Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord a lansat duminică mai multe proiectile suspectate a fi rachete balistice, iar Japonia a activat mecanismele de criză și coordonarea cu SUA și Coreea de Sud, într-un nou episod care ridică presiunea de securitate în regiune și intră în conflict cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, potrivit The Jerusalem Post.
Incidentul este al șaptelea lansament de rachete balistice atribuit Phenianului de la începutul anului și al patrulea doar în aprilie, pe fondul unei serii de teste pe care Japonia le descrie drept parte din eforturile Coreei de Nord de a-și accelera capabilitățile militare.
Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a declarat că lansarea a implicat mai multe rachete și că acestea par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei (ZEE) — perimetrul maritim în care statul are drepturi speciale privind exploatarea resurselor.
Într-o postare pe X (fostul Twitter), premierul japonez Sanae Takaichi a spus că SUA, Coreea de Sud și Japonia „coordonează îndeaproape” pentru a analiza evenimentul. Ea a precizat că, imediat după lansare, guvernul a convocat echipa de răspuns de urgență la Centrul de Management al Crizelor din cadrul biroului premierului și a cerut ministerelor și agențiilor:
Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare.
În analiza citată, Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam, afirmă că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord ar putea considera momentul drept o oportunitate pentru a-și îmbunătăți capacitățile nucleare și de rachete.
Separat, armata Coreei de Sud a transmis că racheta balistică a zburat spre est, potrivit agenției Yonhap, fără alte detalii; Ministerul sud-coreean al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, conform materialului.
Recomandate
Lansările repetate de rachete ale Coreei de Nord cresc riscul de escaladare în regiune , după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete balistice cu rază scurtă, iar Seulul a convocat de urgență o reuniune de securitate, potrivit Antena 3 . Armata sud-coreeană a anunțat că a detectat „mai multe rachete balistice neidentificate” lansate din regiunea Sinpo , în jurul orei 06:10, în direcția Mării de Est (denumirea coreeană a Mării Japoniei). Ulterior, Statul Major Interarme a precizat că este vorba despre rachete cu rază scurtă de acțiune. Potrivit militarilor sud-coreeni, rachetele ar fi parcurs circa 140 km, iar serviciile de informații sud-coreene și americane fac o analiză detaliată a caracteristicilor tehnice. Totodată, responsabilii militari de la Seul au transmis că Coreea de Sud „va riposta de o manieră zdrobitoare la orice provocare”. De ce contează: încălcarea interdicțiilor ONU și presiune pe securitatea regională Materialul notează că ONU a interzis regimului nord-coreean utilizarea acestui tip de arme, în contextul sancțiunilor legate de programul de arme nucleare. În principiu, tirurile cu rachete balistice sunt interzise, deoarece o mare parte a traiectoriei lor este extraatmosferică. În schimb, rachetele de croazieră — care rămân în atmosferă pe parcursul traiectoriei până la țintă — sunt în continuare permise, conform explicațiilor din articol. Context: o serie de teste în aprilie Lansările de duminică ridică la șase numărul acestor acțiuni în ultimele săptămâni, potrivit informațiilor citate de Agerpres, care preia AFP. În plus, articolul amintește o succesiune de teste raportate de agenția oficială nord-coreeană KCNA : pe 6, 7 și 8 aprilie: teste ale unor sisteme de arme, inclusiv rachete balistice; pe 14 aprilie: un test cu rachete de croazieră de pe un distrugător din Marea Galbenă, în prezența liderului Kim Jong Un. Președinția sud-coreeană a anunțat că a organizat o reuniune de urgență de securitate după tirurile de duminică. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov sugerează o linie de politică externă prin care Rusia încearcă să contracareze influența NATO în vecinătatea sa, invocând acorduri economice și de securitate regionale , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. Ministrul rus de externe a spus, la Forumul Diplomatic de la Antalya, că „NATO nu este în cea mai bună formă a sa” și a adăugat că Moscova „nu se amestecă în treburile interne ale NATO”. Lavrov a susținut că Rusia nu „imită” blocul occidental, acuzând emisari ai acestuia că ar fi îndemnat alte țări să rupă relațiile cu Moscova. În același registru, el a afirmat că Occidentul, SUA și europenii ar acționa de „mult timp” în țările vecine Rusiei, inclusiv în state care au făcut parte din Uniunea Sovietică și care ar fi aliate ale Rusiei printr-o serie de acorduri. Miza: competiția pentru influență în spațiul ex-sovietic În intervenția sa, șeful diplomației ruse a invocat explicit existența unor aranjamente de cooperare cu aliați ai Rusiei în domenii precum economia, apărarea, securitatea, aplicarea legii și vămile. Totodată, el a afirmat că reprezentanți americani, ai Bruxelles-ului și ai altor capitale ar fi vizitat Asia Centrală, prezentând proiecte care „contravin” schemelor și normelor existente în organizații regionale precum Uniunea Economică Eurasiatică și Comunitatea Statelor Independente. Declarațiile vin în contextul în care Moscova încearcă să își consolideze poziția în vecinătatea sa, iar mesajul lui Lavrov pune accent pe delimitarea față de acțiunile Occidentului și pe apărarea cadrului de cooperare regională pe care Rusia îl consideră favorabil intereselor sale. [...]
