Știri
Știri din categoria Externe
După 20 de runde de sancțiuni, Rusia arată semne de oboseală economică, dar nu de colaps, iar pentru UE miza se mută tot mai mult pe lovirea veniturilor din petrol – principalul amortizor al economiei de război, potrivit Antena 3.
Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru (ianuarie–martie), iar deficitul public a urcat la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), depășind ținta stabilită pentru întregul an. În paralel, inflația rămâne aproape de 6%, în condițiile unei dobânzi de politică monetară de 14,5%, iar banca centrală avertizează asupra unui deficit „sufocant” de forță de muncă. În acest context, chiar Vladimir Putin a cerut explicații privind faptul că „traiectoria indicatorilor macroeconomici nu corespunde în prezent așteptărilor” și a solicitat „măsuri suplimentare” pentru relansarea creșterii.
Pe fondul acestor semnale, lideri europeni susțin că sancțiunile își fac efectul. Ursula von der Leyen a spus că „sancțiunile au un efect care mușcă din economia rusă” și că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. În același registru, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a vorbit despre o economie care „se scufundă în criză”, iar ministra suedeză de finanțe Elisabeth Svantesson a concluzionat: „Sancțiunile funcționează.”
Operațional, următoarea țintă discutată la nivel european este o interdicție coordonată în G7 – în special cu SUA – asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să reducă profiturile Moscovei.
Planul este însă „în așteptare”, după perturbările energetice generate de închiderea Strâmtorii Hormuz, care ar fi adus Rusiei venituri de 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) din vânzări de petrol în martie, față de 9,7 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în februarie. Bruxellesul urmărește revenirea la scăderea treptată a prețului petrolului Urals, observată înainte de acest episod, iar oficialii mizează pe un pachet de măsuri care să includă și acțiuni împotriva „flotei din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile).
Materialul arată că, deși Rusia este cea mai sancționată țară din lume și are aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în rezerve „imobilizate”, economia nu este aproape de colaps. Sunt menționate trei scenarii pesimiste pe care Moscova le-a evitat: recesiune prelungită, intrare în incapacitate de plată a datoriei suverane și revoltă populară pe fondul scăderii nivelului de trai.
Explicația centrală este trecerea la o economie de război: cheltuielile militare au crescut de la 65 de miliarde de dolari în 2021 (3,6% din PIB) la 190 de miliarde de dolari anul trecut (7,5% din PIB). Această injecție bugetară a reconfigurat industrii, lanțuri de aprovizionare și piața muncii, susținând activitatea economică, chiar dacă „artificial” și cu costuri ridicate.
În același timp, sancțiunile au împins Rusia spre finanțare internă, utilizarea yuanului și platforme de criptomonede pentru ocolirea restricțiilor, în timp ce interdicțiile comerciale au limitat accesul la produse sofisticate și tehnologie.
Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,1% pentru economia Rusiei în 2026 (după 1% în 2025), peste proiecțiile pentru Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%), potrivit datelor citate. Totuși, analiza avertizează că „tampoanele” construite la începutul războiului s-au erodat după patru ani, ceea ce sporește vulnerabilitatea, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile petrolului scad.
În esență, UE vede „fisuri” tot mai vizibile, dar eficiența sancțiunilor rămâne legată de capacitatea Occidentului de a reduce veniturile energetice ale Rusiei fără a provoca noi șocuri pe piața globală a petrolului.
