Știri
Știri din categoria Agricultură
China are peste 300.000 de drone agricole în exploatare, cel mai mare parc la nivel global, un indicator al accelerării mecanizării și digitalizării în agricultură, potrivit IT Home, care relatează dintr-o conferință de presă a Biroului de Informare al Consiliului de Stat.
Datele au fost prezentate în contextul bilanțului pentru trimestrul I din 2026 privind evoluția economiei agricole și rurale. În aceeași prezentare, autoritățile au indicat că, în perioada „al 14-lea plan cincinal” (2021–2025), eficiența generală a inovării tehnologice în agricultură a crescut, iar echipamentele inteligente sunt tot mai vizibile în producția agricolă.
Pe lângă numărul de drone agricole, în briefing au fost menționați mai mulți indicatori care sugerează o creștere a intensității tehnologice în agricultură:
IT Home mai notează că, pentru perioada „al 15-lea plan cincinal” (2026–2030), Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale intenționează să împingă mai departe integrarea dintre inovarea tehnologică și cea industrială, cu accent pe:
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția regională a dronelor, tipurile de utilizare sau impactul financiar, informația principală rămâne dimensiunea parcului de drone agricole și direcția de politică publică: extinderea mecanizării inteligente și a digitalizării ca pilon operațional pentru productivitatea agricolă.
Recomandate
Creșterea explozivă a consumului de carne de pui pune presiune pe zootehnie și pe țintele climatice , în condițiile în care sectorul agricol este deja al doilea cel mai poluant din economia mondială, potrivit datelor prezentate de Mediafax , pe baza unui raport FAO (ONU) citat de The Guardian . Raportul arată că disponibilitatea de carne de pasăre pentru consum a urcat de la mai puțin de 3 kilograme pe cap de locuitor în 1961 la 17 kilograme în 2022, adică de aproape șase ori mai mult. În același interval, oferta totală de carne la nivel mondial a crescut de la 25 la 47 de kilograme pe persoană, ceea ce indică o schimbare structurală a dietei globale și, implicit, a cererii din lanțurile agroalimentare. Cum s-a schimbat „mixul” de carne în 60 de ani Din datele citate reiese că avansul nu este uniform între categoriile principale: carnea de porc: oferta s-a dublat, până la 15 kilograme pe persoană; carnea de vită: relativ stabilă, la aproximativ 9 kilograme; carnea de pasăre: cea mai mare creștere, până la 17 kilograme pe persoană în 2022. De ce contează economic și pentru agricultură: emisiile vin în principal din zootehnie ONU atrage atenția că agricultura este al doilea cel mai poluant sector al economiei mondiale. În următorul deceniu, emisiile generate de acest domeniu ar urma să crească cu 7,6%, iar aproximativ 80% din această majorare ar proveni din sectorul zootehnic, conform articolului. Pe lângă emisiile asociate producției, raportul indică și o problemă de eficiență: 14% din carnea și laptele produse la nivel mondial se pierd pe parcursul lanțului de producție sau sunt risipite după ce ajung în magazine și restaurante. Consum inegal și criticile privind lipsa unei recomandări de reducere Documentul subliniază că accesul la produse de origine animală rămâne inegal între regiuni. Daniela Battaglia, expert ONU în zootehnie, explică: „Distribuția regională și accesul sunt încă foarte inegale. În timp ce țările bogate au în continuare un consum ridicat și stabil, în țările sărace mulți oameni nu își permit să cumpere produse de origine animală”. În același timp, cercetători de la Institutul pentru Mediu din Stockholm critică faptul că raportul „descrie clar problema”, dar evită concluzia că țările bogate ar trebui să reducă consumul de produse de origine animală. Potrivit acestora, documentul a fost conceput pentru a evidenția rolul alimentelor de origine animală în securitatea alimentară și nutriție, însă în statele bogate argumentele de sănătate și mediu ar susține un consum mai mic de carne. Ce urmează: un nou raport FAO despre impactul creșterii animalelor FAO a anunțat că va publica până la sfârșitul anului un raport dedicat impactului creșterii animalelor asupra mediului, de la emisiile de gaze cu efect de seră până la utilizarea resurselor naturale. În paralel, experții ONU în schimbări climatice consideră că reducerea consumului de carne și orientarea către mai multe alimente de origine vegetală este una dintre cele mai eficiente modalități prin care populația poate contribui la limitarea încălzirii globale. [...]
Numărul funcțiilor de conducere din direcțiile silvice regionale scade de la 101 la 38 , după aprobarea noilor organigrame, potrivit news.ro . Măsura vizează reorganizarea structurii de management în sistemul silvic, cu efect direct asupra costurilor și modului de coordonare în teritoriu. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus într-o conferință de presă că organigramele direcțiilor silvice regionale au fost avizate de minister și urmează să fie votate de Romsilva . În noua structură, pe lângă reducerea numărului de directori, au fost create 16 funcții de șef serviciu „pentru locurile în care nu era justificat sub nicio formă să existe un director”, dar unde a rămas nevoie de coordonare după regionalizare. „Practic, am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori. Am creat şi 16 funcţii de şef serviciu (...) În orice caz, avem aproape înjumătăţirea funcţiilor de conducere”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează: concursuri pentru posturile de directori Buzoianu a mai declarat că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de directori ai direcțiilor silvice regionale. Potrivit acesteia, ministerul va urmări ca selecția să fie făcută „obiectiv” și „transparent”, fără „interese de grup” și fără ca persoane care „nu au dus Romsilva în direcția potrivită” în ultimii ani să câștige concursurile „pe bandă rulantă” în lunile următoare. În acest moment, din informațiile disponibile, nu sunt precizate termenele pentru votul din cadrul Romsilva sau calendarul concursurilor. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