SUA pregătesc extinderea blocadei navale împotriva Iranului, cu interceptări și sechestrări de petroliere în apele internaționale , o mișcare care poate afecta fluxurile de petrol și costurile de transport pe rute sensibile, potrivit Adevărul , care citează oficiali americani menționați de Wall Street Journal. Planul vizează nave asociate Iranului și ar reprezenta o extindere a campaniei navale de presiune dincolo de Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și al negocierilor privind programul nuclear iranian. Ce pregătesc SUA și ce s-a făcut deja Potrivit Comandamentului Central al Statelor Unite, SUA au blocat deja 23 de nave care încercau să părăsească porturile iraniene, în cadrul unei blocade navale. Extinderea operațiunii ar permite interceptarea navelor legate de Iran „oriunde în lume”, inclusiv a celor care transportă petrol sau armament. Generalul Dan Caine a spus că SUA vor urmări „orice navă sub pavilion iranian sau care oferă sprijin material Iranului”, inclusiv așa-numita „flotă fantomă” – nave care încearcă să evite sancțiunile internaționale. De ce contează: risc de șoc pe transport și energie În paralel, Iranul își consolidează controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar sâmbătă au fost atacate mai multe nave comerciale, autoritățile de la Teheran afirmând că strâmtoarea este „strict controlată”. Situația a alimentat panică în rândul companiilor de transport maritim, la o zi după ce ministrul iranian de externe susținuse că traficul comercial este complet deschis. O escaladare ar putea avea consecințe majore asupra infrastructurii energetice din regiune, inclusiv în Arabia Saudită și în alte state aliate SUA, notează publicația. Presiune economică, sancțiuni și mesaj către China Administrația Trump își intensifică presiunea economică asupra Iranului, într-o strategie menită să forțeze redeschiderea completă a strâmtorii și concesii în dosarul nuclear. Președintele american a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să cedeze stocurile de uraniu îmbogățit, însă Teheranul a respins informația. Negocierile vizează inclusiv durata în care Iranul ar renunța la îmbogățirea uraniului și posibila deblocare a unor fonduri de miliarde de dolari. Miza economică este amplificată de faptul că cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului – aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi – ajunge în China, fiind cumpărată de rafinării independente. Oficialii americani transmit că noile măsuri sunt și un avertisment pentru Beijing. Departamentul Trezoreriei a extins lista sancțiunilor, vizând nave, companii și persoane implicate în comerțul cu petrol iranian, inclusiv rețele asociate omului de afaceri Mohammad Hossein Shamkhani . Ce urmează: fereastră scurtă înainte de expirarea armistițiului Casa Albă consideră că pachetul de măsuri – militare și economice – ar putea facilita un acord de pace, însă armistițiul temporar dintre părți urmează să expire săptămâna viitoare, iar negocierile recente din Pakistan nu au adus progrese semnificative. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus că forțele americane sunt „pregătite la maximum” pentru reluarea operațiunilor, în timp ce utilizarea trupelor terestre rămâne puțin probabilă, fiind o opțiune nepopulară în rândul opiniei publice. „Este o strategie maximalistă. Dacă vrei să pui presiune pe Iran, folosești toate pârghiile disponibile”, a explicat analistul Mark Nevitt. [...]
Negocierile Iran–SUA au avansat, dar un acord rămâne incert , semnal care menține riscul geopolitic ridicat și prelungește lipsa de vizibilitate pentru orice eventuală detensionare în relația dintre cele două state, potrivit News . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat sâmbătă că discuțiile au „înregistrat progrese”, însă „un acord final este încă departe”. Oficialul iranian a punctat că negocierile nu sunt aproape de finalizare și că persistă diferențe importante între părți. „Suntem încă departe de a fi încheiat discuţiile.” Ghalibaf a spus că a participat la negocierile cu Statele Unite desfășurate săptămâna trecută la Islamabad. În același interviu acordat televiziunii iraniene, el a indicat că, deși există evoluții pozitive, rămân „numeroase divergențe”, iar „anumite puncte fundamentale” sunt încă nerezolvate. Ce reiese din mesajul Teheranului Din declarațiile președintelui Parlamentului iranian rezultă două idei principale: există un progres de etapă în discuții, fără a fi detaliat în ce constă; distanța până la un acord este încă mare, din cauza divergențelor și a punctelor „fundamentale” aflate în suspans. News nu oferă detalii suplimentare despre temele concrete negociate sau despre un calendar al următoarelor runde, astfel că amploarea progreselor și șansele unui acord pe termen scurt rămân neclare. [...]
