Știri
Știri din categoria Agricultură
Mutarea consumului de cafea din cafenele spre acasă în SUA schimbă cererea pe cel mai mare piață globală, pe fondul muncii la distanță și al presiunii asupra bugetelor, potrivit Reuters.
Datele provin dintr-un sondaj al U.S. National Coffee Association (NCA), publicat marți, care arată că 85% dintre americanii care au băut cafea „în ziua precedentă” au consumat-o acasă — cel mai ridicat nivel pentru această categorie din 2012. Evoluția inversează tendința pre-pandemie, când creștea consumul în cafenele.
Potrivit NCA și analiștilor citați, schimbarea este alimentată de trei factori principali:
În același timp, prețurile cafelei în SUA rămân la niveluri istorice ridicate, după ce deficitul de producție din țări mari producătoare a împins cotațiile la maxime record spre finalul anului trecut, notează Reuters.
Deși locul de consum se mută, ponderea celor care spun că au băut cafea în ziua anterioară a rămas stabilă, la 66% dintre respondenți, potrivit NCA — peste orice altă băutură, inclusiv apa îmbuteliată.
Sondajul mai arată că, dintre cei care consumă cafea în afara casei, cei mai mulți o fac la birou sau „din mers” (drive-through), iar o parte mai mică intră efectiv într-o cafenea.
Americanii consumă în medie 2,8 cești pe zi, ceea ce înseamnă peste 500 de milioane de cești servite zilnic la nivel național, conform datelor NCA.
Recomandate
ANSVSA a aplicat amenzi de 1,54 milioane de lei în martie, după 12.832 de controale la nivel național în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, o presiune directă de conformare pentru operatorii din industria agroalimentară, potrivit Agerpres . Verificările au fost derulate prin Direcțiile Sanitare Veterinare județene și a municipiului București și au vizat unități din industria agroalimentară, inclusiv fabricarea produselor de morărit, pâinii și produselor de patiserie, băuturi răcoritoare și alcoolice, precum și alte produse alimentare. În urma controalelor, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au aplicat 172 de avertismente și 203 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ajungând la 1,54 milioane de lei. Ce au urmărit controalele și de ce contează pentru companii Acțiunile au făcut parte din Programul de supraveghere și control al ANSVSA pentru anul 2026 și au urmărit cerințe operaționale care pot genera costuri și blocaje dacă nu sunt respectate, precum igiena spațiilor, condițiile de procesare și depozitare, autorizarea și funcționarea, trasabilitatea și etichetarea, precum și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP (sistem de management al siguranței alimentelor, axat pe identificarea și controlul riscurilor). Principalele neconformități găsite Potrivit comunicatului ANSVSA, cele mai frecvente probleme identificate au vizat: nerespectarea normelor de igienă (spații, echipamente, depozitare, prezența insectelor, utilizarea substanțelor dezinfectante etc.); deficiențe în implementarea și documentarea procedurilor HACCP; probleme legate de etichetare, ambalare sau caracteristici ale produselor; lipsuri în documentele de trasabilitate; neconformități privind starea de sănătate și echiparea personalului. Inspectorii au prelevat și probe pentru analize de laborator, pentru verificarea conformității produselor și a respectării limitelor admise privind reziduurile de pesticide, contaminanții și alte substanțe interzise. Cum justifică ANSVSA sancțiunile ANSVSA arată că verificările au avut atât rol preventiv, cât și de consiliere, iar sancțiunile au fost aplicate în situațiile în care deficiențele nu au fost remediate în termenul stabilit sau au fost identificate riscuri semnificative pentru sănătatea consumatorilor. „Siguranța alimentelor rămâne o prioritate constantă pentru ANSVSA. Prin aceste controale, ne asigurăm că operatorii din industria alimentară respectă standardele în vigoare și intervenim prompt acolo unde sunt identificate riscuri pentru consumatori. În același timp, punem accent pe prevenție și pe sprijinirea operatorilor pentru a-și îmbunătăți activitatea”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , citat în comunicat. [...]
