Știri
Știri din categoria Agricultură
Dependența României de importuri la lactate a urcat costul economic la un deficit de circa 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în condițiile în care Ungaria a ajuns să acopere grosul aprovizionării externe, potrivit Newsweek.
Între 2014 și 2025, Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importurile românești de produse lactate, conform unui raport sectorial al Autorității române pentru concurență citat de publicație. În acest context, piața românească a devenit una „strategică” pentru exportatorii maghiari, mai ales pe segmentul produselor prelucrate, cu valoare adăugată mai mare.
România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar circa o treime ajunge la prelucrarea industrială. Țara este pe locul 10 în UE la producția de lapte crud, însă abia pe locul 17 la cantitatea de lapte colectată de procesatori, ceea ce indică o ruptură între fermă și industrie.
Autoritatea de concurență avertizează că importurile nu sunt cauza, ci consecința problemelor structurale din sector. Printre factorii indicați în raport se numără:
Producția medie pe vacă în România este de 3.580 kg de lapte, față de media UE de 8.450 kg, potrivit presei maghiare citate în articol.
Pe partea de materie primă pentru industrie, cantitatea de lapte crud colectată de procesatori a scăzut de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025. În paralel, în 2024 importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40%, semn că industria a compensat prin achiziții din afara țării.
În 2025, importurile de produse lactate ale României s-au apropiat de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate.
Pentru reducerea dependenței pe termen lung, raportul citat recomandă măsuri de consolidare a sectorului: cooperare între producători prin cooperative, finanțare preferențială și relații mai stabile în lanțul de aprovizionare, astfel încât procesatorii să poată contracta volume previzibile și cu calitate uniformă.
Recomandate
România a urcat în 2024 în topul UE la utilizarea îngrășămintelor fosfatice , cu 90.000 de tone, într-un context în care consumul total din Uniune a crescut puternic față de anul anterior, potrivit Economica . Datele Eurostat indică o intensificare a inputurilor agricole, cu implicații directe pentru costurile din fermă și pentru presiunea de mediu asociată fertilizării. În 2024, utilizarea îngrășămintelor pe bază de fosfor în producția agricolă din UE a fost de 900.000 de tone, în creștere cu 7,7% față de 2023. Cele mai mari volume au fost raportate în Spania (140.000 de tone), Franța (120.000), Italia (100.000), România (90.000) și Germania (70.000), iar aceste cinci state au depășit împreună jumătate din consumul total la nivelul blocului comunitar, conform unei sinteze Agerpres pe baza datelor Eurostat. Creștere și la îngrășămintele pe bază de azot Separat, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot în UE a urcat la un nivel estimat de 8,9 milioane de tone în 2024, un avans anual de 5,8%. Niveluri ridicate au fost consemnate în principalele economii agricole, în special Franța (1,8 milioane de tone), Germania (1,1 milioane de tone) și Spania (900.000 de tone). De ce contează: randamente mai mari, dar și risc de poluare Îngrășămintele pe bază de azot sunt prezentate ca având un rol important în creșterea randamentelor culturilor, însă utilizarea excesivă poate avea efecte negative: spălarea nutrienților din sol, afectarea ecosistemelor și contribuția la poluarea apei și a solului. În acest context, creșterea consumului la nivelul UE și poziționarea României între utilizatorii majori amplifică miza gestionării eficiente a fertilizării, inclusiv din perspectiva impactului asupra mediului. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
