Știri
Știri din categoria Agricultură
Deficitele de apă din sol rămân riscul major pentru culturile de primăvară în mai multe regiuni, chiar dacă, pe ansamblu, regimul hidro-termic susține ritmuri normale de vegetație în zonele cu umiditate bună, potrivit unei analize Economica, bazată pe prognoza agrometeorologică a ANM.
La grâul de toamnă, rezerva de umiditate pe 0-100 cm este în general satisfăcătoare până la optimă în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova și local în sudul Transilvaniei, nord-estul Banatului și sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Transilvaniei, dar și local în nordul, nord-estul, centrul și estul Moldovei, sunt așteptate deficite de apă în sol, încadrate ca secetă pedologică moderată și puternică.
Pentru porumb, aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm se menține, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime. Totuși, ANM indică deficite de umiditate (secetă pedologică moderată și puternică) în Maramureș, Banat și Crișana, local în nordul, nord-vestul, centrul și sud-vestul Transilvaniei, în sudul și sud-estul Moldovei și izolat în nord-estul Munteniei.
Din perspectiva riscului economic, harta umidității din sol separă net regiunile cu potențial de evoluție „normală” de cele unde culturile intră în perioade sensibile cu un handicap de apă. Conform prognozei citate, cele mai expuse rămân:
În aceste regiuni, ANM anticipează o stare de vegetație „medie și slabă” în semănăturile tardive și pe terenurile cu deficite de umiditate, ceea ce poate amplifica diferențele de dezvoltare în interiorul aceleiași culturi, în funcție de momentul semănatului și de condițiile locale.
Pe fondul regimului hidro-termic estimat ca favorabil în zonele cu apă suficientă, ANM indică ritmuri normale de creștere și dezvoltare pentru culturile de câmp și pentru speciile pomicole și viticole, pe majoritatea suprafețelor agricole.
În perioada analizată, culturile sunt așteptate în următoarele faze:
Lucrările agricole de sezon (semănat, plantat, tratamente fitosanitare, fertilizări, erbicidări, prașile mecanice) se pot desfășura „în bune condiții”, cu excepția zilelor cu precipitații, potrivit meteorologilor. Recomandările includ finalizarea semănatului/plantatului la prășitoare, verificarea semănăturilor de primăvară, combaterea buruienilor/bolilor/dăunătorilor și tratamente fitosanitare în livezi și vii.
ANM mai notează că vremea, normală termic la începutul intervalului, intră într-un proces de răcire treptată pe majoritatea suprafețelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului este estimată la 11–21°C în primele zile și 6–19°C spre final, cu abateri negative de 1–6°C în toate zonele de cultură. Minimele pot coborî până la 0°C, cele mai scăzute valori fiind posibile în nordul și centrul țării.
În paralel, instabilitatea atmosferică este prognozată cu ploi locale de aversă, inclusiv torențiale, însoțite de descărcări electrice, grindină și intensificări temporare ale vântului în aproape toată țara, iar cantitățile de apă „pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol”. În practică, asta poate însemna o distribuție neuniformă a precipitațiilor: utile pentru refacerea umidității în unele areale, dar cu potențial de pagube punctuale acolo unde apar episoade de grindină sau ploi torențiale.
