Știri
Știri din categoria Agricultură
Din 2027, subvenția APIA pe teren arabil va depinde de dovada lucrărilor, cu termen-limită 31 august. Potrivit Agronet, Ordinul MADR nr. 44/2026 introduce obligația ca fermierii care cer plăți directe pentru „teren arabil” să poată demonstra înființarea ori întreținerea culturii (sau întreținerea terenului), însă ministerul a clarificat că nu este nevoie de depunerea cumulativă a tuturor celor șase tipuri de documente vehiculate în spațiul public.
Schimbarea contează operațional: în practică, fermierii trebuie să-și organizeze din timp evidențele și arhivarea actelor, pentru a evita blocaje la plată în Campania APIA 2027. În forma actuală, documentele justificative trebuie depuse cel târziu la 31 august al anului de cerere (pentru 2027, termenul corespunde datei de 31 august 2027).
Ordinul nr. 44/2026 (care modifică OMADR nr. 106/2024 prin introducerea articolului 25^1) stabilește că solicitanții de plăți directe care exploatează teren arabil trebuie să dovedească activitatea agricolă prin documente. Lista din ordin include șase categorii de acte, dar MADR a transmis, într-un răspuns către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), că este suficient cel puțin un document relevant, în funcție de situația concretă a fermei.
Cu alte cuvinte, cele șase poziții trebuie tratate ca tipuri de dovezi posibile, nu ca un „dosar” obligatoriu cu șase documente depuse împreună.
Conform articolului 25^1, dovada activității agricole se poate face prin:
Clarificarea MADR este relevantă mai ales pentru fermele care lucrează cu utilaje proprii sau folosesc inputuri din stoc, unde nu există întotdeauna documente de la prestatori.
O altă precizare importantă: MADR arată că Ordinul nr. 44/2026 nu elimină utilizarea seminței din producția proprie ca practică și nu introduce o obligație generală de folosire a seminței certificate. Cerința de sămânță certificată rămâne valabilă doar acolo unde este prevăzută explicit de legislația intervenției respective.
Deși regula se aplică din Campania APIA 2027, documentele pentru culturile înființate în toamna lui 2026 (de exemplu grâu, orz, rapiță) devin relevante, deoarece aceste culturi vor fi declarate în cererea de plată din 2027. Consecința imediată pentru fermieri este să păstreze actele generate în mod curent în exploatație (facturi, procese-verbale interne, bonuri de consum, note de recepție, documente de la prestatori), în funcție de modul de lucru.
MADR a mai transmis către LAPAR că intenționează să revizuiască și să actualizeze OMADR nr. 106/2024, după consultări cu organizațiile reprezentative din agricultură, înainte de Campania APIA 2027. Până atunci, fermierii trebuie să trateze lista din ordin ca pe un set de opțiuni de probă și să-și pregătească din timp evidențele care pot susține activitatea agricolă pe teren arabil.
