Știri
Știri din categoria Agricultură
Un fermier din Flevoland testează de trei ani un robot de câmp pentru sfeclă, dar autonomia rămâne limitată de baterii, după ce utilajul s-a oprit la lucru din cauza descărcării acumulatorilor, potrivit Future Farming.
Articolul o are în centru pe Mariëlle Keijzer, fermier arabil în Flevopolder (Olanda), care folosește de trei ani robotul de câmp FarmDroid FD20 pentru semănat, erbicidare „la punct” (aplicare țintită) și prășit la cultura de sfeclă de zahăr. Publicația notează că utilajul a fost repornit în a doua zi de Paște pentru a relua semănatul, după ce se oprise anterior fiindcă bateriile ajunseseră prea descărcate.
Cazul descris arată că, dincolo de promisiunea automatizării în lucrările de întreținere și înființare a culturilor, utilizarea zilnică a roboților agricoli depinde încă de gestionarea energiei și de continuitatea funcționării în câmp. În exemplul de față, întreruperea lucrului a fost cauzată de nivelul bateriilor, ceea ce poate afecta planificarea operațiunilor într-o fereastră scurtă de semănat.
Future Farming o descrie pe Keijzer drept un „pionier” în provincia olandeză Flevoland, menționând că este în continuare singura din provincie care lucrează cu robotul danez FarmDroid (modelul este indicat în material ca FD20, iar în text apare și o referire trunchiată la „FD2”, fără alte detalii). Publicația mai arată că FarmDroid FD20 este „unul dintre cei mai bine vânduți roboți de câmp din lume”, fără a oferi cifre sau o perioadă de referință.
Recomandate
China are peste 300.000 de drone agricole în exploatare, cel mai mare parc la nivel global , un indicator al accelerării mecanizării și digitalizării în agricultură, potrivit IT Home , care relatează dintr-o conferință de presă a Biroului de Informare al Consiliului de Stat . Datele au fost prezentate în contextul bilanțului pentru trimestrul I din 2026 privind evoluția economiei agricole și rurale. În aceeași prezentare, autoritățile au indicat că, în perioada „al 14-lea plan cincinal” (2021–2025), eficiența generală a inovării tehnologice în agricultură a crescut, iar echipamentele inteligente sunt tot mai vizibile în producția agricolă. Ce arată indicatorii de mecanizare și tehnologie Pe lângă numărul de drone agricole, în briefing au fost menționați mai mulți indicatori care sugerează o creștere a intensității tehnologice în agricultură: rata de contribuție a progresului științific și tehnologic în agricultură: peste 64%; acoperirea cu soiuri îmbunătățite pentru culturi: peste 96%; gradul de mecanizare „integrată” (lucrări agricole, semănat/plantat, recoltare) pentru culturi: 76,7%; pentru principalele culturi de cereale, mecanizarea pe întreg lanțul de operațiuni este „în linii mari” realizată. Ce urmează în „al 15-lea plan cincinal”: accent pe tehnologii-cheie și rolul companiilor IT Home mai notează că, pentru perioada „al 15-lea plan cincinal” (2026–2030), Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale intenționează să împingă mai departe integrarea dintre inovarea tehnologică și cea industrială, cu accent pe: atacarea tehnologiilor-cheie prin programe organizate și „sistemice”, aliniate la nevoi strategice precum securitatea alimentară; reconfigurarea și întărirea capacității de inovare , inclusiv prin susținerea universităților cu profil agricol, a laboratoarelor naționale și prin dezvoltarea companiilor de tehnologie agricolă; îmbunătățirea „ecosistemului” de inovare , inclusiv prin schimbări în evaluarea și stimularea cercetătorilor, întărirea integrității în cercetare și cooperare internațională. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția regională a dronelor, tipurile de utilizare sau impactul financiar, informația principală rămâne dimensiunea parcului de drone agricole și direcția de politică publică: extinderea mecanizării inteligente și a digitalizării ca pilon operațional pentru productivitatea agricolă. [...]