Recomandate
Vântul puternic și instabilitatea reduc fereastra sigură pentru lucrările de dimineață , în special în Maramureș și Transilvania, iar în mai multe regiuni tratamentele sunt de amânat, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la ora 05:00 (8 august 2026). Pentru ferme, miza este una operațională: organizarea recoltării, transportului și a aplicărilor trebuie ajustată în funcție de rafale, umezeală și ferestre scurte de lucru. Unde sunt cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață În Maramureș, combinația dintre umiditate foarte ridicată, vânt și posibilitatea unor ploi slabe face ca tratamentele, cositul sau balotatul să fie nepotrivite în fereastra matinală. Buletinul indică precipitații estimate de 0,48 l/m² și probabilitate maximă de 42%, cu rafale de până la 19,5 km/h. Transilvania pornește însorit, dar rămâne sub risc de vânt și instabilitate. Deși cantitatea estimată de precipitații este mică (0,16 l/m²), recomandarea practică rămâne de a amâna tratamentele și de a aștepta pentru lucrările care cer suprafață uscată și condiții liniștite. În Moldova, rafalele sunt mai active decât în multe alte regiuni, cu vânt mediu de 21,6 km/h și rafale de până la 34,6 km/h, ceea ce crește riscurile la deplasarea utilajelor și la transportul încărcăturilor. Ploile estimate (0,10 l/m²) sunt considerate neînsemnate pentru un aport util. Sudul și Dobrogea: căldura și pierderea de apă devin criteriul de planificare În Dobrogea, presiunea termică este dominantă, cu temperaturi estimate între 23 și 32°C până la prânz, precipitații 0 și evapotranspirație ridicată (6,26 mm). În acest context, buletinul pune accent pe prioritizarea apei (sol și animale) și pe evitarea orelor mai calde. București-Ilfov rămâne în același registru: vânt mai slab, dar caniculă rapidă și fără aport de ploaie (0 mm). Pentru legumicultură, livezi și culturi cu stres hidric local, verificarea umidității solului rămâne relevantă înaintea unei decizii de irigare. Ce lucrări sunt cele mai afectate și ce ajustări recomandă buletinul Recomandările operaționale din buletin vizează, în esență, reducerea expunerii la vânt și evitarea aplicărilor în condiții nefavorabile: Tratamente : amânare în zonele cu vânt sau risc de instabilitate; în unele regiuni sunt posibile doar intervale foarte scurte. Recoltare și transport : pornire doar după verificarea locală a vântului, a accesului și a încărcăturii; prudență sporită în Maramureș, Moldova și zona montană. Cosit, uscare, balotat : evitarea pornirii acolo unde roua, umezeala sau instabilitatea pot compromite uscarea, mai ales în Maramureș și la munte. Irigare : decizia se ia după verificarea umidității solului; presiunea este mai evidentă în Banat, Crișana și Dobrogea, unde evapotranspirația este ridicată. Zootehnie și pășunat : apă și umbră în regiunile calde; atenție la vânt și instabilitate înaintea deplasărilor și activităților în spațiu deschis. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, buletinul indică drept elemente de urmărit intensificarea locală a vântului și posibile schimbări de instabilitate în nord, centru, est și în zona montană. În sud și Dobrogea, creșterea temperaturii până la prânz poate scurta și mai mult fereastra utilă de lucru, ceea ce face ca verificarea locală înainte de intrarea utilajelor în câmp să rămână decizia-cheie. [...]
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
România are șanse mari să rămână liderul UE la exportul de porumb în 2026/27 , pe fondul scăderii producției europene și al loviturii primite de Franța din cauza secetei, potrivit unei analize Economica , care citează un raport al USDA . Miza pentru România este menținerea cererii din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), principala piață externă. USDA anticipează că exporturile europene de porumb vor scădea în anul de marketing 2026/27, pe fondul unei „culturi reduse semnificativ”. În acest context, România ar urma să își păstreze nivelul exporturilor, „sub presupunerea” că MENA rămâne o destinație atractivă. În paralel, Franța – principalul competitor – este așteptată să își reducă drastic exporturile către Regatul Unit, cea mai importantă piață de export a UE, din cauza producției mai mici. Dependența de MENA, principalul test pentru exporturi În anul comercial trecut, România a livrat în afara UE 1,1 milioane de tone de porumb, față de 1,2 milioane de tone cu un an înainte, dintr-o producție totală de 7,7 milioane de tone, conform datelor Comisiei Europene analizate de Economica. Cele mai mari cantități au mers către: Liban: 409.300 tone Israel: 193.400 tone Turcia: 161.700 tone USDA notează și schimbarea de profil a destinațiilor, arătând că Libanul a devenit a doua cea mai mare destinație după Regatul Unit, performanță „atribuită în întregime României”. Producție mai mică în UE și în România: exporturile se joacă pe disponibilitate Pentru 2026/27, USDA