Știri
Știri din categoria Agricultură
Din 2027, subvenția APIA pe teren arabil va depinde de dovada lucrărilor, cu termen-limită 31 august. Potrivit Agronet, Ordinul MADR nr. 44/2026 introduce obligația ca fermierii care cer plăți directe pentru „teren arabil” să poată demonstra înființarea ori întreținerea culturii (sau întreținerea terenului), însă ministerul a clarificat că nu este nevoie de depunerea cumulativă a tuturor celor șase tipuri de documente vehiculate în spațiul public.
Schimbarea contează operațional: în practică, fermierii trebuie să-și organizeze din timp evidențele și arhivarea actelor, pentru a evita blocaje la plată în Campania APIA 2027. În forma actuală, documentele justificative trebuie depuse cel târziu la 31 august al anului de cerere (pentru 2027, termenul corespunde datei de 31 august 2027).
Ordinul nr. 44/2026 (care modifică OMADR nr. 106/2024 prin introducerea articolului 25^1) stabilește că solicitanții de plăți directe care exploatează teren arabil trebuie să dovedească activitatea agricolă prin documente. Lista din ordin include șase categorii de acte, dar MADR a transmis, într-un răspuns către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), că este suficient cel puțin un document relevant, în funcție de situația concretă a fermei.
Cu alte cuvinte, cele șase poziții trebuie tratate ca tipuri de dovezi posibile, nu ca un „dosar” obligatoriu cu șase documente depuse împreună.
Conform articolului 25^1, dovada activității agricole se poate face prin:
Clarificarea MADR este relevantă mai ales pentru fermele care lucrează cu utilaje proprii sau folosesc inputuri din stoc, unde nu există întotdeauna documente de la prestatori.
O altă precizare importantă: MADR arată că Ordinul nr. 44/2026 nu elimină utilizarea seminței din producția proprie ca practică și nu introduce o obligație generală de folosire a seminței certificate. Cerința de sămânță certificată rămâne valabilă doar acolo unde este prevăzută explicit de legislația intervenției respective.
Deși regula se aplică din Campania APIA 2027, documentele pentru culturile înființate în toamna lui 2026 (de exemplu grâu, orz, rapiță) devin relevante, deoarece aceste culturi vor fi declarate în cererea de plată din 2027. Consecința imediată pentru fermieri este să păstreze actele generate în mod curent în exploatație (facturi, procese-verbale interne, bonuri de consum, note de recepție, documente de la prestatori), în funcție de modul de lucru.
MADR a mai transmis către LAPAR că intenționează să revizuiască și să actualizeze OMADR nr. 106/2024, după consultări cu organizațiile reprezentative din agricultură, înainte de Campania APIA 2027. Până atunci, fermierii trebuie să trateze lista din ordin ca pe un set de opțiuni de probă și să-și pregătească din timp evidențele care pot susține activitatea agricolă pe teren arabil.
Recomandate
APIA virează astăzi 164,78 milioane euro către aproape 35.000 de fermieri , într-o nouă tranșă de avans care duce totalul autorizat la plată în Campania 2026 la peste 854,78 milioane euro, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza economică este capitalul de lucru pentru campania agricolă de toamnă, într-un interval scurt de la startul plăților în avans. Plățile de astăzi, 4 noiembrie 2026, însumează 164.779.269,13 euro (echivalentul a 869.836.805,93 lei) și ajung la 34.992 de beneficiari, arată comunicarea MADR. De la debutul Campaniei de plăți în avans (16 octombrie 2026) și până la 4 noiembrie 2026, suma totală autorizată la plată a ajuns la 854.787.813,62 euro, bani pe care ministerul îi descrie ca fiind necesari pentru finanțarea lucrărilor și achizițiilor specifice sezonului (inputuri, semințe, hrană pentru animale). Cum se împart fondurile autorizate la plată Repartizarea sumelor autorizate la nivel național este structurată pe surse de finanțare astfel: 769.409.136,92 euro – Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) 72.498.724,42 euro – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 12.879.952,28 euro – cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) Din totalul autorizat, prin tranșa virată astăzi, APIA „a asigurat deja plata efectivă” a 746.942.449,95 euro din fondurile FEGA către agricultori și crescători de animale, conform aceleiași surse. Cine plătește și ce cursuri se aplică MADR precizează că plățile pentru intervențiile finanțate prin FEGA sunt efectuate direct de APIA, în timp ce plățile aferente măsurilor de dezvoltare rurală (FEADR și BN1) sunt procesate și plătite prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cursurile