Clubul Fermierilor Români avertizează asupra tăierilor din viitoarea Politică Agricolă Comună - bugetul PAC ar scădea la 14,8% din bugetul UE, iar alocarea României la 16,57 mld. euro

Reforma PAC 2028–2034 ar putea reduce cu aproape 5 miliarde de euro finanțarea pentru România , iar o delegație a Clubului Fermierilor Români a mers la Bruxelles pentru întâlniri care au vizat tocmai înțelegerea și influențarea acestor schimbări, potrivit Agro Business . Delegația a participat luna trecută la o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, la FFA Annual Conference 2026 (Forum for the Future of Agriculture) și la o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membră în Comisia de Agricultură. Grupul a fost format din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la „Maratonul de Business” din cadrul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Miza economică: buget PAC mai mic și alocare redusă pentru România În discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu (fost ministru al agriculturii și negociator al aderării României la UE), delegația a analizat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034. Conform informațiilor prezentate, bugetul PAC ar urma să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în 2028–2034, iar alocarea totală pentru România s-ar reduce cu aproape 5 miliarde de euro, de la 21,5 miliarde de euro (aprox. 107,5 miliarde lei) la 16,57 miliarde de euro (aprox. 82,9 miliarde lei). Ce schimbări ar lovi direct fermele Materialul indică mai multe modificări cu impact operațional și financiar pentru fermieri: Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), prin care România și-a finanțat modernizarea agriculturii în ultimele două decenii, „dispare practic” din structura noii PAC. Reduceri progresive ale plăților directe pentru fermele care depășesc 20.000 euro (aprox. 100.000 lei), până la eliminarea completă a plății de bază pentru sumele peste 100.000 euro (aprox. 500.000 lei). Eliminarea sprijinului suplimentar de 50 euro/ha (aprox. 250 lei/ha) pentru fermierii tineri; în text se arată că înlocuirea propusă este considerată insuficientă în contextul barierelor structurale din România (acces la teren) și al dobânzilor de peste 10%, față de 2–3% în vestul UE. Regula N+1 (fondurile necheltuite într-un an se restituie) ar pune presiune pe capacitatea administrativă a statelor membre. Parlamentul European și riscul de reglementare: noul Regulament Vamal La Parlamentul European, delegația a primit o prezentare a procedurii legislative (de la propunerea Comisiei, la negocierile în „trialog” cu Consiliul și până la votul final în plen). Un punct evidențiat este că rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative și nu sunt obligatorii. În același context, este menționat că noul Regulament Vamal al UE ar urma să intre în vigoare în circa doi ani, iar România, care administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE, ar putea fi expusă la riscuri dacă nu are laboratoare de control și personal integru, inclusiv la posibile proceduri de infringement (proceduri UE pentru încălcarea obligațiilor). De ce contează Dincolo de componenta de reprezentare, miza imediată pentru sector este una de finanțare și condiționalitate: o PAC cu buget mai mic și cu reguli mai stricte ar putea schimba atât nivelul sprijinului, cât și modul în care fermele românești își planifică investițiile și accesul la subvenții în următorul ciclu bugetar. „Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj — este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit,” a declarat Andrew Brind, Manager Comunicare, Clubului Fermierilor Români. [...]