estimează că producția de porumb a UE va coborî la 52,5 milioane de tone metrice, de la 56,8 milioane în sezonul anterior, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate (7,5 milioane de hectare față de 8,1 milioane) și al scăderii randamentelor la hectar. Cea mai mare reducere de suprafață este raportată în Franța, urmată de Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Spania și Portugalia, în timp ce Germania și Italia au înregistrat creșteri minore față de estimările din primăvară. În România, datele Ministerului Agriculturii indică 1,7 milioane de hectare cultivate cu porumb în această primăvară, în scădere cu 14% față de anul anterior. La un randament mediu estimat la 4,03 tone la hectar (plus 2% față de anul trecut), producția totală ar putea ajunge la 6,8 milioane de tone, de la 7,7 milioane de tone anul trecut. Raportul USDA mai menționează probleme de vegetație în România: temperaturi sub media sezonieră și sol umed care au întârziat semănatul, răsărire târzie și creștere lentă, iar în unele cazuri răsărire neuniformă și atacuri de dăunători și păsări, care au dus la reînsămânțări. Cerere internă mai slabă în UE, pe fondul competiției cu alte cereale Pe partea de consum, USDA estimează că Europa va consuma 73 milioane de tone în 2026/27, în principal din cauza unei utilizări mai reduse în furajare. Motivul: porumbul ar urma să fie mai puțin competitiv față de alte cereale furajere, precum grâul și orzul, din cauza disponibilității mai scăzute. Și utilizarea industrială este prevăzută să scadă sub nivelul sezonului anterior: așteptările pozitive din Polonia, România, Austria și Italia nu ar compensa revizuirea în scădere determinată de oferta redusă din Ungaria. În ansamblu, tabloul descris de USDA sugerează că România își poate păstra avantajul la export mai ales prin slăbirea concurenței franceze și prin menținerea accesului la piețele MENA, într-un sezon în care disponibilitatea de marfă va fi, în general, mai mică în UE. [...]
Canicula reduce fereastra de lucru în câmp la câteva ore dimineața , iar în Banat și Crișana maximele urcă spre 34°C până la prânz, cu presiune pe apă și risc de stres termic pentru oameni și culturi, potrivit Agronet . La nivel național, ziua de 11 august (ora 05:00) începe senin, cu probabilități foarte mici de ploaie în intervalul de lucru de dimineață până la prânz. Estimările indică 0 mm precipitații în toate regiunile analizate, iar probabilitatea maximă de ploaie rămâne între 1% și 4%. Limitarea majoră este încălzirea rapidă, cu avertizări de caniculă și disconfort termic în aproape toate regiunile, cu excepția Dobrogei. Unde se strânge cel mai mult „fereastra” operațională În Banat (Timiș, Caraș-Severin) și Crișana (Arad, Bihor), încălzirea către 34°C până la prânz impune comprimarea lucrărilor în primele ore ale dimineții. În ambele regiuni, precipitațiile sunt estimate la 0 mm, iar avertizările sunt de cod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic. Diferența relevantă pentru deciziile din fermă este pe componenta de uscare a solului: în Crișana, umiditatea este mai redusă (29,5%), iar evapotranspirația este cea mai ridicată dintre regiunile analizate (7,47 mm), ceea ce amplifică riscul de stres hidric și pune presiune pe planificarea irigării. Ce înseamnă pentru lucrările din fermă, până la prânz Recomandările operaționale din buletin vizează, în esență, mutarea activităților în intervale scurte, matinale, și evitarea expunerii pe măsură ce temperatura crește: Tratamente : pot fi luate în calcul doar în ferestre matinale scurte, după verificarea vântului și a umezelii de pe frunză; sunt de evitat orele care se încălzesc repede. Recoltare și transport : pot fi planificate acolo unde cultura este la maturitate și accesul este bun, cu atenție la stresul termic al personalului și la protejarea încărcăturii. Irigare : decizia trebuie bazată pe controlul local al umidității din sol, în contextul unei evapotranspirații ridicate (interval indicat: 5,12–7,47 mm). Context regional: fără ploi, dar cu diferențe de vânt și avertizări Dobrogea rămâne fără avertizări, însă tot fără precipitații utile (0 mm) și cu vânt mai prezent (rafale până la 23,5 km/h), ceea ce poate limita ferestrele pentru tratamente. În restul regiunilor (inclusiv Muntenia, Oltenia, București-Ilfov, Transilvania, Moldova și zona montană), buletinul indică avertizări de cod portocaliu și maxime de peste 31°C până la prânz, ceea ce menține presiunea pe organizarea lucrărilor în prima parte a zilei. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, elementele de urmărit sunt creșterea rapidă a temperaturii, umezeala frunzei la pornirea lucrului și vântul local înaintea oricărui tratament. În lipsa ploilor estimate, verificarea accesului utilajelor pe fiecare parcelă și a rezervei de apă rămâne esențială, iar irigarea ar trebui decisă pe baza controlului local al solului și al culturii. [...]