Niveluri de pesticide de zeci de ori peste limita legală în legume vândute în piețe pot pune presiune pe controale și pe trasabilitate, într-o perioadă cu cerere mare de „trufandale”, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Observator News și explicațiile directorului Institutului de Cercetări Alimentare , Alexandru Cîrîc . Analiza menționată indică faptul că salata, spanacul, roșiile și alte legume din piețe ar conține pesticide „de zeci de ori” peste limita legală, iar în unele cazuri ar exista combinații de substanțe nocive. Miza, dincolo de riscul pentru consumatori, este una operațională: în piețe, controlul și urmărirea originii produselor sunt mai greu de făcut, ceea ce complică intervenția autorităților și crește riscul de sancțiuni și pierderi pentru vânzători. De ce trasabilitatea din piețe devine o problemă practică Alexandru Cîrîc susține că, în piețe, produsele pot ajunge „la a doua, la a treia, la a patra mână”, ceea ce face dificil pentru autorități să stabilească proveniența. În acest context, el spune că nu se poate controla „fiecare tarabă în parte” și că ar fi nevoie de un control mai riguros încă din etapa emiterii certificatului de producător, pe fondul situațiilor în care unii vânzători nu ar fi, de fapt, producători. Totodată, specialistul avertizează că unii producători ar încerca să profite de cererea ridicată din această perioadă, însă riscă sancțiuni dacă nu respectă regulile, inclusiv distrugerea producției în cazul în care sunt depistate tratamente recente aplicate „în mod iresponsabil”. Ce recomandă specialistul consumatorilor Potrivit lui Cîrîc, consumatorii nu pot identifica ușor produsele contaminate doar „pe raft sau pe tarabă”. În consecință, recomandarea lui este orientarea către zone cu control mai riguros, respectiv supermarketuri, unde verificările ar fi mai stricte și unde comercianții își controlează marfa pentru a evita pierderi mari. În același timp, el recomandă prudență la cumpărarea de trufandale, despre care spune că pot avea, pe lângă costul financiar, și „costuri pentru sănătate”, dacă sunt puse în vânzare prea repede după tratamente. [...]
Fermierii români își mută suprafețe către soia, iar producția ar putea urca cu 61% , pe fondul unor marje mai atractive decât la cereale și al stimulentelor europene, potrivit unei analize Economica , bazată pe estimări ale Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). În anul agricol curent, soia ar urma să fie plantată în România pe aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult decât anul anterior. Producția este estimată la 266.000 de tone, cu 61% peste nivelul din anul anterior (165.000 de tone), considerat „foarte slab”. De ce se întorc fermierii la soia: profitabilitate, costuri și subvenții Schimbarea de structură a culturilor nu este doar un fenomen local: în Europa, producătorii ar urma să mute suprafețe de la cereale (precum grâul) sau de la sfecla de zahăr către soia. Pentru sezonul 2026/27, producția europeană de soia este anticipată să crească cu peste 5% față de anul precedent, pe fondul extinderii suprafeței recoltate și al unei recuperări a randamentelor. În evaluarea citată de Economica, soia rămâne atractivă pentru producători din mai multe motive: marje profitabile , chiar dacă sunt anticipate costuri suplimentare de conformitate legate de Regulamentul UE privind defrișările (EUDR) ; cerințe mai reduse de inputuri față de alternative, datorită proprietăților de fixare a azotului și a dependenței mai mici de îngrășăminte sintetice; cerere internă robustă pentru soia nemodificată genetic, atât pentru furaje, cât și pentru alimentație; stimulente prin schema UE pentru culturile fixatoare de azot, care încurajează extinderea suprafețelor. USDA notează că, deși randamentele la grâu au fost ridicate în anul de marketing 2025/26, cultivatorii au avut marje negative , pe fondul concurenței intense, al presiunii de scădere a prețurilor și al îngrășămintelor mai scumpe, influențate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM) , intrat în vigoare în ianuarie 2026. Riscuri meteo care pot influența rezultatul Raportul citat indică un început de primăvară 2026 „în condiții general favorabile și uscate”, dar menționează și riscuri: topirea rapidă a zăpezii în Europa de Est ar putea provoca scurgeri sau inundații temporare în timpul lucrărilor timpurii de câmp. În același timp, în februarie și martie 2026, vremea caldă record și furtunile repetate au lăsat zone din Europa de Vest și Sud-Vest cu sol saturat, iar ploile timpurii de primăvară ar putea inunda câmpurile. România produce, dar nu procesează: limita de valoare adăugată Deși România este între principalele state membre producătoare (alături de Italia, Franța, Croația și Ungaria), nu este un centru de procesare, potrivit analizei. Cei mai mari procesatori din UE rămân Germania, Spania și Olanda. La nivel european, volumele care vor intra în procesare sunt așteptate să scadă ușor, pe măsură ce marjele devin mai puțin competitive față de alte oleaginoase, în timp ce în unele piețe sunt anticipate doar variații moderate ale activității (creșteri ușoare în Țările de Jos, Italia și Franța, scăderi în Portugalia și Grecia). [...]
