care respectă obligațiile fiscale. ANAF subliniază că nedeclararea taxelor și impozitelor poate atrage consecințe administrative, contravenționale și penale și reafirmă importanța respectării legislației fiscale pentru menținerea unui mediu economic echitabil. [...]
ANAF pregătește actualizarea Formularului 216, folosit pentru declararea și plata impozitului special pe lux , ceea ce înseamnă o schimbare operațională directă pentru contribuabilii vizați – în special proprietarii de vile și alte imobile de valoare mare – care își îndeplinesc obligațiile prin acest formular, potrivit HotNews . Actualizarea vizează Formularul 216, documentul utilizat pentru declararea și plata impozitului special pe lux. În forma prezentată de publicație, accentul cade pe proprietarii de „vile și alte imobile de valoare mare”, fără alte detalii despre modificările concrete care ar urma să fie introduse în formular. Pentru context, aceeași informație este preluată și de StartupCafe.ro, unde poate fi consultată continuarea materialului: StartupCafe.ro . În lipsa unor precizări suplimentare în textul disponibil despre conținutul exact al actualizării (ce câmpuri se schimbă, de când se aplică sau dacă apar obligații noi), impactul imediat pentru contribuabili rămâne, deocamdată, la nivel de semnal: formularul folosit pentru conformare fiscală urmează să fie modificat și va trebui urmărită forma finală și momentul intrării în vigoare. [...]