Deficitul de porumb din Franța poate susține cererea și prețurile pentru marfa românească în toamnă , într-un sezon în care vestul Europei intră la recoltare cu pierderi mari din cauza secetei și caniculei, potrivit Agronet . Miza pentru fermierii locali este una de piață: o ofertă europeană mai mică reduce presiunea concurențială și poate îmbunătăți condițiile de valorificare pentru porumbul disponibil în România. Franța, unul dintre marii producători europeni, confirmă o scădere severă a producției. Agreste, serviciul de statistică al Ministerului francez al Agriculturii , estima la 7 august recolta franceză de porumb boabe (inclusiv sămânță) la 9 milioane de tone , nivel descris ca fiind cel mai redus din ultimele decenii. În iulie, Reuters nota că analiștii Expana vedeau producția la 8,9 milioane de tone și luau în calcul chiar o coborâre sub 8 milioane de tone dacă seceta și canicula continuau. România, mai aproape ca volum de Franța, pe fondul unor perspective mai bune Pentru România, estimarea citată de Reuters de la Cezar Gheorghe (consultant AGRIColumn) indică o recoltă de aproximativ 8,2 milioane de tone în 2026, după ce ploile au îmbunătățit perspectiva randamentelor și ar putea compensa o parte din reducerea suprafețelor cultivate. Dacă aceste estimări se confirmă, diferența dintre România și Franța ar coborî la circa 800.000 de tone , iar producția României ar ajunge la aproximativ 91% din volumul estimat pentru Franța. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, potrivit datelor citate de Reuters, România a pierdut circa un milion de hectare cultivate cu porumb din 2019 încoace, iar Agronet amintește și o scădere în 2026 a suprafeței cumulate cu porumb și sorg cu aproximativ 283.200 de hectare față de anul trecut. Oferta europeană se contractă, iar piața începe să reacționeze Problema nu este doar în Franța. COCERAL și-a redus în iulie prognoza pentru recolta de porumb din UE-27 și Regatul Unit la 52,7 milioane de tone , de la 57,2 milioane de tone, pe fondul arșiței (inclusiv în Franța și Ungaria) și al reducerii suprafețelor. Față de estimarea de 57,4 milioane de tone pentru 2025, ar însemna o scădere de peste 8%, adică aproape 5 milioane de tone mai puțin în balanța europeană. În acest context, Agronet notează câteva efecte potențiale pentru fermierii români: cerere europeană mai mare pentru porumbul disponibil după recoltare; poziție mai bună a României în comerțul regional; presiune mai mică din partea recoltei franceze asupra pieței comunitare; șanse mai bune ca deficitul european să susțină cotațiile; opțiuni mai bune de valorificare pentru fermele cu depozitare, care pot alege momentul vânzării. Primele semnale au apărut deja: între 20–26 iulie , porumbul furajer din România a recuperat aproape 10% într-o săptămână, până la o cotație oficială de referință de 204,32 euro/tonă (media națională). Tot până la 26 iulie , importurile de porumb ale UE au ajuns la 1,05 milioane de tone , cu 42% peste perioada comparabilă a sezonului precedent, ceea ce indică o nevoie de aprovizionare într-un moment în care producția internă este revizuită în jos. Ce urmează pentru fermierii români Concluzia economică a sezonului, în lectura Agronet, este că avantajul României nu vine din pierderile altora, ci din faptul că, „cel puțin până acum”, a evitat scenariul de secetă severă care lovește Franța, într-un an în care oferta europeană de porumb se contractă puternic. Dacă estimările de producție se confirmă, România intră în toamnă cu o poziție comercială mai bună într-o piață regională mai strânsă la ofertă. [...]
