Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile terenurilor agricole din Ilfov au trecut de 10.000 euro/ha, iar presiunea vine inclusiv din competiția cu dezvoltatorii imobiliari, care ridică nivelul tranzacțiilor chiar și pentru parcele fără infrastructură, potrivit Agrointel. Un fermier din zona Gruiu spune că a plătit 12.000 de euro (aprox. 60.000 lei) pentru un hectar în extravilan, deși terenul nu are drum agricol și nici acces la irigații.
Daniel Radu, fermier în județul Ilfov și prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, a vorbit despre scumpirea terenurilor în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1. El a descris achiziția ca fiind „cam mult” raportat la lipsa facilităților, însă a acceptat prețul cerut de proprietar pentru a cumpăra în zona în care își desfășoară activitatea.
„Eu ultima oară când am cumpărat teren pentru ferma mea am dat 12.000 pe hectar, ceea ce este cam mult pentru că acel teren nu are niciun fel de facilități. Nu are drum agricol (…) nu are sistem de irigații (…)”
Cazul indică o problemă economică pentru fermele din proximitatea Capitalei: extinderea suprafețelor devine mai scumpă, iar prețul nu mai reflectă neapărat calitatea infrastructurii agricole (drumuri, irigații), ci mai degrabă presiunea pe teren din partea altor utilizări, inclusiv imobiliare.
Fermierul susține că, dincolo de veniturile locale generate de numărul mare de firme, județul Ilfov rămâne „mediocru” ca dezvoltare, cu deficite de infrastructură și servicii publice, inclusiv în zona drumurilor agricole, despre care afirmă că „nu există” la nivelul comunelor.
În aceeași intervenție, Daniel Radu a descris o tendință de fărâmițare a suprafețelor agricole în Ilfov, prin apariția de depozite, curți împrejmuite și construcții mici, ceea ce face agricultura „din ce în ce mai dificilă” în zonă, chiar dacă „se mai face cultură mare”.
În material nu sunt prezentate date oficiale agregate despre numărul tranzacțiilor sau evoluția pe termen lung a prețurilor; informațiile se bazează pe declarațiile fermierului și pe observația că pragul de 10.000 euro/ha a fost depășit în județ.
Recomandate
Proprietarii de terenuri revin la arenda plătită în cereale , o schimbare care poate modifica fluxurile de numerar ale fermierilor și logistica livrărilor, pe fondul instabilității economice, potrivit Agrointel . Tendința descrisă în material este o mutare de la plata arendei în bani către plata „în produse”, pe măsură ce tot mai mulți arendatori preferă să primească cereale pentru a susține gospodăria – inclusiv creșterea de păsări și animale „pe lângă casă”. Publicația notează că, „pentru moment”, nivelul arendei ar fi stabilizat, însă se schimbă preferința privind forma de plată. Ce se schimbă în relația fermier–arendator Invitat la emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, fermierul Daniel Radu (prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor ) a explicat că, în practică, cererea pentru arendă în cereale revine în localitățile rurale, odată cu reluarea creșterii de animale și păsări în gospodării. În exemplul său, arenda este de „900 de kilograme la hectar net”, iar produsele cerute de arendatori pot include grâu, porumb și chiar floarea-soarelui, în funcție de an și de preferințe. De ce contează economic: bani mai puțini, marfă mai multă Din perspectiva impactului economic, plata în produse înseamnă că o parte din obligațiile către proprietari se achită direct din producție, nu din lichidități. În același timp, fermierul citat susține că, pentru proprietari, echivalentul în bani nu ar fi întotdeauna atractiv la suprafețe mici. „Cu banii pe arendă, dacă cineva are un hectar, vă dați seama că 900 de lei la hectar nu înseamnă mare lucru. Pe când, cu 900 de kg de grâu poți să îți asiguri nu știu, 10-20 de păsări un an de zile.” Materialul mai indică faptul că arendatorii folosesc cerealele primite pentru creșterea păsărilor sau a animalelor de curte, fie pentru consum propriu, fie pentru vânzare, inclusiv prin târguri locale unde consumatorii cumpără direct de la gospodari. [...]