Folosirea fără acord a conținutului protejat de drepturi de autor în comunicarea oficială a Casei Albe riscă să tensioneze relația cu Japonia și să expună administrația americană la noi dispute de proprietate intelectuală , după ce ministrul japonez de externe a criticat public un videoclip distribuit de contul oficial al instituției, potrivit ITmedia . Într-o ședință a Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților SUA, desfășurată la 17 aprilie (ora locală), ministrul japonez de externe, Toshimitsu Motegi , a reproșat Casei Albe că a publicat pe X un clip care amestecă imagini ale unor acțiuni militare recente ale SUA împotriva Iranului cu secvențe din pornirea consolei Nintendo Wii și din jocul „Wii Sports”. Motegi a evitat să comenteze conținutul video în sine, dar a punctat problema de fond – utilizarea fără permisiune a unor opere protejate de drepturi de autor, chiar și de către instituții publice. „În general, chiar și pentru instituțiile publice, este nepotrivit să folosească fără permisiunea titularului de drepturi opere protejate de drepturi de autor.” Un tipar repetat: conținut japonez folosit în materiale de promovare Materialul notează că nu este prima dată când, în timpul administrației Trump, conturi oficiale americane ar fi folosit fără autorizare conținut japonez protejat. Ca precedent, publicația amintește un episod din septembrie anul trecut, când Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) pe X și contul Casei Albe de pe TikTok au folosit imagini și muzică din animația „Pokémon” într-un clip de promovare a unor operațiuni de deportare ale ICE (Immigration and Customs Enforcement). După apariția videoclipului, The Pokémon Company a transmis un comunicat în care a indicat folosirea neautorizată a proprietății sale intelectuale. Tot în perioada recentă, contul Casei Albe de pe X ar fi publicat o imagine cu o copertă de joc Pokémon modificată, cu mesajul „Make America Great Again”, iar The Pokémon Company a negat din nou orice asociere cu acel material, potrivit aceleiași surse. Reacții similare și din partea altor deținători de drepturi ITmedia mai menționează că luna trecută și contul oficial „Yu-Gi-Oh!” de pe X a publicat o declarație prin care a negat legătura seriei cu un videoclip distribuit de Casa Albă, intitulat „Justiție · în stil american”, care ar fi combinat imagini ale armatei SUA în Iran cu secvențe din animația „Yu-Gi-Oh!”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă Nintendo sau Casa Albă au oferit un punct de vedere oficial în acest caz și nici dacă a fost inițiată o procedură legală. [...]
Declarațiile publice ale lui Donald Trump despre Liban au depășit, în interpretarea Israelului, termenii armistițiului și au forțat o clarificare rapidă cu Casa Albă , pe fondul continuării confruntărilor la sol, relatează The Jerusalem Post , citând un material Axios. Potrivit Axios, premierul Benjamin Netanyahu ar fi fost „personal uluit și alarmat” după ce Trump a scris pe Truth Social că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) sunt „interzise” să mai continue loviturile asupra Hezbollah în Liban. În urma postării, oficiali israelieni au cerut lămuriri de la Casa Albă, inclusiv în legătură cu momentul și motivul în care Trump și-ar fi schimbat poziția. De ce contează: ambiguitate operațională într-un armistițiu „susținut de SUA” Miza imediată este una operațională: formularea lui Trump a fost percepută la Ierusalim ca o instrucțiune directă către Israel, un tip de limbaj pe care Axios îl descrie drept „de neimaginat” în cazul altor administrații americane. În același timp, israelienii au susținut că termenii folosiți de Trump par să contrazică textul armistițiului. Conform acordului de încetare a focului, Israelul își păstrează dreptul de a acționa militar pe durata armistițiului „în autoapărare, în orice moment, împotriva unor atacuri planificate, iminente sau în desfășurare”, notează publicația. Ce spune Washingtonul: „fără operațiuni ofensive”, dar cu drept de autoapărare Ca reacție la solicitarea Axios, un oficial american a declarat că acordul „prevede în mod clar” că Israelul nu va desfășura „operațiuni militare ofensive” împotriva unor ținte libaneze, însă își păstrează dreptul la autoapărare împotriva atacurilor „planificate, iminente sau în desfășurare”. Ulterior, într-un interviu separat acordat Axios, Trump a spus că vrea ca IDF să oprească loviturile în Liban: „Israelul trebuie să se oprească. Nu pot continua să arunce clădiri în aer. Nu voi permite asta.” Context: Netanyahu vorbește despre „oportunitate” pentru un acord istoric The Jerusalem Post mai arată că Netanyahu a declarat vineri că armistițiul este în vigoare, după un anunț inițial făcut joi, și l-a numit „o oportunitate de a face un acord de pace istoric cu Libanul”. Totodată, el a spus că înțelegerea a fost acceptată la solicitarea lui Trump și că Israelul va „oferi o oportunitate” pentru avansarea „unei soluții diplomatice și militare integrate” împreună cu guvernul libanez. În lipsa unor clarificări publice suplimentare, rămâne neclar dacă mesajele lui Trump reflectă o schimbare formală a poziției SUA sau o interpretare mai strictă a armistițiului decât cea înțeleasă de partea israeliană. [...]