Recomandate
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Vladimir Putin cere intensificarea depistării „infracțiunilor” online, pe fondul înăspririi legislației și al creșterii dosarelor pentru „extremism” și „antirăzboi” , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care Rusia a introdus deja sancțiuni administrative pentru simpla căutare de materiale considerate „extremiste” pe internet și discută noi pedepse penale pentru conținut publicat online. Putin a transmis solicitarea într-un mesaj de felicitare de Ziua angajaților Ministerului Afacerilor Interne , afirmând că instituția ar trebui să-și „intensifice eforturile” pentru depistarea infracțiunilor pe internet. El susține că inclusiv cetățenii ruși ar cere un control mai strict al poliției în spațiul cibernetic. În același mesaj, președintele rus a indicat că oamenii „se așteaptă” ca forțele de ordine să combată mai eficient criminalitatea, inclusiv traficul ilegal de droguri și infracțiunile cibernetice, și să consolideze ordinea publică. Putin a mai spus că poliția are „resurse tehnice, operative, analitice și organizaționale semnificative” și că, în ultimii ani, i s-a extins sfera competențelor, inclusiv în activitatea operativă și de cercetare și în zona procedurală. Context: dosare pentru „extremism” și „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații online Materialul citează datele „OVD-Info”, potrivit cărora, de la începutul războiului, forțele de ordine ruse au deschis: 2.388 de dosare pentru „extremism”; 1.403 dosare „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații pe internet încadrate drept „știri false despre armată”; 253 de dosare împotriva „agenților străini”, în condițiile în care registrul acestora ar fi ajuns la 1.200 de persoane. Ce se schimbă în reglementare: amenzi pentru căutări „extremiste” și pedepse mai mari pentru conținut online Din vară, în Rusia este în vigoare o lege care introduce răspundere administrativă pentru căutarea de materiale extremiste pe internet. Legea prevede amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble, iar utilizarea unui VPN (serviciu care maschează conexiunea și poate ocoli restricții) este tratată ca circumstanță agravantă. Totodată, începând de anul viitor, legislația privind cenzura „ar putea fi din nou înăsprită”, iar comentariile de pe internet ar urma să fie încadrate ca infracțiune „gravă”. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul a depus în octombrie în Duma un proiect de modificare a Codului Penal care ar înăspri răspunderea penală până la 4 ani de închisoare pentru „incitarea la tulburări în masă”, „justificarea terorismului” și violența împotriva reprezentanților autorităților. Pentru aceleași fapte comise „prin intermediul internetului sau al mass-media”, proiectul ar introduce pedepse de până la 6 ani de închisoare. În prezent, aceste fapte sunt considerate infracțiuni de gravitate redusă, însă proiectul ar schimba încadrarea: cu o pedeapsă maximă de 4 ani, dispoziția principală a articolului 212 ar trece la „gravitate medie”, iar îndemnurile pe internet, sancționate cu până la 6 ani, ar intra la „infracțiuni grave”. Materialul îl citează pe Evgheni Smirnov, jurist al proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Primul Departament”, care afirmă că tendința de a introduce și înăspri pedepse pentru „cuvinte” se manifestă de 15 ani și că modificările legislative fac tot mai multe subiecte riscante pentru dezbatere publică, de la evenimente încadrate drept terorism până la acțiunile autorităților și ale armatei ruse. [...]
Germania împinge UE spre condiționarea bugetului de sprijinul pentru Ucraina , o mișcare care riscă să blocheze negocierile financiare pe șapte ani și să amplifice tensiunile între statele membre, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz susține că viitorul buget al Uniunii Europene ar trebui legat de obținerea unui acord privind un nou împrumut „de zeci de miliarde de euro” pentru Ucraina, argumentând că sprijinirea Kievului este „o responsabilitate europeană comună”, nu una lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Propunerea, transmisă și într-o scrisoare către președintele Consiliului European, Antonio Costa, a fost întâmpinată cu reacții dure în regiune. Premierul slovac Robert Fico a acuzat Berlinul de presiune politică. „Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, pe care îl resping.” Miza financiară: un nou împrumut de 70 de miliarde de euro În paralel, UE și partenerii săi discută acordarea unui nou împrumut de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) pentru sprijinirea Ucrainei în anul următor, pe fondul atacurilor continue ale Rusiei. Conform informațiilor citate, Uniunea Europeană ar urma să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei), iar diferența de 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei) ar urma să vină de la aliați precum Marea Britanie, Canada și Japonia. Merz a explicat că vrea să evite repetarea formulei de anul trecut, când un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) a fost convenit pe baza unor garanții și angajamente asumate de majoritatea statelor membre, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia au obținut derogări. „În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE.” Opoziție și din Ungaria: bugetul pe șapte ani, separat de alte angajamente Poziția Germaniei nu este împărtășită nici de premierul ungar Peter Magyar, aflat la Berlin pentru discuții privind cooperarea bilaterală. Magyar a transmis că nu consideră oportun ca bugetul european, construit pe un orizont de șapte ani, să fie condiționat de alte angajamente politice sau financiare. „Nu consider neapărat că este abordarea corectă ca bugetul european, care este conceput pentru o perioadă de șapte ani și destinat Europei, să fie legat de alte chestiuni.” În acest context, condiționarea bugetului UE de finanțarea Ucrainei devine un nou potențial punct de blocaj între statele membre, cu efect direct asupra calendarului și negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
