Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord a lansat duminică mai multe proiectile suspectate a fi rachete balistice, iar Japonia a activat mecanismele de criză și coordonarea cu SUA și Coreea de Sud, într-un nou episod care ridică presiunea de securitate în regiune și intră în conflict cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, potrivit The Jerusalem Post.
Incidentul este al șaptelea lansament de rachete balistice atribuit Phenianului de la începutul anului și al patrulea doar în aprilie, pe fondul unei serii de teste pe care Japonia le descrie drept parte din eforturile Coreei de Nord de a-și accelera capabilitățile militare.
Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a declarat că lansarea a implicat mai multe rachete și că acestea par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei (ZEE) — perimetrul maritim în care statul are drepturi speciale privind exploatarea resurselor.
Într-o postare pe X (fostul Twitter), premierul japonez Sanae Takaichi a spus că SUA, Coreea de Sud și Japonia „coordonează îndeaproape” pentru a analiza evenimentul. Ea a precizat că, imediat după lansare, guvernul a convocat echipa de răspuns de urgență la Centrul de Management al Crizelor din cadrul biroului premierului și a cerut ministerelor și agențiilor:
Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare.
În analiza citată, Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam, afirmă că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord ar putea considera momentul drept o oportunitate pentru a-și îmbunătăți capacitățile nucleare și de rachete.
Separat, armata Coreei de Sud a transmis că racheta balistică a zburat spre est, potrivit agenției Yonhap, fără alte detalii; Ministerul sud-coreean al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, conform materialului.
Recomandate
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
SUA avertizează că va lua „măsurile necesare” dacă Iranul nu își schimbă poziția , pe fondul escaladării tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru comerțul global și transportul de petrol, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută miercuri de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfășurată la Manila, în Filipine. Rubio a spus că Iranul „nu este serios în privința negocierilor” de pace și a condiționat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții de o schimbare de atitudine la Teheran. „Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem. Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri.” Strâmtoarea Ormuz , miza cu impact economic global Șeful diplomației americane a avertizat că Iranul nu are dreptul, potrivit normelor internaționale, să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și a spus că o astfel de situație ar crea „un precedent periculos”. Rubio a legat explicit libertatea de navigație de funcționarea economiei globale și de regulile comerțului internațional. „Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani.” Context: atacuri consecutive și escaladare în zonă Potrivit informațiilor din articol, declarațiile vin după ce SUA au încheiat a 11-a noapte consecutivă de atacuri asupra unor obiective militare din Iran, în timp ce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să crească. Mediafax notează că Iranul consideră controlul asupra acestei rute maritime unul dintre principalele sale atuuri în negocieri și că, în ultimele săptămâni, a deschis în repetate rânduri focul asupra unor nave despre care susține că au tranzitat zona fără coordonare cu autoritățile iraniene. [...]
