Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR pune în consultare bugetul maxim pentru ajutorul de stat din zootehnie în 2026, cu alocări separate pentru bovine și pentru ovine/caprine, într-un proiect de hotărâre de Guvern publicat marți, 14 aprilie, potrivit AgroInfo. Miza pentru fermieri este predictibilitatea finanțării prin APIA a costurilor legate de ameliorare (registre genealogice și teste), în limita creditelor aprobate la buget.
Proiectul indică un plafon maxim al schemei pentru anul de cerere 2026, finanțat de la bugetul de stat, „în limita prevederilor bugetare” aprobate MADR prin Legea bugetului pe 2026 (nr. 43/2026). Sunt menționate două tipuri de alocări:
Conform notei de fundamentare citate în material, schema vizează susținerea programelor de ameliorare și acoperă parțial sau integral:
Pentru crescători și organizațiile implicate în programe de ameliorare, aceste cheltuieli sunt recurente, iar plafonul bugetar anunțat este relevant pentru planificarea activităților din 2026.
Proiectul de act normativ este fundamentat, potrivit textului, pe centralizarea cererilor inițiale anuale depuse de solicitanți la centrele județene APIA (și al municipiului București) în perioada 1–15 decembrie 2025.
În același document se menționează că valoarea totală a schemei pentru 2026 se încadrează în plafonul maxim al schemei pentru perioada 2023–2027, stabilit la 561.571,18 mii lei.
Materialul indică publicarea unui proiect de hotărâre de Guvern și plafoanele maxime, însă nu oferă în acest extras cuantumuri pe cap de animal sau tarife unitare pe tip de serviciu; acestea ar depinde de regulile schemei și de implementarea efectivă după adoptarea actului.
Recomandate
Bugetul pentru ajutorul de stat din zootehnie scade în 2026 la sub 280 milioane lei , cu peste 20% sub nivelul alocat anul trecut, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii , relatează Agrointel . Reducerea lovește direct schema folosită de fermieri pentru finanțarea registrelor genealogice („cărțile de rasă”) și, parțial, a controalelor de performanță genetică. Proiectul publicat marți, 14 aprilie, vizează aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2026, pentru mai multe specii: taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv ovine și caprine. Cum arată alocarea pe 2026, în proiectul MADR Conform proiectului de act normativ, plafonul maxim pentru 2026 este împărțit astfel: Credite de angajament: 137.201.100 lei 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 98.156.500 lei pentru ovine și caprine Credite bugetare: 142.319.600 lei 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 103.275.000 lei pentru ovine și caprine („Credite de angajament” înseamnă limita până la care statul poate angaja cheltuieli prin contracte, iar „credite bugetare” reprezintă sumele efectiv disponibile la plată în anul respectiv.) Comparația cu 2025: niveluri mai mari prin HG 198/2025 Anul trecut, alocările au fost stabilite prin HG nr. 198/2025 , la niveluri mai ridicate: Credite de angajament: 210.000.00 lei 69.441.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 140.559.000 lei pentru ovine și caprine Credite bugetare: 237.500.000 lei 78.375.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 159.125.000 lei pentru ovine și caprine În ansamblu, proiectul pentru 2026 coboară sub pragul de 280 milioane lei , față de 350,559 milioane lei alocate în 2025, ceea ce înseamnă o reducere de peste 20%, conform calculelor prezentate în material. Ce urmează Proiectul de hotărâre trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Până atunci, nivelul final al alocărilor rămâne cel din forma aflată în dezbatere publică. [...]
Crescătorii de bovine care cer în 2026 sprijinul cuplat PD-22 pentru carne vită trebuie să atașeze o adeverință la cererea depusă la APIA , iar miza financiară este un cuantum unitar planificat de 290,17 euro/cap (aprox. 1.450 lei), potrivit AgroInfo . Schema vizată este PD-22 – sprijin cuplat pentru venit pentru carne vită, prevăzută în Planul Național Strategic 2023–2027 . Publicația notează că, pentru anul 2026, cuantumul minim este de 190,82 euro/cap (aprox. 950 lei), iar cuantumul maxim ajunge la 383,80 euro/cap (aprox. 1.920 lei). Din punct de vedere operațional, documentul (adeverința) trebuie atașat la cererea de plată depusă în acest an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , pentru ca solicitarea subvenției să fie considerată completă. Termen-limită pentru depunerea cererilor Cererile APIA pentru plata subvențiilor agricole aferente acestui an se depun până la 5 iunie 2026 , conform informațiilor din articol. [...]
