Știri
Știri din categoria Agricultură
Un proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR propune un ajutor de 12 euro pe familie de albine, potrivit Mediafax. Măsura este prezentată ca un sprijin pentru acoperirea costurilor cu hrana albinelor și menținerea stupinelor, pe fondul mortalității ridicate și al cheltuielilor în creștere din sector.
Inițiatorii susțin că apicultorii se confruntă cu pierderi de efective și cu presiunea importurilor de miere mai ieftină din afara Uniunii Europene, pe care le descriu drept o sursă de concurență neloială pentru producția locală. În acest context, valorificarea producțiilor autohtone ar fi afectată, iar veniturile apicultorilor ar fi puse sub presiune.
Un argument central al proiectului este că sprijinul existent nu acoperă toate costurile esențiale, în special hrana familiilor de albine în perioadele fără cules. Autorii arată că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care se acordă subvenții în agricultură) nu includ aceste cheltuieli, deși ele sunt considerate o componentă importantă a activității apicole.
Parlamentarii invocă și creșterea necesarului de hrană suplimentară, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al secetei prelungite, al variațiilor bruște de temperatură și al reducerii resurselor melifere naturale. În lipsa unui sprijin pentru aceste costuri, ar crește riscul depopulării stupinelor și ar apărea pierderi economice, cu impact asupra producției de miere și a altor produse apicole.
Proiectul prevede acordarea anuală a ajutorului, timp de trei ani, pentru producția autohtonă, cu finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Schema ar urma să poată fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană, iar beneficiarii ar trebui să fie înregistrați oficial, să aibă stupine autorizate și să desfășoare activitatea legal, fără situații de insolvență sau faliment.
Recomandate
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
Industria alimentară și agricultura cer reducerea taxării muncii, pe fondul costurilor cu salariile – președintele Federației Romalimenta, Aurel Popescu , spune că nivelul actual al taxelor pe salarii apasă suplimentar companiile din sector și limitează capacitatea acestora de a plăti mai bine, potrivit Profit . Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. Popescu a susținut că, în agricultură și în industria alimentară, „salarizarea este proastă”, iar taxarea ridicată a muncii în România face dificilă păstrarea angajaților. Ce s-a schimbat pentru companii: dispariția facilităților fiscale Președintele Romalimenta a indicat drept exemplu eliminarea facilităților privind impozitul pe venit pentru agricultori și procesatori. În lipsa acestui avantaj, companiile ar fi ajuns să suporte ele costul suplimentar pentru a nu pierde personalul. „Am avut acel avantaj cu impozitele pe venit pentru agricultori și pentru procesatori, care s-au tăiat și atunci noi am fost nevoiți să plătim noi pentru ei impozitele, că altfel ne plecau salariații.” În logica prezentată de reprezentantul industriei, această ajustare a crescut costurile cu forța de muncă într-un sector care, oricum, are dificultăți în a atrage oameni fără salarii mai competitive. Miza: taxarea muncii și presiunea pe salarii Popescu a cerut ca viitorul guvern să reducă nivelul taxelor, argumentând că „salarizarea este foarte mult taxată” și că, fără o intervenție, companiile rămân prinse între nevoia de a crește salariile și costurile totale ridicate generate de fiscalitate. În absența unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitarea industriei va fi preluată în agenda noului executiv și în ce formă. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
Florin Barbu avertizează că viitoarea Politică Agricolă Comună riscă să piardă finanțarea dedicată fermierilor și cere ca subvențiile și dezvoltarea rurală să rămână separate de „fondul total” al UE, pe fondul discuțiilor despre noul exercițiu financiar 2028–2034, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii spune că Uniunea Europeană „merge într-o direcție greșită” în politica agricolă, invocând o decizie „publicată” la nivel european, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Miza: cum sunt protejate plățile către fermieri în bugetul UE 2028–2034 Barbu pune accent pe păstrarea structurii Politicii Agricole Comune (PAC) ca politică distinctă, cu cei doi piloni tradiționali: subvenții și plăți directe către fermieri; componenta de dezvoltare. În viziunea sa, aceste componente ar trebui să rămână „separate față de fondul total”, pentru a evita diluarea sau rearanjarea finanțării dedicate agriculturii în cadrul bugetului general al Uniunii. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. În material nu sunt prezentate reacții ale Comisiei Europene sau ale altor actori instituționali și nici detalii despre calendarul sau forma concretă a deciziei europene la care se referă fostul ministru. [...]
Căderea guvernului riscă să blocheze bani europeni și să scumpească inputurile, lovind direct marjele fermierilor , avertizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) , într-o declarație pentru Ziarul Financiar . Miza imediată, în plină campanie agricolă, este accesul la finanțare și predictibilitatea plăților, într-un sector deja expus riscului meteo. FAPPR anticipează cel puțin trei riscuri majore pentru fermieri după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură (5 mai) : blocajul fondurilor europene, întârzierea plății subvențiilor și creșterea costurilor pe fondul dependenței de importuri pentru îngrășăminte, pesticide, carburanți și echipamente. Asociația are peste 1.800 de membri care lucrează circa 2 milioane de hectare. Fondurile europene și subvențiile, sub presiunea unui guvern interimar Potrivit Alinei Crețu, primul risc este blocarea fondurilor europene, în condițiile în care un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru și nu poate debloca tranșe noi. În luna mai, când lucrările de sezon sunt în desfășurare, fermierii care au investit în culturile de primăvară bazându-se pe subvenții și plăți compensatorii nu mai au certitudinea calendarului de încasare. „Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi.“ Crețu mai spune că incertitudinea se vede rapid în deciziile de finanțare: credite refuzate de bănci și achiziții de inputuri făcute în condiții mai dificile. Cursul valutar: euro mai scump, costuri mai mari și marje mai mici Al doilea risc indicat de FAPPR este presiunea pe cursul de schimb și pe costul finanțării. Agricultura românească este „masiv dependentă de importuri” pentru o parte importantă din inputuri, astfel că orice depreciere a leului se transmite direct în costuri. În acest context, Ziarul Financiar notează că euro a atins 5,2688 lei, curs de referință BNR, iar Crețu avertizează că un euro mai scump înseamnă marje mai mici sau pierderi directe, fără posibilitatea unei ajustări rapide. Lipsa deciziilor într-un moment critic și semnalul către investitori Al treilea risc ține de absența deciziilor „tocmai când era nevoie de măsuri urgente” în agricultură: activarea mecanismelor de sprijin europene, negocieri pentru flexibilitate cu Bruxelles-ul și stabilirea cadrului de lucru pentru perioada imediat următoare. În viziunea FAPPR, un cabinet interimar nu poate livra aceste măsuri. În plus, Crețu atrage atenția asupra efectului de încredere: instabilitatea politică ar întări percepția de impredictibilitate, cu impact în proiecte amânate și finanțări retrase, într-un sector care, spune ea, continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată local. În final, reprezentanta FAPPR cere rapiditate din partea clasei politice, argumentând că agricultura are „o fereastră de câteva săptămâni” în care deciziile influențează recolta acestui an. [...]