Recomandate
Volatilitatea cerealelor pe Euronext este alimentată tot mai mult de riscul logistic din Marea Neagră , iar efectul pentru România poate fi paradoxal: cotații mai sus la bursă, dar costuri interne mai mari pe lanțul de transport și, implicit, preț net mai slab la poarta fermei, potrivit Agronet . La închiderea din 7 august 2026, contractele Euronext au arătat o piață europeană mai sensibilă la „prima de risc” din regiune decât SUA: grâul pentru septembrie a închis la 223 euro/tonă, porumbul pentru noiembrie la 248,25 euro/tonă, iar rapița pentru noiembrie a urcat la 533,25 euro/tonă. Mesajul de fond, în lectura publicației, este că piața nu mai tranzacționează doar recolta, ci și siguranța rutelor comerciale, energia și costul transportului. Cum s-au mișcat prețurile într-o săptămână Față de 31 iulie, cele mai urmărite contracte europene au închis mai sus în special la rapiță și porumb, în timp ce grâul a rămas aproape neschimbat, după oscilații puternice în cursul săptămânii: Grâu (Euronext, septembrie 2026): 223,00 euro/tonă, +0,25 euro/tonă (aprox. +0,1%) Porumb (Euronext, noiembrie 2026): 248,25 euro/tonă, +5,50 euro/tonă (aprox. +2,3%) Rapiță (Euronext, noiembrie 2026): 533,25 euro/tonă, +20,25 euro/tonă (aprox. +3,9%) În SUA, piața a fost mai rezervată: grâul SRW Chicago (septembrie) a închis săptămâna în scădere ușoară, iar porumbul (decembrie) a pierdut circa 0,5% în cinci ședințe. Diferența Paris–Chicago este pusă pe seama expunerii directe a Europei la perturbările din Marea Neagră, în timp ce SUA se uită mai mult la propria recoltă și la raportul USDA programat pentru 12 august. Marea Neagră și energia: „prima” care intră în preț Riscul major nu mai este doar cât grâu și porumb există în Rusia și Ucraina, ci dacă marfa poate ajunge efectiv la cumpărători. Reuters a relatat pe 5 august că intensificarea atacurilor asupra navelor, porturilor și terminalelor de export perturbă simultan fluxurile de cereale și petrol, cu efect în creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare pentru risc de război. În acest context, Ucraina ar fi limitată în capacitatea de a compensa rapid porturile maritime prin rute alternative: ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a spus că acestea nu pot ajunge la capacitatea necesară înainte de finalul lunii august și pot prelua doar aproximativ jumătate din volumele gestionate anterior de porturile maritime. Într-o analiză separată, Agronet indică un ordin de mărime de 6 milioane de tone/lună pentru porturile ucrainene la Marea Neagră, față de 3–3,3 milioane de tone/lună pentru rute alternative (cale ferată, rutier, Dunăre). Pe lângă logistică, energia rămâne o variabilă importantă. Publicația notează că terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) de lângă Novorossiisk a fost afectat repetat de probleme de securitate, iar Reuters estimează că încărcările CPC din iulie au scăzut cu peste 20% (aprox. 400.000 barili/zi). Spre final de săptămână, petrolul a corectat puternic (WTI la circa 78,18 dolari/baril, -7,7% săptămânal; Brent la 83,55 dolari/baril, aprox. -5%), însă direcția rămâne relevantă pentru cereale prin costul transportului și prin legătura cu biocombustibilii. De ce contează pentru fermierii din România Pentru piața românească, riscul are „două fețe”, în interpretarea Agronet: blocarea cerealelor ucrainene poate ridica prețurile internaționale, dar redirecționarea fluxurilor prin România poate împinge în sus costurile pentru barje, camioane, vagoane, depozitare și operațiunile din Portul Constanța . Consecința practică este că un fermier poate vedea Euronext în creștere fără ca prețul net la poarta fermei să urce în același ritm. În paralel, motorina rămâne un risc pentru marjele din ferme: publicația amintește că, la final de iulie, motorina livrată la poarta fermei ajunsese la 10,11–10,35 lei/litru, în funcție de furnizor și disponibilitate. Reperele următoare: 12 august și evoluția rutelor din Marea Neagră Pentru următoarele zile, Agronet indică drept repere principale raportul USDA din 12 august (cu potențial de a schimba direcția la porumb), situația porturilor Odesa, funcționarea terminalului CPC de la Novorossiisk, prețul petrolului și prognozele meteo pentru porumbul american și european. Concluzia de etapă: fără o normalizare rapidă în Marea Neagră, „prima geopolitică” e greu de eliminat complet, dar oferta mondială încă importantă face improbabilă o creștere continuă în lipsa unor noi șocuri de producție sau transport. [...]
