Știri
Știri din categoria Agricultură
China are peste 300.000 de drone agricole în exploatare, cel mai mare parc la nivel global, un indicator al accelerării mecanizării și digitalizării în agricultură, potrivit IT Home, care relatează dintr-o conferință de presă a Biroului de Informare al Consiliului de Stat.
Datele au fost prezentate în contextul bilanțului pentru trimestrul I din 2026 privind evoluția economiei agricole și rurale. În aceeași prezentare, autoritățile au indicat că, în perioada „al 14-lea plan cincinal” (2021–2025), eficiența generală a inovării tehnologice în agricultură a crescut, iar echipamentele inteligente sunt tot mai vizibile în producția agricolă.
Pe lângă numărul de drone agricole, în briefing au fost menționați mai mulți indicatori care sugerează o creștere a intensității tehnologice în agricultură:
IT Home mai notează că, pentru perioada „al 15-lea plan cincinal” (2026–2030), Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale intenționează să împingă mai departe integrarea dintre inovarea tehnologică și cea industrială, cu accent pe:
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția regională a dronelor, tipurile de utilizare sau impactul financiar, informația principală rămâne dimensiunea parcului de drone agricole și direcția de politică publică: extinderea mecanizării inteligente și a digitalizării ca pilon operațional pentru productivitatea agricolă.
Recomandate
Aprobarea Chinei pentru importurile de lactate din România mută competiția pe terenul produselor cu termen lung , unde brânzeturile pot deveni principalul pariu de export, în timp ce lactatele proaspete rămân greu de dus la capăt din cauza logisticii, potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după semnarea unui memorandum de înțelegere între China și România pentru cooperare în agricultură, iar miza este accesul la o piață în care veniturile producătorilor chinezi de lactate depășesc 70 mld. euro, conform Bloomberg. De ce contează: exportul în China nu e despre „orice lactat”, ci despre ce rezistă pe lanțul de transport Pentru produsele proaspete – iaurturi, chefir și alte categorii similare – transportul devine o barieră economică majoră. Daniel Donici, cofondator al producătorului Artesana , spune că logistica este „foarte dificilă” pentru această categorie: transportul maritim nu este o opțiune, iar cel aerian ar împinge costurile la un nivel greu de susținut comercial. În schimb, brânzeturile au o ecuație diferită, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare, unde există „un potențial real” pentru export pe piețe îndepărtate, inclusiv China, potrivit aceluiași antreprenor. Artesana are în plan construcția unei a treia fabrici, unde ar urma să producă brânzeturi destinate inclusiv piețelor externe. Ce produse au șanse reale Din perspectiva producătorilor, selecția este strictă: doar produsele care pot traversa distanța fără pierderi comerciale au șanse să intre în joc. Brânzeturi, în special produse cu valoare adăugată mare Produse cu termen de valabilitate lung (condiție esențială pentru exportul în China) Marius Chiorean, director general al De Colțești (Alba), punctează explicit că „pretabile pentru exportul în China sunt doar produsele cu termen de valabilitate lung”. Context: exporturile de brânzeturi au crescut puternic în ultimul deceniu Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat în 2025 brânzeturi de peste 130 mil. euro, aproape jumătate din valoarea exporturilor totale de lactate. În 2016, exporturile de brânză erau de circa 40 mil. euro, ceea ce indică o creștere semnificativă a acestei categorii în structura exporturilor. Ce urmează pentru producători Deschiderea pieței chineze creează oportunitate, dar și o filtrare naturală: avantajul îl vor avea companiile care pot livra constant produse stabile la transport și care pot susține dezvoltarea de capacități orientate spre export. Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea portofoliilor de brânzeturi și investiții în producție dedicată piețelor externe, acolo unde marja poate justifica efortul logistic. [...]
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]
Scoaterea turmelor la pășunat de Sfântul Gheorghe marchează, în 2026, începutul noului ciclu pastoral , un reper operațional pentru crescătorii de ovine după perioada de iernat, potrivit AgroInfo . Dincolo de dimensiunea religioasă a zilei de 23 aprilie, tradiția populară plasează sărbătoarea ca moment de „pornire” a sezonului agrar, când turmele sunt scoase pentru prima dată la pășunat. În această logică, începutul pășunatului este însoțit de ritualuri pe care ciobanii le respectă pentru sănătatea animalelor și pentru „producții bogate de lapte”, notează publicația. Ce se schimbă în gospodărie și în fermă, în jurul datei de 23 aprilie Materialul descrie și obiceiuri asociate gospodăriei, cu accent pe protecția simbolică a locuinței și a animalelor. Unul dintre cele mai răspândite este împodobirea porților, ușilor și ferestrelor cu ramuri verzi (salcie, fag sau gorun), practică extinsă și la grajduri ori adăposturi, ca semn de binecuvântare și protecție împotriva bolilor. În acest context, AgroInfo îl citează pe preotul Marius Oblu, într-o declarație pentru Digi24.ro : „În același timp, astfel de ramuri sunt așezate și la grajduri sau în adăposturile animalelor, ca semn de binecuvântare. Gestul este legat de credința că acestea pot feri animalele de boli și pot contribui la menținerea sănătății lor pe parcursul anului, fiind asociat totodată cu ideea de prosperitate în gospodărie.” Ritualuri și interdicții: de la „roua tămăduitoare” la evitarea unor gesturi În dimineața zilei de 23 aprilie, în unele regiuni se păstrează credința că roua ar avea proprietăți tămăduitoare, iar oamenii obișnuiau să se spele cu rouă sau să meargă desculți prin iarbă. Textul menționează și o serie de interdicții populare: somnul în ziua sărbătorii ar fi considerat nefavorabil, iar oferirea de bani sau obiecte din gospodărie este evitată, pentru a nu „pierde norocul” și pentru a menține bunăstarea familiei. Separat, articolul consemnează că „capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” a fost adus în România pe 22 aprilie, de la Muntele Athos, pentru hramul Mănăstirii Pantocrator (Teleorman) , urmând să rămână acolo până marți, 28 aprilie. [...]