Șefa APIA a transmis un mesaj de Paște către fermieri și crescătorii de animale, fără anunțuri despre plăți sau schimbări de reguli , potrivit AgroInfo . Mesajul este unul de încurajare și mulțumire pentru „perseverența și dedicarea” din agricultură, într-un moment în care o parte a publicului așteaptă, de regulă, clarificări operaționale legate de campaniile și subvențiile gestionate de agenție. Gabriela Nicoleta Andrei , director general APIA, le transmite fermierilor că sărbătoarea Învierii este un prilej de „speranță”, „noul început” și încredere că „efortul nostru va fi binecuvântat”, cu o trimitere directă la legătura dintre munca agricolă, pământ și roade. „Vă mulțumesc pentru perseverența și dedicarea cu care contribuiți zi de zi la dezvoltarea agriculturii românești!” În același mesaj, șefa APIA urează „liniște”, „belșug în hambare” și „sănătate deplină” și spune că perioada sărbătorilor ar trebui să ofere energia necesară pentru continuarea proiectelor „pentru o agricultură performantă, la nivel european”. Mesajul se încheie cu urarea „Hristos a Înviat! Paște fericit și binecuvântat tuturor!”. [...]
Costul adeverinței veterinare cerute la subvențiile APIA pe cap de animal urcă până la 500–600 lei , potrivit unui sondaj online citat de Agrointel . Documentul, emis de medicul veterinar, certifică numărul de animale înscrise în Baza Națională de Date (BND) și este obligatoriu la depunerea cererii de plată, ceea ce îl transformă într-un cost operațional direct pentru crescători. Cât spun fermierii că plătesc pentru document Conform răspunsurilor colectate pe grupul de Facebook „SUBVENȚII APIA”, adeverința poate fi gratuită în unele cazuri, dar poate ajunge și la câteva sute de lei, în funcție de numărul de animale pentru care se emite. Exemplele de sume menționate în sondaj includ: 25 lei (Secuieni, județul Neamț); 30 lei (județul Buzău) și 30 lei (Suceava); 40 lei „pentru fiecare animal de pe adeverință” (Bistrița); aproximativ 50 lei (județul Prahova), 50 lei (Maramureș, „cu chitanță”), 50 lei (Olt); 170 lei (cu mențiunea unui fermier că nu primește bon fiscal „niciodată”); 400 lei (Bistrița-Năsăud), 500 lei (Caraș-Severin); 600 lei „pentru efectiv mare de animale” (Brașov). Publicația precizează că sumele raportate sunt legate de capetele de animale pentru care se emite documentul. De ce este adeverința obligatorie la APIA Adeverința trebuie eliberată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și trebuie să includă codul exploatației înscrise în BND, valabil la data depunerii cererii de plată. Pentru asociațiile crescătorilor de animale care desfășoară activitate agricolă pe pășuni concesionate/închiriate și asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha (unitate vită mare pe hectar) prin pășunat în tabere de vară, este necesară o adeverință din care să rezulte codul exploatației/exploatațiilor tip tabără de vară ale asociației, înscrise în BND și valabile la data depunerii cererii. Ce înseamnă pentru fermieri Diferențele mari de cost semnalate în sondaj indică o practică neuniformă la nivel local, cu impact direct asupra cheltuielilor de conformare pentru accesarea subvențiilor. Materialul nu indică o grilă oficială de tarifare și nici o reglementare unitară privind prețul adeverinței; informațiile despre costuri provin din răspunsurile fermierilor din sondajul online. [...]
