Știri
Știri din categoria Agricultură

Protestul neautorizat al oierilor din Piața Victoriei a escaladat și a dus la restricții de trafic, pe fondul nemulțumirilor legate de blocarea exporturilor și de despăgubirile pentru animale sacrificate, potrivit Digi24. Manifestanții spun că sunt pregătiți să rămână mai multe zile în Capitală.
Tensiunile au crescut după ce un grup de protestatari s-a îmbrâncit cu jandarmii, iar, conform actualizărilor din teren, participanți au forțat cordonul de ordine și au blocat traficul pe șoseaua Pavel D. Kiseleff. Jandarmeria Capitalei a avertizat că astfel de comportamente pot pune în pericol chiar participanții și pot afecta rutele autospecialelor cu regim prioritar (ambulanță, pompieri), dar și transportul public.
În centrul revendicărilor depuse la Guvern se află blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor și despăgubirile neachitate. Nemulțumirea este legată, în principal, de decizia din iunie a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.
Protestatarii contestă și modul de gestionare a focarelor de pestă sau variolă ovină, precum și măsurile care duc la sacrificarea animalelor. Printre revendicări este menționată și demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pe fondul acuzațiilor privind gestionarea situației sanitare-veterinare care a contribuit la blocarea exporturilor de animale vii.
Brigada Rutieră a anunțat restricționarea traficului pe mai multe artere din zonă, inclusiv pe șoseaua Pavel Kiseleff (dinspre Str. Arh. Ion Mincu către Piața Victoriei), pe Str. Monetăriei (dinspre Bd. Ion Mihalache către șoseaua Pavel Kiseleff) și pe Bd. Aviatorilor (dinspre Statuia Aviatorilor către Piața Victoriei). Șoferilor li se recomandă rute alternative și evitarea, pe cât posibil, a zonei.
Poliția Capitalei a transmis, totodată, că informațiile potrivit cărora autocarele cu protestatari ar fi oprite la intrarea în București „nu se confirmă” și că accesul acestora în Capitală nu este interzis, fiind făcute verificări în trafic pentru respectarea normelor de circulație și prevenirea incidentelor.
Mobilizarea pentru protest s-a făcut pe rețelele sociale, unul dintre inițiatori fiind Ionică Sterp. În același timp, manifestația nu este autorizată, iar Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatorul protestului, participarea fiind o decizie individuală.
Jandarmeria a anunțat filtre și controale corporale și ale bagajelor și a reamintit că manifestația nu a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Participanții susțin că protestul ar putea continua mai multe zile, în funcție de evoluția discuțiilor și a revendicărilor depuse la Guvern.
Recomandate

România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]

Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]

Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]

Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]

România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]

Prețurile cerealelor scad puternic, iar grâul coboară sub 230 euro/tonă , pe fondul așteptărilor privind reluarea negocierilor Rusia–Ucraina și al semnalelor de ofertă mai mare pe piața globală, potrivit Agrarheute . Mișcarea contează direct pentru veniturile fermierilor și pentru deciziile comercianților, într-un moment în care fluxurile din zona Mării Negre rămân fragile, dar apar rute alternative de export. Scăderea este legată de perspectiva reluării, la începutul lui noiembrie, a discuțiilor trilaterale Moscova–Kiev–Washington, confirmată de Ucraina. În același timp, atacurile din regiunea Mării Negre continuă să blocheze o parte importantă din capacitatea de export a ambelor țări, ceea ce obligă cererea internațională să caute rapid surse alternative. Grâul: presiune din SUA și semnale mixte din emisfera sudică Publicația notează că, în SUA, prețul grâului a coborât la cel mai redus nivel din 8 iulie, pe fondul speranțelor că eforturile diplomatice conduse de SUA ar putea debloca, cel puțin parțial, comerțul cu cereale în bazinul Mării Negre. În paralel, Rusia ar fi extins exporturile pe rute alternative, inclusiv prin porturi la Marea Baltică. Pe partea de ofertă globală, sunt menționate recolte mai mari în Australia și Argentina, ceea ce mărește disponibilul pe termen scurt. În acest context, producția mondială de grâu ar urma să ajungă la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, reducând temerile privind disponibilitatea. Totuși, situația nu este uniform pozitivă: bursa din Buenos Aires a redus evaluarea stocurilor de grâu din Argentina încadrate la „bun până la excelent” cu 3 puncte procentuale, la 61%, invocând precipitații excesive și temperaturi scăzute care au afectat potențialul de producție și au întârziat maturizarea culturilor. Separat, ministrul ucrainean al agriculturii prognozează o scădere cu 18% a suprafeței cultivate cu grâu de iarnă, pe măsură ce fermierii se pregătesc pentru recolta de anul viitor. Porumb: exporturi slabe și recoltă americană în avans Și porumbul este sub presiune, în special din cauza evoluției negative din Chicago, unde piața resimte intrarea noii recolte americane. Agrarheute indică și un factor suplimentar: exporturile SUA au fost dezamăgitoare în ultimele săptămâni. Datele USDA citate arată că exporturile au scăzut cu aproape 49%, la 672.475 tone, cel mai mic nivel săptămânal din octombrie 2024. La 18 octombrie, recoltatul porumbului în SUA ajunsese la 44% (de la 33% cu o săptămână înainte), iar vremea uscată din zone întinse ale Midwest-ului ar putea accelera lucrările. În plus, USDA prognozează pentru 2026/27 o producție record în SUA, ceea ce întărește percepția de ofertă abundentă și limitează șansele unei reveniri rapide a prețurilor. Rapiță: rezistă la Euronext, dar complexul de oleaginoase rămâne fragil Rapița „se ține” la Euronext, însă este frânată de slăbiciunea generală din complexul oleaginoaselor, în condițiile în care soia pierde teren în Chicago. Publicația leagă această scădere de presiunea noii recolte americane și de așteptarea ca produsele braziliene să redevină mai competitive pe piața internațională. În același timp, sunt menționate vânzări americane active către China în ultimele săptămâni, în timp ce prețurile uleiurilor au fost trase în jos de scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unor inițiative diplomatice ale statelor din Golf față de Teheran. Chiar și după corecție, petrolul rămâne la un nivel „foarte ridicat”, iar consumul de ulei vegetal în industria americană de biodiesel este descris ca robust. Pentru soia, Agrarheute notează că prețurile au coborât la cel mai redus nivel de la finalul lui august, pe fondul așteptărilor de recolte record în SUA și America de Sud. În raportul WASDE din octombrie, USDA și-a majorat estimarea pentru recolta de soia a SUA în 2026/27 cu 1% față de evaluarea anterioară, până la un nivel record, cu 7% peste anul precedent. Ce urmărește piața în continuare Direcția prețurilor rămâne legată de câteva variabile cu impact imediat: dacă negocierile anunțate pentru începutul lui noiembrie se concretizează și în ce măsură pot influența fluxurile de cereale din zona Mării Negre; ritmul exporturilor și al recoltării în SUA (în special la porumb), care alimentează percepția de ofertă abundentă; evoluțiile meteo din principalele regiuni producătoare, inclusiv efectele deja raportate în Argentina. [...]