Scoaterea turmelor la pășunat de Sfântul Gheorghe marchează, în 2026, începutul noului ciclu pastoral , un reper operațional pentru crescătorii de ovine după perioada de iernat, potrivit AgroInfo . Dincolo de dimensiunea religioasă a zilei de 23 aprilie, tradiția populară plasează sărbătoarea ca moment de „pornire” a sezonului agrar, când turmele sunt scoase pentru prima dată la pășunat. În această logică, începutul pășunatului este însoțit de ritualuri pe care ciobanii le respectă pentru sănătatea animalelor și pentru „producții bogate de lapte”, notează publicația. Ce se schimbă în gospodărie și în fermă, în jurul datei de 23 aprilie Materialul descrie și obiceiuri asociate gospodăriei, cu accent pe protecția simbolică a locuinței și a animalelor. Unul dintre cele mai răspândite este împodobirea porților, ușilor și ferestrelor cu ramuri verzi (salcie, fag sau gorun), practică extinsă și la grajduri ori adăposturi, ca semn de binecuvântare și protecție împotriva bolilor. În acest context, AgroInfo îl citează pe preotul Marius Oblu, într-o declarație pentru Digi24.ro : „În același timp, astfel de ramuri sunt așezate și la grajduri sau în adăposturile animalelor, ca semn de binecuvântare. Gestul este legat de credința că acestea pot feri animalele de boli și pot contribui la menținerea sănătății lor pe parcursul anului, fiind asociat totodată cu ideea de prosperitate în gospodărie.” Ritualuri și interdicții: de la „roua tămăduitoare” la evitarea unor gesturi În dimineața zilei de 23 aprilie, în unele regiuni se păstrează credința că roua ar avea proprietăți tămăduitoare, iar oamenii obișnuiau să se spele cu rouă sau să meargă desculți prin iarbă. Textul menționează și o serie de interdicții populare: somnul în ziua sărbătorii ar fi considerat nefavorabil, iar oferirea de bani sau obiecte din gospodărie este evitată, pentru a nu „pierde norocul” și pentru a menține bunăstarea familiei. Separat, articolul consemnează că „capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” a fost adus în România pe 22 aprilie, de la Muntele Athos, pentru hramul Mănăstirii Pantocrator (Teleorman) , urmând să rămână acolo până marți, 28 aprilie. [...]
Crescătorii pot pierde subvențiile APIA pe anul curent dacă același efectiv de animale este cerut la plată de doi sau mai mulți solicitanți și situația nu este lămurită în 30 de zile , potrivit AgroInfo , care citează prevederi din ghidul APIA pentru 2026 privind plățile din zootehnie. Miza este una operațională și de cash-flow: în cazul unei suprapuneri de cereri pentru aceleași animale, efectivele respective devin neeligibile la plată în anul curent, ceea ce poate bloca încasarea sprijinului pentru fermierii implicați, chiar dacă restul condițiilor ar fi îndeplinite. Când taie APIA animalele de la plată Conform regulilor prezentate, APIA nu acordă plăți directe în zootehnie „niciunui solicitant” atunci când constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. Situația este identificată în cadrul „controalelor administrative încrucișate” (verificări în sistem care compară cererile între ele). Termenul de 30 de zile și consecința: neeligibilitate în anul curent După constatarea suprapunerii, APIA trebuie să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice, iar fermierii au obligația să clarifice situația semnalată. Dacă problema nu se clarifică în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, efectivele de animale cuprinse în cereri „nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere”. Excepția menționată este cazul în care situația este clarificată de o instanță judecătorească. Exemplu explicit: intervenția ANTZ 8 Materialul indică explicit că aceeași regulă se aplică atunci când mai mulți fermieri solicită același animal pentru intervenția ANTZ 8, situație în care APIA notifică solicitanții, iar neclarificarea în termen duce la neeligibilitatea la plată pentru anul curent (cu aceeași excepție legată de instanță). Alte condiții punctate în ghidul APIA pentru 2026 AgroInfo mai notează că plata directă pentru zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027 , diferențiat pe tip de intervenție. De asemenea, pentru fermierii care primesc plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (în condițiile prevăzute de HG nr. 1571/2022) și care nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă cuantumul total al plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) este de minimum 150 euro (aprox. 750 lei). Sprijinul cuplat pentru venit nu se acordă pentru un număr de animale sub minimul cerut, cu excepția situației în care nerespectarea minimului este cauzată de un singur animal din exploatație afectat de „circumstanță naturală”, conform ghidului APIA citat. [...]
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut , după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel . Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare. Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială. Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație. De ce au fost blocate cererile Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%. La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem. Ce urmează pentru fermierii vizați Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni. În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare. [...]
