Știri
Știri din categoria Agricultură

Fermierii cu datorii la bugetul local pot rămâne fără subvențiile APIA, după ce, potrivit Agrointel, Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică un proiect de lege care condiționează eliberarea adeverințelor din Registrul agricol de plata la zi a obligațiilor către primărie.
Miza practică pentru exploatațiile vegetale și zootehnice este adeverința emisă de primării, document obligatoriu la dosarul APIA, care confirmă suprafețele lucrate și faptul că terenul este la dispoziția fermierului. Dacă producătorul are restanțe la impozite locale sau amenzi neplătite, primăria nu ar mai elibera adeverința, iar fără acest act fermierul nu își poate finaliza cererea pentru plățile pe suprafață și intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, eliberarea de către autoritățile administrației publice locale a adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol [...] este condiționată de achitarea la zi de către fermier a tuturor obligațiilor de plată scadente la bugetul local”, se precizează în proiect.
Proiectul a fost publicat în transparență publică de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) marți, 13 ianuarie. În forma prezentată, regula s-ar aplica „începând cu data intrării în vigoare” a legii, ceea ce înseamnă că efectul ar fi direct asupra fermierilor care au nevoie de adeverințe pentru campania de subvenții.
Deocamdată, documentul este în consultare publică și nu produce efecte până când nu este aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial. În același timp, Agrointel notează că fermierii încep, de regulă, să solicite adeverințele din luna martie, iar campania APIA pentru anul 2026 ar urma să demareze tot în martie, ceea ce face ca plata datoriilor locale să devină un punct sensibil chiar la începutul depunerii cererilor.
Recomandate

Fermierii ar urma să contribuie cu 3% din plățile directe APIA la un fond de risc , destinat despăgubirilor pentru pierderi de producție, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo , care citează Planul Național Strategic 2023–2027, versiunea 8.1. Mecanismul vizează constituirea unui instrument de gestionare a riscurilor din contribuțiile tuturor beneficiarilor de plăți directe. În cazul distrugerii culturilor agricole, fermierii ar putea primi despăgubiri care să acopere cel puțin o parte din cheltuielile efectuate. Potrivit documentului, valoarea estimată anual a contribuțiilor reprezentând 3% din plățile directe este de aproximativ 59 de milioane de euro , sumă ce ar urma să fie completată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din bugetul național. Sumele neutilizate într-un an se vor reporta și capitaliza în cadrul fondului. Intervenția nu este încă operațională. Activarea acesteia depinde de adoptarea legislației naționale care să stabilească regulile de funcționare ale mecanismului, fluxurile financiare și normele de evaluare a pagubelor, precum și modul de calcul al despăgubirilor. Fondul de risc este prevăzut ca un instrument complementar celorlalte intervenții de gestionare a riscurilor din agricultură și ar urma să ofere un sprijin financiar fermierilor afectați de pierderi eligibile. [...]

APIA deschide pe 16 martie 2026 depunerea cererilor pentru subvențiile pe hectar și cap animal , iar termenul-limită este 5 iunie 2026, fără posibilitatea depunerii după această dată, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo . Conform Ordinului MADR nr. 44/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 27 februarie 2026, fermierii și crescătorii de animale pot depune cererea unică de plată în intervalul 16 martie – 5 iunie 2026. După 5 iunie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu mai primește nicio solicitare. Cererile vizează subvențiile acordate pentru suprafață (hectar) și pentru animale (cap animal), aferente anului de cerere 2026. Documente necesare La dosar trebuie atașate, după caz: copie carte de identitate/buletin/pașaport; certificat de înregistrare la ONRC; act de înființare/act constitutiv/statut; act normativ de înființare sau regulament de organizare și funcționare; documente de identificare ale reprezentantului legal. APIA anunță că datele cu caracter personal ale solicitanților vor fi verificate în bazele de date ale evidenței populației, în scopul protejării fondurilor europene. Pentru fermieri, respectarea termenului este esențială, întrucât depunerea în afara intervalului stabilit atrage pierderea dreptului la plată pentru acest an. [...]

Adeverința din registrul agricol devine document obligatoriu la depunerea cererii unice pentru subvențiile APIA din acest an, atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru cele pe cap de animal, potrivit AgroInfo . Documentul trebuie atașat la cererea unică și se obține de la registrele agricole ale primăriilor pe raza cărora fermierul are exploatația agricolă. Practic, adeverința confirmă datele din registrul agricol care stau la baza depunerii cererii către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Un punct important al deciziei, conform articolului, este că primăriile nu pot condiționa eliberarea adeverinței necesare la APIA de plata impozitelor sau a altor obligații către bugetul local. AgroInfo notează că prevederea care ar fi permis o astfel de condiționare a fost eliminată înainte de publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că adeverințele trebuie eliberate în termenul legal. Miza este una practică pentru campania de depunere a cererilor: fără adeverința de la registrul agricol, fermierii riscă să nu poată completa dosarul necesar pentru accesarea subvențiilor APIA aferente anului 2026. În context, deputatul Ciprian Pandea, citat de publicație, susține că subvențiile „sunt un drept al fermierilor care îndeplinesc condițiile legale” și că măsura elimină blocaje administrative. În perioada următoare, presiunea se mută pe administrațiile locale, care trebuie să emită adeverințele la timp, și pe fermieri, care trebuie să se asigure că solicită documentul din primăria competentă și îl atașează cererii unice, pentru a evita întârzieri sau respingeri la depunere. [...]

Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]

Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]

Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari a obținut acordul de mediu pentru fabricarea de azotați , după finalizarea procedurii de actualizare a Autorizației Integrate de Mediu. Potrivit Economedia , documentul emis de Agenția pentru Protecția Mediului stabilește cadrul operațional pentru extinderea capacităților de producție ale companiei. CICh Năvodari , producător de fertilizanți tehnologici și biostimulatori listat la bursă, a anunțat că pentru anul 2026 are în derulare un plan de investiții orientat spre dezvoltarea de soluții tehnologice adaptate agriculturii moderne. Strategia companiei vizează în special culturile speciale, precum viticultura, pomicultura și legumicultura, prin produse care să îmbunătățească absorbția nutrienților, să susțină echilibrul vegetativ al plantelor și să crească rezistența culturilor la stres abiotic. Planul operațional include și digitalizarea proceselor interne, precum și măsuri de eficientizare a managementului costurilor. Prin aceste schimbări, compania își propune să consolideze producția locală de fertilizanți și să dezvolte parteneriate mai strânse cu fermierii din România. Investițiile vor contribui și la extinderea portofoliului actual de produse, care include deja gamele Nutri-Top, N-Guard, N-Guard+, Terram și Nutrifolium, destinate diferitelor tipuri de culturi agricole. Contextul este important pentru sectorul agricol românesc, deoarece în prezent România nu mai are niciun producător major de îngrășăminte azotoase. Situația a apărut după ce combinatul Azomureș și-a oprit activitatea, a realizat concedieri colective și a pus instalațiile în conservare, ceea ce a redus semnificativ producția internă de fertilizanți esențiali pentru agricultură. [...]