Crescătorii pot pierde subvențiile APIA pe anul curent dacă același efectiv de animale este cerut la plată de doi sau mai mulți solicitanți și situația nu este lămurită în 30 de zile , potrivit AgroInfo , care citează prevederi din ghidul APIA pentru 2026 privind plățile din zootehnie. Miza este una operațională și de cash-flow: în cazul unei suprapuneri de cereri pentru aceleași animale, efectivele respective devin neeligibile la plată în anul curent, ceea ce poate bloca încasarea sprijinului pentru fermierii implicați, chiar dacă restul condițiilor ar fi îndeplinite. Când taie APIA animalele de la plată Conform regulilor prezentate, APIA nu acordă plăți directe în zootehnie „niciunui solicitant” atunci când constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. Situația este identificată în cadrul „controalelor administrative încrucișate” (verificări în sistem care compară cererile între ele). Termenul de 30 de zile și consecința: neeligibilitate în anul curent După constatarea suprapunerii, APIA trebuie să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice, iar fermierii au obligația să clarifice situația semnalată. Dacă problema nu se clarifică în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, efectivele de animale cuprinse în cereri „nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere”. Excepția menționată este cazul în care situația este clarificată de o instanță judecătorească. Exemplu explicit: intervenția ANTZ 8 Materialul indică explicit că aceeași regulă se aplică atunci când mai mulți fermieri solicită același animal pentru intervenția ANTZ 8, situație în care APIA notifică solicitanții, iar neclarificarea în termen duce la neeligibilitatea la plată pentru anul curent (cu aceeași excepție legată de instanță). Alte condiții punctate în ghidul APIA pentru 2026 AgroInfo mai notează că plata directă pentru zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027 , diferențiat pe tip de intervenție. De asemenea, pentru fermierii care primesc plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (în condițiile prevăzute de HG nr. 1571/2022) și care nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă cuantumul total al plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) este de minimum 150 euro (aprox. 750 lei). Sprijinul cuplat pentru venit nu se acordă pentru un număr de animale sub minimul cerut, cu excepția situației în care nerespectarea minimului este cauzată de un singur animal din exploatație afectat de „circumstanță naturală”, conform ghidului APIA citat. [...]
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut , după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel . Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare. Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială. Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație. De ce au fost blocate cererile Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%. La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem. Ce urmează pentru fermierii vizați Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni. În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare. [...]
Nordian promite poziționare la nivel de centimetru fără rețele mobile , printr-un sistem care combină conectivitatea prin satelit Starlink cu poziționarea GNSS de înaltă precizie, ceea ce ar putea reduce dependența utilajelor agricole de semnalul 4G/5G în zonele rurale, potrivit Future Farming . Platforma, numită UltraLink , este prezentată ca un „pachet” unic pentru conectivitate, date de corecție și managementul utilajelor. Nordian, furnizor de tehnologie din SUA, integrează rețeaua Starlink (SpaceX) cu tehnologie de poziționare de la u-blox, cu ținta de a simplifica obținerea acurateții de tip RTK (corecții în timp real pentru poziționare foarte precisă) chiar și în zone fără acoperire mobilă. De ce contează operațional: RTK fără 4G/5G în teren În agricultura de precizie, o limitare frecventă este dependența de rețelele mobile pentru semnalele de corecție RTK și pentru schimbul de date. În multe zone rurale, conectivitatea este instabilă sau lipsește. UltraLink ar folosi Starlink pentru a permite, conform descrierii din articol: transfer de date cu lățime mare de bandă în locații izolate; date de corecție în timp real pentru poziționare la nivel de centimetru; actualizări „over-the-air” (la distanță, prin conexiune de date) și diagnosticare de la distanță. Miza este creșterea disponibilității („uptime”) sistemelor de ghidare și automatizare, acolo unde soluțiile bazate pe rețele mobile sau pe infrastructură locală RTK sunt greu de folosit. Ce include platforma și cui se adresează UltraLink combină poziționarea, conectivitatea și servicii în cloud într-un singur sistem. Publicația notează că platforma suportă: fluxuri de corecție PPP-RTK (o combinație de tehnici de poziționare precisă); monitorizare de la distanță și management de flotă; actualizări software la distanță; diagnosticare în cloud și aplicații de inteligență artificială. Nordian susține că această integrare ar permite producătorilor de utilaje (OEM) să standardizeze hardware-ul și să reducă nevoia de intervenții locale de service. Extindere: start în America de Sud, apoi prin rețeaua de OEM Nordian își concentrează inițial eforturile pe America de Sud, unde problemele de conectivitate sunt frecvente, dar intenționează să se extindă global prin rețeaua sa de producători parteneri. Platforma este descrisă ca parte a unui ecosistem mai larg, care include antene „inteligente”, module GNSS și servicii în cloud. Pentru fermieri și contractori, avantajul invocat este obținerea unei poziționări consecvente, cu acuratețe ridicată, indiferent de locație — relevantă în special pentru erbicidare și semănat de precizie, operațiuni autonome în câmp și ferme mari aflate în zone izolate. [...]