Nordian promite poziționare la nivel de centimetru fără rețele mobile , printr-un sistem care combină conectivitatea prin satelit Starlink cu poziționarea GNSS de înaltă precizie, ceea ce ar putea reduce dependența utilajelor agricole de semnalul 4G/5G în zonele rurale, potrivit Future Farming . Platforma, numită UltraLink , este prezentată ca un „pachet” unic pentru conectivitate, date de corecție și managementul utilajelor. Nordian, furnizor de tehnologie din SUA, integrează rețeaua Starlink (SpaceX) cu tehnologie de poziționare de la u-blox, cu ținta de a simplifica obținerea acurateții de tip RTK (corecții în timp real pentru poziționare foarte precisă) chiar și în zone fără acoperire mobilă. De ce contează operațional: RTK fără 4G/5G în teren În agricultura de precizie, o limitare frecventă este dependența de rețelele mobile pentru semnalele de corecție RTK și pentru schimbul de date. În multe zone rurale, conectivitatea este instabilă sau lipsește. UltraLink ar folosi Starlink pentru a permite, conform descrierii din articol: transfer de date cu lățime mare de bandă în locații izolate; date de corecție în timp real pentru poziționare la nivel de centimetru; actualizări „over-the-air” (la distanță, prin conexiune de date) și diagnosticare de la distanță. Miza este creșterea disponibilității („uptime”) sistemelor de ghidare și automatizare, acolo unde soluțiile bazate pe rețele mobile sau pe infrastructură locală RTK sunt greu de folosit. Ce include platforma și cui se adresează UltraLink combină poziționarea, conectivitatea și servicii în cloud într-un singur sistem. Publicația notează că platforma suportă: fluxuri de corecție PPP-RTK (o combinație de tehnici de poziționare precisă); monitorizare de la distanță și management de flotă; actualizări software la distanță; diagnosticare în cloud și aplicații de inteligență artificială. Nordian susține că această integrare ar permite producătorilor de utilaje (OEM) să standardizeze hardware-ul și să reducă nevoia de intervenții locale de service. Extindere: start în America de Sud, apoi prin rețeaua de OEM Nordian își concentrează inițial eforturile pe America de Sud, unde problemele de conectivitate sunt frecvente, dar intenționează să se extindă global prin rețeaua sa de producători parteneri. Platforma este descrisă ca parte a unui ecosistem mai larg, care include antene „inteligente”, module GNSS și servicii în cloud. Pentru fermieri și contractori, avantajul invocat este obținerea unei poziționări consecvente, cu acuratețe ridicată, indiferent de locație — relevantă în special pentru erbicidare și semănat de precizie, operațiuni autonome în câmp și ferme mari aflate în zone izolate. [...]
Ucraina semnalează că acceptă o aderare la UE fără acces imediat la subvențiile agricole , o concesie care ar putea reduce presiunea pe bugetul Politicii Agricole Comune și pe negocierile cu statele membre, potrivit Agrointel . Mesajul vine de la Kiev într-un moment în care Uniunea Europeană își pregăștește viitorul cadru financiar multianual. Viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka , a declarat într-un interviu acordat Bloomberg TV (relatat de Forbes Ucraina și citat de Latifundist.com) că Ucraina este pregătită să amâne temporar accesul la finanțare prin Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a accelera procesul de aderare. De ce contează: PAC, una dintre cele mai sensibile teme din negocieri Kievul ar fi de acord cu amânarea participării la programele PAC „pentru mai mulți ani”, o abordare care, potrivit informațiilor din articol, ar putea diminua îngrijorările unor state membre privind distribuția viitoare a subvențiilor agricole. În același timp, Ucraina insistă asupra unui acord prealabil care să includă toate condițiile de aderare. PAC este una dintre politicile centrale ale UE și consumă o parte importantă din bugetul Uniunii, ceea ce face ca accesul unui nou stat mare, cu sector agricol semnificativ, să fie un subiect sensibil în orice negociere de extindere. Context bugetar: cadrul financiar 2028–2034 și discuția despre majorarea PAC La nivelul UE este în lucru viitorul cadru financiar pentru perioada 2028–2034, iar în acest pachet ar putea fi inclusă și Ucraina pentru finanțare din noua PAC. În Parlamentul European a fost adoptat recent un raport care propune creșterea bugetului viitoarei PAC cu 47%, propunere care urmează să fie supusă la vot pe 29 aprilie, conform articolului. Calendarul invocat de Kiev Taras Kachka a mai spus că Ucraina își propune să semneze un tratat de aderare la UE în 2027, după care ar urma o perioadă de ratificare de către statele membre. Articolul nu oferă detalii despre durata posibilă a amânării subvențiilor sau despre forma exactă a unui eventual acord prealabil. [...]