România are cea mai fragmentată agricultură din UE, iar distribuția subvențiilor favorizează marile exploatații , ceea ce menține un model „cu două viteze” în productivitate și acces la resurse, potrivit unui raport OECD citat de G4Media . Miza economică este că, deși țara concentrează o parte foarte mare din numărul de ferme din Uniune, o masă de ferme mici rămâne structural dezavantajată în competiția pentru finanțare și modernizare. Raportul indică un dezechilibru persistent: banii publici ajung preponderent la exploatațiile mari, în timp ce „milioanele de ferme mici” au acces mai slab la resurse, ceea ce se vede în diferențe de productivitate și capacitate de investiții. În acest context, fragmentarea ridicată a sectorului devine o problemă operațională: fermele mici au mai puțină putere de negociere și, în general, o capacitate mai redusă de a absorbi sprijinul și de a-l transforma în creștere economică. De ce contează pentru economie și pentru piața agricolă Agricultura are, în același timp, o pondere ridicată în economia României, iar modul în care sunt împărțite subvențiile influențează direct: ritmul de modernizare (investiții în tehnologie, irigații, infrastructură de fermă); productivitatea și, implicit, competitivitatea pe piața internă și la export; consolidarea sectorului : fermele mari își pot accelera extinderea, în timp ce fermele mici rămân vulnerabile. Ce semnalează OECD despre „două viteze” în agricultură Concluzia centrală a raportului, așa cum este redată în material, este că modelul actual produce dezechilibre persistente pe trei axe: distribuția banilor, productivitate și acces la resurse. În lipsa unor corecții, aceste diferențe tind să se adâncească, pentru că subvențiile funcționează și ca „capital de pornire” pentru investiții viitoare, pe care fermele mici îl obțin mai greu. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice sau propuneri concrete de politici publice din raportul OECD; informația disponibilă se limitează la diagnosticul privind fragmentarea și distribuția inegală a sprijinului. [...]
Doar 5% dintre fermierii români au educație agricolă formală , un deficit de competențe care frânează modernizarea și menține productivitatea la un nivel vulnerabil într-o piață europeană tot mai competitivă, potrivit G4Media , care citează un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România are, astfel, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană în privința pregătirii academice de specialitate în rândul fermierilor, conform datelor prezentate. În termeni economici, lipsa formării formale se traduce, de regulă, în adoptare mai lentă a tehnologiilor și a practicilor moderne, cu efecte directe asupra randamentelor și costurilor de producție. OECD indică explicit că deficitul de educație îngreunează modernizarea sectorului. Din informațiile disponibile în material, nu sunt detaliate măsuri concrete sau un calendar de intervenție, însă concluzia raportului plasează problema competențelor ca obstacol structural pentru creșterea performanței în agricultură. [...]