Stresul hidric din Banat și Crișana împinge irigarea în fața altor lucrări în dimineața de 9 august, în condițiile unei ferestre de lucru în general uscate, dar cu evapotranspirație ridicată și precipitații estimate la zero în vest, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: prioritizarea apei și ajustarea tratamentelor în funcție de vânt și de umezeala locală. Vestul țării: fereastră bună de lucru, dar cu deficit de apă în sol În Banat (Timiș și Caraș-Severin), dimineața începe cu cer senin și acces bun pe parcele, însă „presiunea de evaporare” rămâne ridicată. În intervalul până la prânz, temperaturile urcă de la 17,5°C (la 06:00) la 30,5°C (la 12:00), cu precipitații estimate de 0 mm atât în fereastra de lucru, cât și în următoarele 24 de ore. Evapotranspirația estimată este de 6,3 mm, iar vântul ajunge la 9 km/h, cu rafale de 19 km/h. Practic, tratamentele sunt posibile doar pe intervale scurte, iar evaluarea rapidă a umidității din sol devine prioritară, inclusiv la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie. În Crișana (Arad și Bihor), vremea rămâne senină și fără ploi estimate (0 mm, probabilitate maximă 5%), însă deficitul de apă este accentuat de cea mai ridicată evapotranspirație dintre regiunile raportate: 7,2 mm. Vântul este mai problematic decât în Banat (12,5 km/h, cu rafale de 26,5 km/h), ceea ce poate afecta uniformitatea aplicărilor; tratamentele sunt condiționate de verificarea rafalelor la nivelul parcelei. Sud și est: ploi izolate și vânt care pot bloca tratamentele În Dobrogea, factorul limitativ al dimineții este vântul: 30 km/h, cu rafale de până la 43,5 km/h. Deși nu sunt estimate precipitații (0 mm), nu există „interval clar” pentru tratamente, iar transportul are risc ridicat, ceea ce obligă fermele să amâne aplicările și să securizeze încărcăturile expuse. În Muntenia, buletinul indică precipitații izolate în apropiere și o probabilitate maximă de ploaie de 28%. Cantitatea estimată până la prânz este de 0,9 mm (0,9 l/m²), iar pentru următoarele 24 de ore de 2,5 mm (2,5 l/m²). Consecința operațională: tratamentele se amână, iar intrarea în sole se decide după controlul local al urmelor de ploaie și al umidității solului. În Oltenia, probabilitatea de ploaie este mai ridicată (38%), cu 1 mm (1 l/m²) estimat în fereastra de dimineață și 3,6 mm (3,6 l/m²) în următoarele 24 de ore. Asta poate afecta în special cositul, uscarea și balotatul, care nu ar trebui începute fără confirmarea unui interval uscat local. În Moldova, dimineața este predominant senină, fără ploi estimate (0 mm), dar rafalele pot condiționa tratamentele: vânt de 14,9 km/h, cu rafale de 27,3 km/h. Evapotranspirația estimată este de 5,2 mm, ceea ce susține nevoia de monitorizare a culturilor sensibile la lipsa apei. Ce lucrări sunt de prioritizat până la prânz Pentru prima parte a zilei, recomandările operaționale din buletin se concentrează pe adaptarea rapidă a planului de lucru la apă, vânt și umezeală locală: Irigarea : mai urgentă în Banat și Crișana , după verificarea apei disponibile în sol; în rest, decizia rămâne dependentă de parcelă și de ploile locale. Tratamentele : ferestre limitate în Banat și București-Ilfov ; se amână în Dobrogea , Muntenia și Oltenia ; vântul cere atenție în Crișana și Moldova . Recoltarea și transportul : pot continua în regiunile uscate, cu atenție deosebită la vânt în Dobrogea și la solele umede din sud. Datele regionale nu indică avertizări active la ora publicării, însă, până la buletinul de la prânz, cele mai importante riscuri rămân rafalele puternice (în special în Dobrogea) și ploile izolate cu probabilitate mai mare în Oltenia și Muntenia, care pot schimba rapid accesul pe teren și fezabilitatea tratamentelor. [...]