Vântul puternic și instabilitatea reduc fereastra sigură pentru lucrările de dimineață , în special în Maramureș și Transilvania, iar în mai multe regiuni tratamentele sunt de amânat, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la ora 05:00 (8 august 2026). Pentru ferme, miza este una operațională: organizarea recoltării, transportului și a aplicărilor trebuie ajustată în funcție de rafale, umezeală și ferestre scurte de lucru. Unde sunt cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață În Maramureș, combinația dintre umiditate foarte ridicată, vânt și posibilitatea unor ploi slabe face ca tratamentele, cositul sau balotatul să fie nepotrivite în fereastra matinală. Buletinul indică precipitații estimate de 0,48 l/m² și probabilitate maximă de 42%, cu rafale de până la 19,5 km/h. Transilvania pornește însorit, dar rămâne sub risc de vânt și instabilitate. Deși cantitatea estimată de precipitații este mică (0,16 l/m²), recomandarea practică rămâne de a amâna tratamentele și de a aștepta pentru lucrările care cer suprafață uscată și condiții liniștite. În Moldova, rafalele sunt mai active decât în multe alte regiuni, cu vânt mediu de 21,6 km/h și rafale de până la 34,6 km/h, ceea ce crește riscurile la deplasarea utilajelor și la transportul încărcăturilor. Ploile estimate (0,10 l/m²) sunt considerate neînsemnate pentru un aport util. Sudul și Dobrogea: căldura și pierderea de apă devin criteriul de planificare În Dobrogea, presiunea termică este dominantă, cu temperaturi estimate între 23 și 32°C până la prânz, precipitații 0 și evapotranspirație ridicată (6,26 mm). În acest context, buletinul pune accent pe prioritizarea apei (sol și animale) și pe evitarea orelor mai calde. București-Ilfov rămâne în același registru: vânt mai slab, dar caniculă rapidă și fără aport de ploaie (0 mm). Pentru legumicultură, livezi și culturi cu stres hidric local, verificarea umidității solului rămâne relevantă înaintea unei decizii de irigare. Ce lucrări sunt cele mai afectate și ce ajustări recomandă buletinul Recomandările operaționale din buletin vizează, în esență, reducerea expunerii la vânt și evitarea aplicărilor în condiții nefavorabile: Tratamente : amânare în zonele cu vânt sau risc de instabilitate; în unele regiuni sunt posibile doar intervale foarte scurte. Recoltare și transport : pornire doar după verificarea locală a vântului, a accesului și a încărcăturii; prudență sporită în Maramureș, Moldova și zona montană. Cosit, uscare, balotat : evitarea pornirii acolo unde roua, umezeala sau instabilitatea pot compromite uscarea, mai ales în Maramureș și la munte. Irigare : decizia se ia după verificarea umidității solului; presiunea este mai evidentă în Banat, Crișana și Dobrogea, unde evapotranspirația este ridicată. Zootehnie și pășunat : apă și umbră în regiunile calde; atenție la vânt și instabilitate înaintea deplasărilor și activităților în spațiu deschis. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, buletinul indică drept elemente de urmărit intensificarea locală a vântului și posibile schimbări de instabilitate în nord, centru, est și în zona montană. În sud și Dobrogea, creșterea temperaturii până la prânz poate scurta și mai mult fereastra utilă de lucru, ceea ce face ca verificarea locală înainte de intrarea utilajelor în câmp să rămână decizia-cheie. [...]
