Știri
Tag: yara

Testarea în câmp a 58 de soiuri de grâu și orz, în condițiile Bărăganului, devine un instrument practic de selecție pentru ferme , într-un context în care diferențele de adaptabilitate și tehnologie pot influența direct rezultatele economice ale culturilor. Evenimentul „ Ziua Grâului Bărăgan ” a ajuns la a șasea ediție și a fost găzduit pe 27 mai, la Mihail Kogălniceanu (Ialomița), de Ferma Sopema, potrivit Agro Business . Platforma demonstrativă a inclus 58 de soiuri – 45 de grâu și 13 de orz – aparținând unor companii de genetică prezente pe piața din România. Miza pentru fermieri a fost evaluarea „la firul ierbii” a comportamentului soiurilor în condiții reale de cultură, specifice Bărăganului, cu discuții directe despre performanță, adaptabilitate și criterii de selecție. Din datele tehnice prezentate în cadrul evenimentului, cultura a fost înființată în jurul datei de 20 octombrie, cu o densitate de 400 boabe germinabile/mp, iar de la semănat până la 25 mai platforma a beneficiat de aproximativ 330 mm precipitații. Tehnologia aplicată a fost cea „clasică” din ferma Sopema, iar pe partea de nutriție au fost integrate produse foliare YARA, partenerul oficial de fertilizare al evenimentului, conform declarației Cristinei Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată al Forumului APPR. Ce au urmărit fermierii: diferențe între soiuri și efectul tehnologiei Prima parte a manifestării s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Excelență Profesională al Forumului APPR, unde participanții au parcurs platforma de testare. Componenta practică a fost completată de observații privind stadiul de dezvoltare al culturilor și modul în care genetica și tehnologia se reflectă în rezultate la nivel de fermă. „Ziua Grâului Bărăgan arată exact direcția în care credem: informație practică, validată în teren, pusă în serviciul fermierilor”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR. Temele de „back-office” ale fermei: îngrășăminte, risc și infrastructură În a doua parte a zilei, în sala multimedia a fermei Sopema, discuțiile au trecut de la observația în câmp la subiecte cu impact operațional: evoluțiile pieței îngrășămintelor, managementul riscurilor și soluțiile de asigurare (prezentate de Marsh), respectiv infrastructura, procesarea și depozitarea cerealelor (în prezentarea ELICA). Ediția 2026 a reunit aproximativ 300 de participanți – fermieri din mai multe regiuni, reprezentanți ai companiilor de genetică, furnizori de inputuri și tehnologii agricole și parteneri tehnici. Evenimentul face parte din seria FarmForum, platformă dezvoltată de Forumul APPR împreună cu Rainbow – Colorful Ideas, cu obiectivul de a apropia fermierii de testarea aplicată și de dialogul tehnic necesar creșterii competitivității în agricultura românească. [...]

Blocajul transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz taie din producția globală de îngrășăminte și împinge costurile în sus , cu risc de scăderi rapide ale recoltelor și presiune pe prețurile alimentelor mai târziu în 2026, potrivit Digi24 . În centrul problemei este întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie, pe fondul războiului din Iran și al blocării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Svein Tore Holsether , directorul executiv al Yara, a spus într-un interviu pentru BBC că situația pune în pericol producția globală de alimente și poate declanșa o competiție mai dură pentru acces la hrană. Șoc pe lanțul de aprovizionare: producție mai mică, prețuri mai mari Holsether estimează că, în acest moment, aproximativ „o jumătate de milion de tone” de îngrășăminte pe bază de azot nu mai sunt produse la nivel global din cauza contextului actual. În același timp, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, conform informațiilor citate în articol. Un element structural agravează șocul: potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (inclusiv uree, potasiu, amoniac și fosfați) tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o perturbare în această rută se propagă rapid în piața globală. Efectul în agricultură: randamente mai mici și risc de insecuritate alimentară Miza economică se vede direct în productivitatea agricolă. Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, potrivit șefului Yara. El mai arată că impactul se va resimți cel mai rapid în Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde ajung o parte importantă din aceste produse. În zonele unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi mai severe, cu scăderi semnificative ale producției agricole. Când s-ar putea vedea în prețurile alimentelor Analiștii citați indică un decalaj între lipsa îngrășămintelor și efectul în piața alimentară: în Asia, consecințele nu ar urma să se vadă imediat în prețuri, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente. Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, avertizează că unele țări pot avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, dar, dacă criza se prelungește, impactul asupra culturilor (precum orezul) ar putea apărea în lunile următoare. Presiune suplimentară pe ferme: costuri în creștere, venituri care nu țin pasul Holsether mai spune că fermierii sunt prinși între costuri mai mari și prețuri ale produselor agricole care nu au crescut suficient pentru a le acoperi, menționând energia, motorina pentru tractoare și îngrășămintele ca principale surse de scumpire. În plan social, Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026, iar în Asia și Pacific insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre regiuni. [...]