O recoltă de 30,5 milioane de tone în 2026 ar putea împinge în sus exporturile agricole și încasările la buget , într-un moment în care sectorul încearcă să iasă dintr-o perioadă de secetă, prețuri mici și insolvențe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Prognoza COCERAL (asociația europeană a comerțului cu cereale și oleaginoase) indică pentru România o producție totală de cereale și plante oleaginoase de 30,5 milioane de tone în 2026, ceea ce ar însemna cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, conform datelor analizate de publicație. Miza economică este directă: în 2025, România a produs peste 29 de milioane de tone de cereale și a exportat 17,6 milioane de tone de cereale și oleaginoase, potrivit Eurostat . Exporturile au adus în economie 5,3 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei), cu aproape 1 miliard de euro (aprox. 5,2 miliarde lei) mai mult decât în 2024. Volumul exportat a crescut cu 12%, iar valoarea cu 23%. De ce contează pentru buget și PIB Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție favorabilă la PIB în 2025: volumul activității a fost cu 6,6% mai mare decât în anul precedent, iar valoarea a ajuns la 57,5 miliarde de euro (aprox. 301,3 miliarde lei), conform datelor publice citate în analiză. În acest context, o creștere a producției în 2026 „se va vedea și într-o contribuție mai mare la bugetul României”, notează ZF. Publicația arată și dimensiunea revenirii față de anii slabi: producția estimată pentru 2026, de peste 30 de milioane de tone, este cu 35% mai mare față de 2022, an afectat de secetă și arșiță. Ce susține prognoza: condiții meteo și așteptări la principalele culturi În sezonul curent, ploile și zăpezile din iarnă și din primăvară se reflectă în evoluția culturilor, cel puțin la grâu, orz și rapiță, iar fermierii ar urma să intre la recoltat în mai puțin de două săptămâni, potrivit articolului. Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români , a declarat pentru ZF: „Pentru grâu, o estimare realistă este de peste 12 milioane de tone. La rapiţă, producţia ar putea fi de peste 2 milioane de tone. În general, condiţiile naturale au fost favorabile în această perioadă, deşi în nord-vest şi vest există zone cu producţii mai reduse. Totuşi, chiar şi acolo nu vorbim de producţii zero, ci de randamente mai scăzute, dar încă decente“. Context: revenire după ani de presiune financiară în sector Analiza plasează potențiala recoltă bună pe fondul unor ani dificili pentru agricultură, marcați de secetă și arșiță, dar și de prețuri scăzute, comparabile cu cele de acum 5–10 ani, care au dus la concordat preventiv, insolvențe sau falimente în lanțul agricol, de la fermieri la comercianți. Dragoș Telehuz, fermier din Bărăgan, a spus pentru ZF: „Cred că sunt premise de record la păioase, dar din criză ne vom reveni în 3-4 ani, după ce se aşază praful pe falimentele care vor mai apărea”. [...]
Retragerea a peste 6 tone de „unt” fals din Bulgaria arată un risc operațional și de conformare pentru lanțurile de retail , care pot ajunge să vândă produse cu etichetare înșelătoare și trasabilitate incompletă, cu amenzi și anchete penale ca efect direct, potrivit Economedia . Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) a retras de pe piață peste șase tone de produs comercializat ca unt, după ce testele de laborator au indicat că nu conținea grăsime din lapte. Cazul a pornit de la o sesizare, care a declanșat inspecții și analize ce au evidențiat diferențe între compoziția declarată și ingredientele reale. Ce au găsit controalele și cum a fost scos produsul din piață Inspectorii au făcut controale la nivel național în peste 70 de puncte de vânzare cu amănuntul. Probele au fost retestate, iar produsul a fost retras de la vânzare, scos din circulație și distrus. Directoarea Direcției de Control Alimentar din BFSA, dr. Kremena Stoeva, a spus că autoritățile nu pot garanta că au identificat toate punctele în care a ajuns produsul: „Am confiscat aproximativ șase tone de unt. Cred că am acoperit o mare parte a pieței, dar nu pot afirma cu certitudine că am identificat toate locurile în care a ajuns produsul.” Etichetare înșelătoare, trasabilitate lipsă și amenzi de peste 300.000 de euro Produsul vizat, vândut sub denumirea „ Deutsche Markenbutter ”, era promovat ca unt din lapte, însă analizele au arătat că avea peste 95% grăsimi de origine nelactată. Laboratoarele au identificat un amestec de ulei de palmier, ulei de cocos și de sâmburi de