Bugetul pentru schema de ajutor de stat din zootehnie scade în 2026 la 279,5 milioane lei, cu 20% sub nivelul din 2025 , potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în transparență decizională, citat de Economica . Reducerea înseamnă o alocare mai mică pentru servicii subvenționate care acoperă costuri administrative și testări genetice, cu impact direct asupra cheltuielilor curente ale crescătorilor și organizațiilor implicate în ameliorare. Cum arată alocarea pe 2026: credite de angajament vs. credite bugetare Pentru 2026, valoarea totală a schemei este împărțită astfel: Maximum 137,2 milioane lei credite de angajament , din care: 39 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 98,1 milioane lei pentru ovine și caprine 142,3 milioane lei credite bugetare , din care: 39 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 103,2 milioane lei pentru ovine și caprine Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat , în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026. Ce finanțează schema și cine poate beneficia Schema, instituită printr-o ordonanță din 2023 pentru perioada 2023–2027 , acoperă: costurile administrative pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic ; costurile testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului. Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenționate către: întreprinderi individuale și familiale; persoane fizice autorizate; persoane fizice cu atestat de producător (după caz); persoane juridice active în creșterea animalelor. Intensitatea sprijinului rămâne neschimbată în proiect Proiectul menține nivelurile de sprijin (intensitatea ajutorului de stat) pentru serviciile finanțate: până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice; până la 70% din costurile testelor efectuate de terți (sau în numele unor terți) pentru evaluarea genetică. Context bugetar: plafonul 2023–2027 rămâne același Valoarea totală pentru 2026 se încadrează în plafonul maxim al schemei pentru 2023–2027, stabilit la 561,5 milioane lei . În preambulul proiectului de OUG, Guvernul argumentează rolul schemei în viabilitatea fermelor și stabilizarea veniturilor, inclusiv pentru fermele mici, medii și de familie. În acest stadiu, documentul este proiect în transparență decizională , iar forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea ordonanței. [...]
Curtea de Apel a anulat retragerea ajutorului de stat de peste 182 milioane lei pentru fabrica de procesare a lânii din Olt , ceea ce obligă Guvernul să revină asupra blocajului de finanțare care a ținut pe loc investiția, potrivit Adevărul . Proiectul este dezvoltat de Eco Partnersheep Insulation , la Făgețelu (județul Olt), și a fost conceput ca o unitate „unică în Europa” pentru procesarea lânii brute în materiale fono și termoizolante, dar și în produse secundare precum lanolina și îngrășăminte organice. Finanțarea publică era elementul central pentru demararea construcției, după ce fusese aprobată inițial în 2023, în cadrul unei scheme reglementate prin HG 959/2022. De ce contează decizia instanței: deblocarea unei investiții dependente de sprijin public Ministerul Economiei a retras ajutorul de stat la începutul lui 2025, într-o acțiune mai amplă care a vizat și alte opt proiecte aflate inițial pe lista de finanțare. Investitorii spun că decizia a blocat implementarea și a produs întârzieri semnificative, motiv pentru care compania a contestat în instanță actele administrative emise de autorități. Curtea de Apel a anulat două dintre actele esențiale prin care fusese retras sprijinul financiar. Consecința practică, în interpretarea investitorilor, este revenirea la situația de dinaintea anulării finanțării, adică reluarea obligației statului de a acorda banii promiși, dacă hotărârea rămâne neschimbată în cazul unui eventual recurs. Unde era proiectul înainte de blocaj În 2024, investiția a avansat prin atribuirea unor contracte pentru echipamente și lucrări, inclusiv: contracte pentru linia de spălare a lânii brute și extragerea lanolinei, precum și pentru linia de producere a materialelor termoizolante, în valoare totală de aproximativ 14,4 milioane euro (aprox. 72 milioane lei); lucrări de proiectare și execuție a fabricii, estimate la aproape 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei). Ce urmează Acționarul majoritar al Eco Partnersheep Insulation, Cristian Mercioniu, a declarat pentru Profit.ro că, dacă hotărârea rămâne în picioare după un posibil recurs, compania ar trebui să primească finanțarea, iar în cazul unui refuz din partea Ministerului Economiei ar putea cere executarea instituției în limita sumei din contractul de finanțare. „Dacă sentinţa rămâne neschimbată la instanţa superioară în urma unui posibil viitor recurs, înseamnă că ne întoarcem la situaţia existentă înainte de anularea finanţării, adică ar trebui să primim banii. Dacă Ministerul Economiei va refuza să ne acorde finanţarea, Eco Partnersheep Insulation va cere instanţei executarea instituţiei în limita sumei din contractul de finanţare”, a declarat pentru Profit acţionarul majoritar al companiei, Cristian Mercioniu. [...]