SUA spun că loviturile din Iran urmăresc protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Washingtonul invocă atacuri iraniene asupra navelor comerciale și încearcă să mențină deschisă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că Statele Unite au încheiat miercuri a 11-a noapte consecutivă de lovituri aeriene asupra unor obiective militare din Iran. Armata americană susține că operațiunile au ca obiectiv diminuarea capacității Teheranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit comunicatului CENTCOM, au fost vizate centre de operațiuni militare iraniene, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructură logistică militară. „Aceste atacuri neprovocate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis CENTCOM. Miza: Ormuz rămâne deschis, dar tensiunile cresc Armata americană afirmă că, în ultimele trei luni, Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. În același timp, CENTCOM susține că strâmtoarea rămâne deschisă traficului comercial și că, de la începutul lunii mai, forțele SUA au contribuit la tranzitul în siguranță a aproximativ 900 de nave comerciale și a circa 450 de milioane de barili de țiței. Unde au fost raportate atacuri și reacții în Iran Presa iraniană a relatat că unul dintre atacurile americane a vizat un obiectiv militar în apropierea orașului Tabriz (nord-vest), agenția Fars indicând că lovitura ar fi avut loc în jurul orei locale 02:40 și că orașul propriu-zis nu ar fi fost atacat. Alte bombardamente cu rachete au fost raportate în apropierea orașelor Behbahan și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest). Televiziunea de stat IRIB a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul, estul și nord-estul Teheranului. Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, prin televiziunea de stat, că o „operațiune disciplinară împotriva agresorilor” este în desfășurare, fără detalii suplimentare. Qatar cere revenirea la dialog Pe fondul escaladării, premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a discutat telefonic cu ministrul saudit de Externe despre intensificarea eforturilor diplomatice și coordonarea pentru reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Qatarului, oficialul a cerut ca toate părțile să respecte Memorandumul de Înțelegere convenit anterior între SUA și Iran și să revină la dialog, subliniind și importanța garantării libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Intenția noului premier de la Chișinău de a veni prima dată la București riscă să fie amânată de blocajul politic din România , în condițiile în care Vasile Tofan spune că și-ar dori ca prima vizită externă să fie în România, dar admite că „situația politică este un pic mai complicată” decât la Chișinău, potrivit news.ro . Tofan, care urmează să depună miercuri jurământul, a făcut declarațiile marți seara, într-o emisiune TV, după ce în aceeași zi a obținut votul de încredere în Parlament pentru cabinetul său. În răspunsul despre prima deplasare externă, premierul a indicat România, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări. „Încă nu am agreat prima vizită. Eu cred că avem un parteneriat strategic cu România. Eu mi-aș dori să fie România.” Totuși, el a sugerat că organizarea vizitei ar putea fi mai dificilă în acest moment, făcând trimitere la blocajul politic de la București, unde există în continuare un guvern interimar, pe fondul dificultăților de formare a unei noi coaliții guvernamentale. Bruxelles, a doua destinație menționată Tofan a mai spus că o a doua destinație importantă ar fi Bruxelles. Cetățenie română și moldovenească Întrebat ce cetățenii are, premierul a declarat că are două: a Republicii Moldova și a României. El a susținut că „mai mult de o treime” dintre moldoveni au și cetățenie română și a adăugat că și-a obținut cetățenia română „foarte târziu și cu mare noroc”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În PROfunzime ” de la ProTV Chișinău, disponibilă online aici . [...]
Seceta a împins Dunărea la un minim istoric în Serbia, iar transportul fluvial este deja restricționat , cu nave obligate să reducă încărcătura pentru a putea naviga, potrivit Mediafax . Nivelul fluviului a coborât la cea mai scăzută cotă înregistrată din 1946, conform autorităților portuare fluviale citate de Reuters. Scăderea accentuată a apelor afectează atât Dunărea, cât și râul Sava, unul dintre cei mai importanți afluenți ai fluviului. În aceste condiții, barjele și navele reduc cantitățile transportate pentru a evita eșuarea. Impact economic: presiune pe un coridor comercial major Restricțiile de încărcare lovesc direct transportul fluvial pe unul dintre cele mai importante coridoare comerciale din Europa. Consecința imediată este o capacitate mai mică de transport pe cursul navigabil, într-un moment în care valul de căldură și seceta se extind în regiune. Context meteo: de la caniculă la furtuni violente După mai multe zile de temperaturi extreme, autoritățile din Balcanii de Vest avertizează asupra unei schimbări bruște a vremii. Furtunile cu grindină au produs deja răniți ușor în stațiunea croată Rovinj, iar meteorologii avertizează că fenomenul se va extinde spre Slovenia, Bosnia și Herțegovina, sudul Serbiei și Macedonia de Nord. În paralel, valul de căldură afectează și alte state europene: în Grecia sunt anunțate temperaturi de până la 40°C, iar în Marea Britanie compania Thames Water introduce restricții de apă pentru aproximativ 10 milioane de clienți din Londra și din regiunea văii Tamisei, pe fondul secetei. [...]
