Știri
Știri din categoria Agricultură
Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța, într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel. Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil.
Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării.
Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România.
Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro.
La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu.
La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt:
Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro.
Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare.
Recomandate
John Deere va plăti 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei) într-o înțelegere colectivă cu fermierii , pe fondul presiunii tot mai mari a autorităților și clienților pentru „dreptul la reparații” (right to repair) – adică acces la piese, instrumente și software necesare pentru a-ți repara utilajele fără a depinde exclusiv de rețeaua autorizată, potrivit Agrointel . Miza economică depășește suma din acord: cazul indică o schimbare de reglementare și de practici comerciale în agribusiness, cu efect direct asupra costurilor de exploatare pentru ferme și asupra modelului de service al producătorilor de utilaje. Ce acuză fermierii și ce prevede plata către clienți Conform presei americane citate de publicație, procesul colectiv a vizat acuzații că Deere ar fi restricționat accesul la piese de schimb și reparații pentru tractoare și alte echipamente, ceea ce ar fi echivalat cu valorificarea unui monopol pe piața reparațiilor pentru produsele sale. Pe site-ul dedicat „dreptului la reparații” al companiei este menționat că pot fi eligibili pentru o plată cei care au cumpărat servicii de reparații pentru echipamente agricole mari John Deere în SUA, de la companie sau de la un dealer autorizat, în perioada 10 ianuarie 2018 – 18 mai 2026, în cadrul înțelegerii colective. Componenta de reglementare: acordul cu FTC pe 10 ani Separat de înțelegerea din procesul colectiv, pe 8 iulie, Comisia Federală pentru Comerț din SUA – Federal Trade Commission (FTC) – a anunțat un acord cu Deere & Company într-un dosar antitrust, alături de cinci state. În comunicatul FTC, citat de Agrointel, autoritatea arată că acordul obligă Deere, pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante, să ofere fermierilor și reparatorilor independenți aceleași resurse de reparare pe care le oferă dealerilor autorizați, inclusiv „capacități software aplicabile”. „Acordul FTC impune Deere – pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante – să furnizeze fermierilor și furnizorilor independenți de reparații aceleași resurse pentru repararea echipamentelor, inclusiv capacități software aplicabile, pe care le oferă în prezent dealerilor autorizați Deere”. Context: un an cu sancțiuni mari în agribusiness, inclusiv în România Agrointel plasează cazul John Deere într-un tablou mai larg al sancțiunilor din 2026, menționând și Corteva Agriscience. În România, Corteva a fost vizată de o investigație a Consiliului Concurenței privind piața semințelor și a produselor pentru protecția plantelor. Pe 13 august, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 21 de companii, cu amenzi totale de 83,2 milioane lei (echivalentul a 15,87 milioane euro, conform autorității). Pentru Corteva Agriscience au fost comunicate două amenzi: 14.470.239 lei (pe Pioneer) și 6.322.488 lei (pe Corteva). De ce contează pentru fermieri și piață Cazul John Deere indică o întărire a presiunii de reglementare asupra practicilor care limitează reparațiile în afara rețelelor autorizate. Pentru ferme, accesul la piese, diagnoză și software poate influența direct: costul total de utilizare al utilajelor (service, timpi de staționare); dependența de dealerii autorizați; capacitatea atelierelor independente de a concura pe piața reparațiilor. În paralel, sancțiunile din România pe lanțul de distribuție la semințe și produse de protecția plantelor arată că autoritățile urmăresc mai atent mecanismele care pot influența prețurile și condițiile comerciale din agricultură. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
Crescătorii eligibili de bivolițe de lapte pot încasa un avans de până la 129,0931 euro (aprox. 645 lei) pentru un singur animal începând cu 16 octombrie 2026, odată cu demararea plăților în avans ale APIA , potrivit AgroInfo . Informația contează direct pentru cash-flow-ul fermelor mici, deoarece schema permite plata și pentru un singur animal eligibil. APIA începe din 16 octombrie 2026 plata avansului la subvențiile aferente acestui an, iar pentru sprijinul cuplat pentru venit zootehnic (SCVZ) avansul poate ajunge la maximum 75% din cuantumul stabilit pentru plata în avans. În cazul intervenției PD 23 – Sprijin cuplat pentru venit pentru bivolițe de lapte , cuantumul menționat pentru plata avansului este de 170,7909 euro/cap (aprox. 854 lei/cap). La procentul maxim de 75%, avansul rezultat este de 129,0931 euro/cap (aprox. 645 lei/cap) pentru un crescător care deține o singură bivoliță de lapte. Calendarul plăților în avans Plata avansului APIA este programată în intervalul 16 octombrie – 30 noiembrie 2026 , conform aceleiași surse. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