Pomicultorii din Satu Mare au la dispoziție 48 de ore ca să-și păstreze șansa la despăgubiri , după înghețul târziu de primăvară din 9–10 aprilie 2026, prin depunerea unei înștiințări pe propria răspundere la registrul agricol, potrivit Agrointel . Miza este operațională și financiară: fără notificarea rapidă, evaluarea pagubelor și, ulterior, accesul la sprijin pot fi întârziate sau compromise. În județul Satu Mare, Primăria Carei a transmis că fermierii afectați trebuie să depună documentul în termen de 48 de ore, pentru „semnalarea” fenomenului de îngheț care a lovit livezile. Ce trebuie să conțină înștiințarea și ce urmează Înștiințarea depusă la registrul agricol trebuie să includă, conform informațiilor transmise de primărie: culturile afectate; numărul parcelei; blocul fizic (identificatorul folosit în evidențele agricole); suprafața afectată. După centralizarea datelor, comisia județeană ar urma să se deplaseze în teren pentru evaluarea pagubelor. Ulterior, se întocmește un raport privind situația de urgență, care este transmis către Instituția Prefectului – Județul Satu Mare și Direcția pentru Agricultură Județeană. Context: plăți până la 30 aprilie pentru înghețul din 2025 Separat de înghețul din aprilie 2026, publicația notează că pomicultorii urmăresc în această perioadă intrarea la plată a sprijinului de 2.000 euro/ha (aprox. 9.950 lei/ha), acordat ca despăgubire pentru înghețul din pomicultură din aprilie–mai 2025, în baza Hotărârii de Guvern nr. 66/2026 . Beneficiarii sunt producători agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod și dețin documente care atestă suprafețe afectate între minimum 30% și maximum 100%. Speciile eligibile menționate sunt: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal. Plățile grantului se fac cel târziu până la 30 aprilie 2026, la nivel național. [...]
Ministerul Mediului propune un ghid cu soluții „verzi” pentru reducerea riscului de inundații în România. Conform G4Media , Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un proiect de ordin care vizează aprobarea unui ghid pentru integrarea soluțiilor naturale în gestionarea riscului de inundații. Acest ghid propune utilizarea ecosistemelor și a proceselor naturale, cum ar fi refacerea zonelor umede și împădurirea terenurilor vulnerabile, pentru a completa lucrările hidrotehnice tradiționale. Schimbarea de abordare Noul ghid subliniază necesitatea unei abordări proactive în gestionarea riscului de inundații, prin utilizarea naturii ca aliat. Aceasta include reconectarea râurilor la luncile inundabile și amenajarea unor zone de retenție naturală a apei. Astfel, se urmărește reducerea volumului și vitezei scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme. Impactul asupra politicilor și finanțării Documentul propus aliniază politicile naționale cu cele europene în domeniul apei și al adaptării la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru proiecte sustenabile. Ghidul oferă autorităților și specialiștilor instrumente pentru alegerea celor mai eficiente măsuri de intervenție, incluzând criterii de selecție și metode de evaluare economică. Obiective pe termen lung Elaborarea ghidului este parte a Strategiei naționale de management al riscului la inundații pentru perioada 2025-2035 , care prevede implementarea a sute de măsuri verzi și proiecte de împădurire în zonele cu risc ridicat. Aceste măsuri sunt menite să crească reziliența la inundații și să reducă vulnerabilitatea comunităților afectate. Proiectul de ordin și ghidul pot fi consultate pe site-ul Ministerului Mediului, iar observațiile și propunerile publicului sunt așteptate în termen de zece zile de la publicare. Această inițiativă subliniază importanța integrării soluțiilor verzi în politicile de mediu și gestionarea riscurilor naturale. [...]
Harghita începe să iasă din zona creșterii „în curte” a porcilor , după ce în 2026 s-a deschis prima fermă mare din județ, cu 400 de animale, într-un context în care peste 95% din efectivul local de suine este încă în gospodăriile populației, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Dintr-un efectiv de circa 29.000 de porcine la nivelul județului, doar 3–4% se află în ferme, arată analiza realizată pe baza datelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ale Institutului Național de Statistică (INS) . Restul animalelor sunt crescute în gospodării, ceea ce limitează dezvoltarea unei producții comerciale care să poată alimenta constant retailul modern sau exportul. Ferma de 400 de capete este, potrivit informațiilor oferite de Romfeld Zsolt, director executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, singura fermă de dimensiuni mari deschisă în 2026, autorizată la mijlocul lunii ianuarie. De ce contează: fără ferme comerciale, lanțul rămâne scurt și fragmentat În județ mai există 21 de ferme înregistrate, însă acestea sunt descrise ca fiind mici sau medii și orientate spre vânzarea directă către consumator, în cantități reduse. Conform aceleiași surse, nu sunt ferme comerciale care să proceseze la nivel industrial și să vândă în magazine moderne sau să facă export. Contextul agricol local explică parțial această structură: în Harghita „nu au existat niciodată domenii mari”, ci multe gospodării mici, cu suprafețe arabile de la 0,5 la 4–5 hectare, potrivit declarației citate în articol. Ce urmează și ce rămâne neclar Materialul nu oferă detalii despre investiția din spatele fermei (valoare, proprietar, capacitate de extindere) și nici despre planuri de dezvoltare a sectorului în județ. Informația centrală rămâne însă schimbarea de structură: apariția unei ferme mari într-un județ în care creșterea porcului este, covârșitor, o activitate de gospodărie, nu una industrială. [...]
