Știri
Știri din categoria Agricultură

Grâul a urcat la un maxim al ultimelor 12 luni pe piața internațională, dar mediile din România scad, ceea ce complică deciziile de vânzare pentru fermieri în plin sezon de recoltare, potrivit Agronet.
Cele mai recente cotații săptămânale din Bursa Agronet, bazate pe date ale Comisiei Europene și aferente în principal perioadei 13–19 iulie 2026, arată o piață „în două direcții”: intrarea recoltei noi apasă asupra mediilor interne, în timp ce reperele portuare și contractele bursiere rămân susținute de riscurile logistice din bazinul Mării Negre, de perspectivele recoltelor europene și de cererea importatorilor. Publicația avertizează că valorile naționale, DAP, FOB și MATIF nu descriu aceeași marfă în aceleași condiții și nu pot fi reduse la un singur „preț al pieței”.
La grâul de panificație, media națională (condiție nespecificată) a coborât la 180,40 euro/tonă (945,10 lei/tonă), în scădere cu 5,70 euro/tonă (-3,06%) față de observația comparabilă. Porumbul furajer a avut o corecție mai amplă, la 186,34 euro/tonă (976,22 lei/tonă), minus 11,31 euro/tonă (-5,72%).
În același interval, rapița (media națională, plecare din siloz) a urcat la 471,07 euro/tonă (2.469,77 lei/tonă), +1,50% săptămânal, iar floarea-soarelui (ultima observație disponibilă: 6–12 iulie) a fost la 475,17 euro/tonă (2.486,90 lei/tonă), cu un minus de 75,23 euro/tonă (-13,67%) față de 22–28 iunie, în lipsa unei observații intermediare pentru 29 iunie–5 iulie.
Pe un orizont de aproximativ trei luni (reper 20–26 aprilie 2026), toate cele patru produse analizate sunt pe minus în seriile prezentate: grâul -3,79%, porumbul -2,79%, rapița -6,43%, floarea-soarelui -11,16%.
Datele indică variații importante între regiuni, mai ales la porumb. În Muntenia, porumbul furajer (plecare din siloz) este cotat la 200,34 euro/tonă, cu 24,62 euro/tonă peste Oltenia (175,72 euro/tonă). La grâul furajer, diferența Muntenia–Oltenia ajunge la 18,69 euro/tonă.
Agronet subliniază însă că aceste diferențe nu se traduc automat într-un avantaj net: distanța până la cumpărător, transportul, calitatea lotului și termenul de plată pot schimba semnificativ suma rămasă fermei.
Pe 21 iulie 2026, reperele DAP Constanța au crescut la principalele produse. Pentru grâul de panificație, reperul DAP este de aproximativ 219 euro/tonă, față de 203 euro/tonă anterior (+16 euro/tonă). DAP (livrare la destinația convenită, înainte de descărcare) include efectul transportului până la Constanța și nu reprezintă suma netă disponibilă tuturor fermierilor.
În paralel, seria oficială FOB (marfă încărcată la bordul navei) arată pentru 13–19 iulie 2026 un grâu de panificație la 202,24 euro/tonă în Portul Constanța. Publicația notează că diferența dintre DAP și FOB nu poate fi interpretată ca profit/pierdere fără detalii despre data livrării, calitate, manipulare, depozitare și costuri logistice.
La 22 iulie, contractele MATIF (contracte standardizate pentru livrări viitoare, nu oferte directe către ferme) au rămas peste cotațiile medii din România: grâul (septembrie 2026) la 234,25 euro/tonă, față de 180,40 euro/tonă media națională; porumbul (noiembrie 2026) la 251,75 euro/tonă, față de 186,34 euro/tonă; rapița (noiembrie 2026) la 555,25 euro/tonă, față de 471,07 euro/tonă.
În fundal, riscurile logistice din bazinul Mării Negre susțin cotațiile portuare și bursiere. Agronet notează că exporturile Ucrainei prin Marea Neagră s-ar fi redus de la aproximativ 6 milioane la 4 milioane de tone lunar, iar redirecționarea unor volume ar putea pune presiune pe Portul Constanța, pe Dunăre și pe transportul feroviar, cu efecte atât asupra cererii, cât și asupra costurilor logistice.
Concluzia analizei este că nu există o creștere uniformă a prețurilor: mediile interne scad la grâu și porumb, în timp ce reperele portuare și contractele internaționale rămân ridicate pe fondul riscurilor logistice și al unor perspective mai slabe pentru anumite recolte europene.
Pentru a compara ofertele, fermierii sunt îndemnați să verifice, punctual:
În acest context, o cotație bursieră sau portuară indică direcția pieței, dar nu echivalează cu un preț garantat încasabil, iar diferențele de regiune și de condiții comerciale pot cântări la fel de mult ca mișcarea pieței internaționale.
Recomandate

Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]

Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]

Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]

AMAZONE mizează pe lucrări la 3 cm și consum de 1,5–2,5 l/ha cu TopCut 3000 , un utilaj purtat de 3 metri care vizează reducerea costurilor și a timpului de lucru la gestionarea resturilor vegetale, potrivit Agronet . TopCut 3000 este prezentat ca noutate la EIMA 2026 (comunicat din 9 noiembrie) și combină doi tăvălugi cu cuțite, putând fi montat atât în fața, cât și în spatele tractorului. Ținta operațională este mărunțirea superficială a resturilor vegetale, cu posibilitatea de a integra și semănatul culturilor de acoperire din aceeași trecere. Ce promite utilajul în exploatare Producătorul indică o adâncime de lucru de până la 3 cm și o viteză de până la 20 km/h. Cei doi tăvălugi succesivi sunt destinați mărunțirii materialului vegetal, iar cuțitele sunt reversibile. Opțional, utilajul poate fi echipat cu o grapă de paie cu trei rânduri. În plus, cu echipamentul opțional GreenDrill 200, TopCut 3000 poate semăna o cultură de acoperire în timpul trecerii. Agronet notează însă că rezultatul depinde de condițiile din teren și de reglaje, iar materialul consultat nu confirmă prețul și disponibilitatea modelului în România. Consum declarat: 1,5–2,5 litri/ha, dar fără verificare independentă AMAZONE indică un consum mediu de 1,5–2,5 litri de combustibil pe hectar. Publicația subliniază că este o valoare comunicată de producător, fără o comparație independentă în condiții identice, iar consumul efectiv poate varia în funcție de tractor, viteză, tipul de sol și cantitatea de resturi vegetale. Unde se poziționează în gamă și ce criteriu aduce varianta de 3 metri TopCut 3000 completează gama cu o variantă purtată mai îngustă: AMAZONE menționează și modele purtate de 5 și 6 metri, precum și o versiune tractată de 12 metri. Lățimea de 3 metri devine astfel un criteriu de alegere în funcție de dimensiunile parcelelor, tractorul disponibil și capacitatea de lucru urmărită. În același context, Agronet amintește că a prezentat anterior cultivatorul Treffler TGA Plus (cu adâncime declarată de la 2 cm), dar precizează că nu este un test comparativ, fiind vorba despre un utilaj diferit. De asemenea, pentru intervenții mai adânci, sunt menționate modele SUMO (până la 25 sau 40 cm), ca reper pentru lucrări diferite, nu ca dovadă că TopCut ar adresa compactarea profundă. [...]