Restricțiile de apă se extind în 133 de localități din 14 județe, iar ANAR avertizează că zonele cu deficit hidrologic intră deja pe trepte de limitare care pot ajunge până la furnizare „în regim restricționat” , potrivit Economica . Situația are implicații directe pentru agricultură și pentru activitățile economice locale, în special în bazine tradițional expuse secetei. Pe lângă localitățile alimentate prin sisteme centralizate, sunt afectate și 92 de localități care se alimentează din puțuri și fântâni, majoritatea (55) din județul Botoșani, conform datelor citate. Ce înseamnă „treptele” de restricții și unde sunt cele mai vulnerabile zone Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , Ana-Maria Agiu, spune că restricțiile apar în regiuni „deficitare din punct de vedere hidrologic”, vulnerabile la secetă, în bazinele Crișanei, Olteniei, Moldovei și Munteniei. În funcție de severitate, localitățile pot intra pe mai multe niveluri: Treapta I : avertizare; Treapta a II-a : se impun restricții; Treapta a III-a : furnizarea apei „în regim restricționat”. Dunărea și miza operațională: menținerea cotelor la Cernavodă ANAR indică faptul că debitul Dunării era vineri de 1.400 mc/s și ar urma să se mențină până la 12 august, iar din 13 august prognoza arată o creștere până la 1.450 mc/s. Reprezentanta instituției a explicat că staționarea și ușoara creștere sunt „o veste bună”, în condițiile unui regim deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului, inclusiv pe afluenți precum Sava, Drava și Morava. În zona Cernavodă, nivelul Dunării era vineri de -218 cm, similar cu 3 august, ceea ce „a câștigat cel puțin 4 zile” pentru menținerea unor cote minime necesare în zonă. ANAR menționează și intervenții la Izvoarele, care au încetinit scăderea nivelului, inclusiv operațiuni cu patru barje și inundare controlată, cu durata de trei-patru ore per operațiune, pentru a ridica nivelul „cu câțiva centimetri”. „Scopul acestei intervenții este acela de a reuși să creștem nivelul Dunării în zona Cernavodă cu câțiva centimetri. Fiecare creștere de nivel este un timp câștigat pentru funcționarea centralei.” Semnal de secetă severă: minime istorice pe râuri din Bihor Monitorizarea hidrologilor indică faptul că la 5 august, 12 stații hidrometrice din județul Bihor au înregistrat noi minime istorice ale debitelor. Printre exemplele menționate se numără: Crișul Negru – stația Beiuș: 0,500 mc/s (sub minimul istoric anterior de 0,700 mc/s din 21 august 2025); Holod – stația Holod: 0,004 mc/s (sub 0,025 mc/s din 1 septembrie 2025); Topa – stația Hidișel: 0,001 mc/s (sub 0,005 mc/s din 20 septembrie 1962); Bistra – stația Pădurea Neagră: 0,001 mc/s (sub 0,033 mc/s din 29 decembrie 1986). În ansamblu, datele ANAR conturează o presiune în creștere asupra resursei de apă, cu efecte care se văd atât în alimentarea populației, cât și în disponibilitatea apei în zone agricole și în funcționarea infrastructurii dependente de debite și cote minime. [...]
Randamentul de 6,4 t/ha la rapiță ridică miza economică pe hectar într-un sezon în care media estimată pentru România este de circa 3,08 t/ha, iar diferența de producție se traduce direct în valoare brută mai mare, potrivit Agronet . Ferma Agrostaver SRL , exploatație de aproximativ 1.400 de hectare din județele Galați și Brăila, administrată de Ingrid Staver , a raportat în 2026 o producție de 6,4 tone/ha cu hibridul PT315 și aproximativ 6 tone/ha cu PT314. La acest nivel, producția fermei ajunge la aproximativ 83% din recordul mondial cunoscut la rapiță, de 7,71 t/ha, stabilit în Marea Britanie la recolta din 2025. Diferența față de record este de 1,31 t/ha, iar față de media prognozată pentru România, randamentul este de peste două ori mai mare. Ce înseamnă, în bani, diferența de randament Agronet folosește ca reper o cotație oficială de aproximativ 481,49 euro/tonă (marfă cu plecare din siloz, media națională pentru 27 iulie–2 august 2026, pe baza datelor Comisiei Europene disponibile prin Bursa Agronet). La același preț de referință, valoarea brută orientativă pe hectar crește puternic odată cu randamentul: 3,08 t/ha: aproximativ 1.483 euro/ha 6,4 t/ha: aproximativ 3.082 euro/ha Diferența dintre 3,08 și 6,4 t/ha înseamnă aproape 1.600 euro/ha în plus la valoarea brută a producției, fără a include costurile (sămânță, fertilizare, protecția plantelor, motorină, lucrări, finanțare, recoltare și transport). Publicația subliniază că aceste valori nu reprezintă profit, dar arată de ce rapița poate deveni o cultură cu miză majoră atunci când tehnologia împinge randamentul mult peste medie. Performanță obținută în condiții de stres în vegetație Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât sezonul a inclus episoade de stres. Ingrid Staver afirmă că, în perioada înfloririi, ferma a avut aproximativ o săptămână cu temperaturi nocturne care au coborât până la minus 7°C. „Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la -7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o.” În același sezon au avut loc și două furtuni puternice; una a produs pagube importante la loturile de producere a semințelor de porumb din zonă, însă cultura de rapiță „și-a păstrat silicvele închise până la recoltare”, conform relatării din articol. Context: de la „vârf” la repetabilitate Agronet notează că exploatația depășise 5 t/ha la rapiță în 2025, iar în 2026 a urcat la 6–6,4 t/ha. Din perspectivă economică și operațională, mesajul central nu este doar cifra maximă, ci faptul că ferma a crescut randamentul de la un sezon la altul, ceea ce sugerează o tehnologie care poate fi consolidată, nu doar un rezultat izolat. Într-un an în care randamentul mediu estimat pentru România este în jur de 3 t/ha, pragul de peste 6 t/ha mută comparația de la nivel local la unul european, cu implicații directe asupra valorii obținute pe hectar. [...]
Prețurile alimentelor pe piețele internaționale au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023 , pe fondul riscurilor geopolitice și al fenomenelor meteo extreme care apasă simultan pe producție și pe lanțurile de transport, potrivit Biziday , care citează datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Indicele FAO al prețurilor alimentare (care urmărește principalele produse alimentare tranzacționate global) a crescut cu 0,6% față de iunie. Chiar și așa, nivelul rămâne cu aproximativ 18% sub recordul din martie 2022, atins imediat după invazia Rusiei în Ucraina. Cerealele, principalul motor al scumpirilor Cea mai mare contribuție la creșterea din iulie a venit din cereale. Grâul s-a scumpit cu aproape 6% într-o singură lună, pe fondul temerilor că războiul ar putea perturba din nou exporturile din regiunea Mării Negre, dar și al valurilor de căldură din mai multe țări producătoare, care au redus perspectivele recoltelor. Și porumbul a crescut, inclusiv din cauza secetei și a temperaturilor ridicate din unele zone agricole importante ale Statelor Unite. Uleiuri vegetale și zahăr: efecte în lanț din energie și biocombustibili Prețurile uleiurilor vegetale au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Uleiul de palmier și cel de soia s-au scumpit pe fondul cererii mari și al creșterii prețului petrolului. FAO explică mecanismul: când petrolul se scumpește, producția de biocombustibili din uleiuri vegetale devine mai rentabilă, ceea ce reduce cantitățile disponibile pentru consum alimentar și împinge prețurile în sus. Zahărul s-a scumpit cu peste 5% față de luna precedentă, pe fondul secetei și temperaturilor ridicate din Europa și Asia, care ridică semne de întrebare privind viitoarele recolte. În paralel, Brazilia – cel mai mare producător mondial – direcționează o parte mai mare din trestia de zahăr către producția de etanol (combustibil amestecat în benzină), reducând cantitatea de zahăr disponibilă pe piață. Unde s-au văzut ieftiniri și ce semnal dă FAO pentru lunile următoare În contrast, carnea și produsele lactate s-au ieftinit ușor: prețurile la carne au scăzut cu aproape 3%, pe fondul unei oferte mai mari și al unei cereri mai slabe în unele regiuni, iar lactatele au înregistrat, de asemenea, o ușoară scădere. Economistul-șef al FAO a avertizat în această săptămână că lumea ar putea intra într-o nouă perioadă de scumpire a alimentelor, pe fondul combinației dintre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și fenomenul climatic El Niño , care ar reduce producția agricolă și ar crește costurile, cu potențial de transfer în prețuri mai mari pentru consumatori în lunile următoare. Pentru detalii, FAO publică metodologia și actualizările indicelui aici: FAO . [...]
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]