palmier, ulei de soia și de floarea-soarelui, precum și untură. Autoritățile au anunțat că două companii implicate au fost amendate cu o sumă totală de peste 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). În plus, BFSA a precizat că nu există date precise despre cantitatea vândută înainte de anchetă, iar documentația privind originea și distribuția lipsea; materialele au fost transmise organismelor de anchetă competente. Anchetatorii suspectează și reutilizarea unor ambalaje sau etichete expirate de la un producător anterior, ceea ce ar fi putut induce consumatorii în eroare. Ce înseamnă pentru consumatori și ce spun autoritățile despre risc BFSA afirmă că nu au fost detectate nereguli similare la alte produse lactate verificate, iar loturile suplimentare testate au respectat cerințele și au conținut grăsime din lapte. „Am examinat mai multe loturi și ambalaje de diferite dimensiuni ale mărcii care a făcut obiectul fraudei. Cu excepția celor două loturi identificate, toate celelalte conțin grăsime din lapte și îndeplinesc cerințele”, a explicat Stoeva. Oficialii au avertizat că, deși consumul pe termen scurt nu ar reprezenta un pericol imediat, consumul prelungit al unor astfel de produse poate fi dăunător, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare. Agenția a mai arătat că astfel de substituții sunt greu de depistat de consumatori, diferențele fiind observabile mai ales la textură și gust (produsele cu grăsimi vegetale tind să se topească și să se înmoaie mai repede). [...]
Suprafața cu cartofi din Harghita scade, iar fermierii testează arbuști fructiferi , însă trecerea spre afine, zmeură și coacăze rămâne, deocamdată, la nivel de loturi mici și cu puține demersuri de autorizare, potrivit Economedia , care citează informații prezentate de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Harghita la Colegiul Prefectural . Miza economică este dublă: pe de o parte, județul pierde teren la o cultură tradițională (cartoful), iar pe de altă parte, diversificarea către fructe de pădure presupune investiții inițiale mai mari și depinde de existența unei piețe de desfacere, avertizează conducerea DAJ. Cartoful, în recul: minus 900 de hectare într-un an Datele statistice prezentate în ședința Colegiului Prefectural arată că suprafața cultivată cu cartofi în Harghita a coborât în 2026 la aproximativ 5.000 de hectare, de la 5.900 de hectare în 2025. Potrivit informării DAJ, scăderea este compensată parțial de cereale, dar mai ales de plante furajere perene. De ce se uită fermierii la afine, zmeură și coacăze Directorul DAJ Harghita, Romfeld Zsolt, a explicat (citat de Agerpres) că interesul pentru arbuști fructiferi precum coacăzul negru, zmeura și afinele crește ca alternativă la cartof, pe fondul unui „trend de piață” și al schimbării obiceiurilor de consum. Totuși, plantațiile sunt înființate „timid”, pe suprafețe mici. „Sunt încercări timide peste tot în judeţ. Pe suprafeţe mici, populaţia înfiinţează, în compensarea culturii de cartofi, suprafeţe cu arbuşti, dar totuşi solicitări de înregistrare şi de autorizare a plantării încă nu suntem în faza aia.” Autorizarea și costurile: praguri și condiții înainte de extindere Romfeld Zsolt a precizat că înființarea acestor culturi presupune studii de specialitate, iar înregistrarea este obligatorie: pentru plantațiile de arbuști fructiferi de peste 20 de ari; pentru livezile de pomi care depășesc 50 de ari. În paralel, în județ funcționează deja mai multe unități de procesare a fructelor, inclusiv o unitate de liofilizare la Remetea, însă sectorul este încă la început, iar diversificarea se face prin încercări punctuale. Directorul DAJ le-a recomandat fermierilor să își facă devizele și să calculeze rentabilitatea înainte de a investi, subliniind că înființarea presupune cheltuieli inițiale ridicate și că piața trebuie evaluată. „Eu recomand în totalitate întocmirea devizelor culturii specifice şi calculul rentabilităţii, totuşi, pentru a înfiinţa o astfel de cultură. Necesită cheltuieli de înfiinţare destul de mari (…). Dacă are piaţă de desfacere, recomand în totalitate, dar piaţa trebuie evaluată.” [...]