Morile din SUA caută grâu mai ieftin, iar Polonia profită de diferența de preț , după ce mai mulți cumpărători americani au achiziționat în ultimele săptămâni grâu de panificație polonez, pe fondul cotațiilor ridicate ale grâului din Statele Unite, potrivit Agerpres , care citează declarații ale unor traderi europeni pentru Reuters . Estimările privind volumul tranzacțiilor diferă, însă mai multe surse din piață indică vânzări în loturi maritime standardizate, destinate procesatorilor de pe coasta de est a SUA. Un trader din Polonia a spus că ar fi fost vândute patru transporturi de câte 30.000 de tone fiecare, în timp ce traderi din Germania au avansat intervale mai largi: două până la patru transporturi, respectiv două transporturi. Diferența de preț care a împins importurile Motivul invocat de traderi este diferența de preț dintre grâul american și cel din regiunea Mării Baltice, în condițiile în care morile americane ar căuta alternative mai ieftine. Potrivit informațiilor din piață citate de traderi: grâul de iarnă din SUA este la 250–253 dolari/tonă FOB (aprox. 1.150–1.165 lei/tonă) pentru livrare în mai; grâul din regiunea Mării Baltice este la 238–240 dolari/tonă FOB (aprox. 1.095–1.105 lei/tonă). FOB („free on board”) este un termen comercial care indică un preț ce include costurile până la încărcarea mărfii pe navă, în portul de plecare. Ce se știe despre livrări și marfă Traderii spun că vânzările ar fi vizat grâu din noua recoltă poloneză din vara lui 2026 , iar livrările ar urma să aibă loc între septembrie și decembrie . Un trader german a rezumat logica achizițiilor astfel: „Morile din SUA par să caute alternative mai ieftine la grâul scump din SUA.” Același trader a adăugat că morile americane au cumpărat frecvent din Polonia și în anii trecuți, atunci când prețurile interne din SUA erau considerate prea mari. [...]
După episoadele de îngheț dinainte de Paște, o parte importantă din livezi a rămas cu pagube minime, ceea ce menține perspectivele unui an pomicol bun și reduce riscul unor pierderi de venit pentru producători , potrivit Agrointel . Totuși, pomicultorii rămân în alertă până în mai, când vremea poate schimba rapid situația din teren. În material sunt prezentate exemple din Sibiu și Giurgiu, unde temperaturile negative din Săptămâna Mare nu au produs, în general, daune semnificative, în funcție de stadiul de vegetație al pomilor. În același timp, sunt menționate zone din nordul țării unde a fost mai rece și riscul a fost mai mare. Impact economic: producția rămâne „în joc”, iar presiunea pe vânzări scade Pentru pomicultori, faptul că au trecut de acest val de frig cu pierderi limitate înseamnă, în primul rând, șanse mai mari de a avea volume comercializabile și de a-și construi din timp strategia de vânzare. Ioan Jula , pomicultor din Cisnădie (Sibiu), spune că în zona sa temperaturile au coborât sub zero, dar nu au reprezentat „un pericol real” în stadiul în care se aflau pomii. El indică însă că în alte zone (Baia Mare, Satu Mare) situația ar fi fost mai dificilă, cu minime mai scăzute și vegetație mai avansată. Ce arată cazurile din teren: Sibiu și Giurgiu În Sibiu, pomicultorul intervievat afirmă că livada „arată excelent” și că pagubele sunt minore, limitate la niște cireși timpurii. „Eu aici în zona Cisnădie am scăpat cu bine iar livada arată excelent la acest moment, nu am avut probleme deși temperaturile au coborât sub minus 2 grade și jumătate.” În Giurgiu, Gelu Bogdan , care are o livadă ecologică de 5 hectare, superintensivă, de cireși, spune că a reușit să evite pierderile în nopțile cu brumă. „A fost brumă în fiecare seară, dar am salvat 100%. Zero daune la mine. (…) La mine a fost minima 0 grade.” Prețurile la mere: reper din sezonul trecut În același context, Ioan Jula oferă un reper despre prețurile obținute la mere în sezonul anterior, relevant pentru modul în care producătorii își calibrează vânzările: el spune că a vândut între 4,7 și 5 lei/kg, în timp ce vedea oferte de 3,5 lei/kg. Tot el menționează că a comercializat circa 70 de tone și că, dacă ar fi acceptat prețurile inițiale oferite, ar fi ieșit pe pierdere. Ce urmează: riscul meteo rămâne până în mai Deși înghețul dinainte de Paște a fost depășit în multe livezi, pomicultorii rămân vigilenți în aprilie și mai, când pot apărea episoade de vreme rece neobișnuită. În lipsa unor noi evenimente meteo severe, anul pomicol este descris în material ca având șanse să fie „excelent”. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