de schimb valutar utilizate sunt: pentru FEGA: 5,2788 lei/euro pentru FEADR: 5,0968 lei/euro Declarația ministrului: accent pe ritmul plăților și utilizarea banilor Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, leagă accelerarea plăților de nevoia de finanțare rapidă în teren: „Fermierii au nevoie de sprijin acordat la timp, fără blocaje și fără întârzieri birocratice, mai ales într-o perioadă critică în care se pregătesc culturile pentru noul an agricol. Faptul că în mai puțin de trei săptămâni am depășit pragul de 854 de milioane de euro autorizate la plată demonstrează că mecanismele MADR și APIA funcționează la turație maximă. Banii aceștia înseamnă motorină, inputuri, semințe, hrană pentru animale și predictibilitate și siguranță financiară pentru fermierii noștri. Le mulțumesc echipelor din teritoriu pentru mobilizare. Asigur toți fermierii că ritmul plăților va rămâne la fel de alert până la finalizarea tuturor cererilor eligibile.” Context: principalele intervenții finanțate din FEGA și dezvoltare rurală În anexă, MADR publică situația sumelor autorizate la plată pe scheme și intervenții. La FEGA, cele mai mari sume sunt aferente sprijinului de bază pentru venit (BISS), sprijinului redistributiv (CRISS) și practicilor benefice pentru mediu în teren arabil. La dezvoltare rurală (FEADR + BN1), cea mai mare componentă este legată de plățile pentru zone afectate de constrângeri naturale (inclusiv zona montană). În comunicat nu este indicat un calendar cu date-limită pentru finalizarea plăților, însă ministerul afirmă că ritmul va rămâne „alert” până la soluționarea cererilor eligibile. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
MADR propune în 2026 un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an pentru rasele Bazna și Mangalița , într-o schemă cu buget total maxim de 2 milioane lei, menită să crească efectivele de reproducție și livrările la comercializare, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ministerul a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern care instituie schema de sprijin pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, aplicabilă în anul 2026. Ținta declarată este extinderea efectivelor, prin creșterea numărului de animale de reproducție și a produșilor obținuți de la acestea. „Am susținut de fiecare dată că zootehnia românească trebuie încurajată prin măsuri concrete, care să ajungă direct la fermieri. Continuăm acest demers și în 2026, prin schema de sprijin dedicată crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița. Obiectivul nostru este clar: să creștem efectivele de animale, să dezvoltăm fermele românești și să susținem producția autohtonă”, a declarat ministrul agriculturii Florin-Ionuț Barbu . Ce înseamnă schema, ca impact financiar și plafon pe beneficiar Conform proiectului, sprijinul este de 2.300 lei/scroafă/an , iar valoarea totală maximă a schemei este de 2.000.000 lei , din bugetul MADR pe 2026. În același timp, se aplică plafonul specific ajutoarelor de minimis: suma totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 50.000 euro pe durata unei perioade de 3 ani (echivalent în lei la cursul aplicabil). Condiții-cheie: livrări minime, registru, ADN Proiectul stabilește o serie de condiții de eligibilitate, între care: exploatații înregistrate/autorizate sanitar-veterinar ; solicitarea sprijinului pentru scroafe Bazna și/sau Mangalița înscrise în registrul genealogic (secțiunea principală) , identificate și înregistrate în Baza Națională de Date, deținute la depunerea cererii și care au fătat în 2026 ; registrul exploatației completat și actualizat; dovada livrării spre comercializare a minimum 4 produși/scroafă fătați în 2026, la minimum 8 kg/cap , pentru scroafele pentru care se cere sprijin; identificarea și înregistrarea produșilor; efectuarea testului ADN pentru fiecare scroafă pentru care se solicită ajutorul și dovada prin document; respectarea plafonului de 50.000 euro (echivalent în lei) pe ultimii 3 ani în sectorul producției primare. Cine poate aplica și calendarul plăților Ajutorul de minimis poate fi acordat: producătorilor agricoli PFA, II și IF ; producătorilor agricoli societăți agricole ; producătorilor agricoli persoane juridice . Cererile ar urma să fie depuse la Direcțiile pentru Agricultură Județene în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plata este programată până la 18 decembrie 2026 . Proiectul de act normativ este disponibil pentru consultare pe pagina de transparență a ministerului, la MADR – Proiecte de acte normative . [...]