Seceta pedologică moderată și puternică persistă în mai multe regiuni și poate pune presiune pe randamentele la grâu și porumb , în condițiile în care ANM indică deficite de umiditate în sol pe suprafețe extinse, potrivit Economica . La grâul de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0–100 cm rămâne în limite satisfăcătoare până la optime în Oltenia și Muntenia, cea mai mare parte a Dobrogei și a Moldovei, local în sudul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-est și în vestul Banatului, respectiv sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș și pe suprafețe extinse din Crișana, dar și local în nordul și centrul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul și centrul Moldovei și nordul Dobrogei, ANM semnalează secetă pedologică moderată și puternică. În cultura porumbului, rezerva de umiditate pe profilul 0–100 cm este descrisă ca satisfăcătoare până la optimă în cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei, precum și local în nord-estul, centrul și sudul Transilvaniei. Totuși, conținutul de apă din sol coboară la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș și Crișana și, local, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Banatului, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sud-estul Moldovei și sudul Olteniei. Efecte în câmp: vegetație accelerată, dar risc de stres în zonele fără apă ANM estimează procese vegetative „normale și chiar intensificate” la culturile de câmp și la speciile pomicole și viticole, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, mai ales acolo unde solul are o bună aprovizionare cu apă. În zilele cele mai calde, maximele peste pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor (30–32°C) pot accelera acumularea substanței uscate și maturarea la cerealierele de toamnă. În același timp, la culturile prășitoare din zonele afectate de secetă pedologică pot apărea fenomene de stres, precum ofilirea temporară, răsucirea și uscarea parțială a frunzelor, mai ales la amiază. Stadiul culturilor și lucrările agricole: recoltări în derulare, condiții în general favorabile Pe partea de fenologie și lucrări, ANM indică: la orzul de toamnă continuarea recoltării în cea mai mare parte a zonelor, cu posibilitate de finalizare în sud, sud-vest și vest; la grâul de toamnă, maturitate în lapte și ceară (30–100%) și maturitate deplină (10–100%), local fiind posibilă declanșarea recoltării; la rapiță, finalizarea formării boabelor în silicve (80–100%), predominant maturitate deplină (10–100%) și începutul recoltării; la floarea-soarelui, înfrunzire (14–25 frunze), formarea capitulului (10–100%) și înflorire (10–40%); la porumb, predominant înfrunzire (10–20 frunze) și apariția paniculului (10–40%) la hibrizii extratimpurii și timpurii; la sfecla de zahăr, înfrunzire (15–28 frunze) și alungirea axei hipocotile (20–100%); la cartof, creșterea lăstarilor laterali (90–100%), îmbobocire și înflorire (10–100%) și formarea tuberculilor (10–60%); la pomi, creșteri vegetative și coacere, cu recoltări în curs la cireș, vișin și cais unde s-a atins maturitatea tehnologică; la vița-de-vie, înfrunzire și înflorire, iar la soiurile timpurii de masă dezvoltarea intensă a boabelor. În zilele fără precipitații, lucrările în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile, tratamente fitosanitare, recoltare) ar urma să se desfășoare, „pe ansamblu”, în condiții favorabile. Prognoza meteo: mai cald decât normal și ploi puține Perioada analizată este caracterizată de o vreme mai caldă decât normal la nivel național, „chiar caniculară” în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă este estimată între 18 și 33°C, cu 1–9°C peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole. Maximele ar urma să ajungă la 25–40°C, iar minimele la 10–25°C. Din punct de vedere pluviometric, sunt așteptate ploi locale, izolat sub formă de aversă, reduse cantitativ, cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. [...]
