Debitul Dunării rămâne mult sub normal, chiar dacă urcă la 1.800 mc/s, ceea ce menține presiunea pe utilizatorii de apă din agricultură și pe logistica din sudul țării, potrivit Digi24. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 31 octombrie – 7 noiembrie 2026 indică o creștere la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, dar nivelul rămâne departe de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s.

Creșterea estimată pentru săptămâna viitoare duce debitul până la 1.800 mc/s, însă INHGA arată că, în prognoza trimestrială, pentru luna noiembrie sunt așteptate un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s. Cu alte cuvinte, chiar și scenariul „bun” rămâne substanțial sub valorile obișnuite pentru această perioadă.

Ce înseamnă pentru agricultură: apă puțină, volatilitate mai mare

Pentru agricultură, mesajul principal al prognozei este că regimul hidrologic intră în noiembrie la cote reduse, cu potențiale efecte asupra disponibilității apei în zonele dependente de debite și de nivelurile de pe cursurile mari. INHGA estimează că, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la:

• 30–50% din mediile multianuale lunare, la nivel general;
• 50–80% pe unele bazine (între care Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului);
• sub 30% pe bazine precum Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.

Dinamica pe râurile interioare: creșteri pe fond de precipitații, dar cu risc de viituri rapide

Pe râurile interioare, hidrologii anticipează că, în primele trei zile ale intervalului, debitele medii zilnice vor fi în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, în special pe râurile din jumătatea de sud a țării, în timp ce pe celelalte vor fi relativ staționare.

INHGA avertizează și asupra unor episoade cu potențial periculos în sud, în funcție de cantitățile de precipitații:

„Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale Cotelor de Inundaţie, pe râurile din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor din sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării.”

În restul intervalului, debitele medii zilnice sunt așteptate să crească prin propagare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de sud, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare.

Context operațional: debite mici, efecte deja văzute în economie

Materialul amintește că debitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, situație care a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În acest context, chiar dacă prognoza indică o creștere, nivelul rămâne sub normal, iar riscurile asociate unui regim hidrologic redus nu dispar odată cu o revenire modestă a debitului.