Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA deschide accesul la credite-punte pentru zootehnie, cu finanțare de până la 90% din sprijinul estimat, prin eliberarea de adeverințe care confirmă depunerea cererii și efectivele eligibile în Campania 2026, potrivit Agricover.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începe eliberarea acestor documente pentru crescătorii de animale care intenționează să contracteze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026. Miza este una de lichiditate: adeverința funcționează ca document-suport pentru finanțări destinate susținerii activităților curente (capital de lucru), înainte de încasarea efectivă a subvențiilor.
Adeverințele sunt emise pentru următoarele intervenții (scheme) din zootehnie:
Documentele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA emite o adeverință care:
APIA precizează că adeverințele se eliberează conform procedurilor transmise către Centrele Județene APIA.
Valoarea finanțării poate ajunge până la 90% din suma calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat în Planul Strategic PAC 2023–2027 (pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție.
Garanțiile pentru creditele acordate fermierilor sunt asigurate de:
În ceea ce privește costul finanțării, conform Ordinului MADR nr. 703/2013:
Directorul general al APIA, Adrian Pintea, recomandă fermierilor să compare atent ofertele, în special comisioanele și costul total al finanțării:
„În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.”
APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și fondurile de garantare urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”.
Recomandate
Guvernul trebuie să decidă până la 31 august dacă mută fonduri în plus către plățile directe APIA din 2027 , o opțiune care poate aduce până la 290,1 milioane de euro (aprox. 1,45 miliarde lei) în Pilonul I, dar cu riscul de a reduce bugetele pentru investiții rurale, potrivit Agronet . Miza este una de alocare bugetară în Politica Agricolă Comună (PAC): România poate ajusta repartizarea banilor între plățile anuale către fermieri (Pilonul I) și intervențiile de dezvoltare rurală (Pilonul II), în baza Regulamentului (UE) 2026/1768. Decizia nu este automată și nu obligă statul să folosească plafonul maxim. Ce transferuri sunt posibile și ce înseamnă pentru buget Conform plafoanelor prezentate în articol, România are două variante de transfer între piloni pentru anul 2027: Transfer către plățile directe (Pilonul I): 290.114.968 euro (aprox. 1,45 miliarde lei) – ar majora bugetul pentru plățile gestionate prin APIA. Transfer din plățile directe către dezvoltare rurală (Pilonul II): 507.398.799 euro (aprox. 2,54 miliarde lei) – ar reduce bugetul plăților directe și ar crește resursele pentru investiții și măsuri de dezvoltare rurală. Pilonul I acoperă în principal subvențiile directe, iar Pilonul II finanțează investiții și măsuri precum modernizarea fermelor, procesarea, infrastructura rurală și unele angajamente de mediu. De ce „buget mai mare” nu înseamnă automat subvenții mai mari pe hectar Chiar dacă se transferă bani către Pilonul I, articolul subliniază că nu există, în acest moment, o repartizare anunțată între intervențiile finanțate din plățile directe. Fondurile suplimentare ar putea merge, între altele, către: sprijinul de bază pentru venit; plata redistributivă; ecoscheme; sprijinul cuplat vegetal; sprijinul cuplat zootehnic; alte intervenții din plafonul plăților directe. În lipsa unei împărțiri oficiale, nu poate fi estimată o creștere pe hectar, pe cap de animal sau pe beneficiar . În plus, cuantumurile depind și de suprafețele/efectivele eligibile, numărul de solicitanți, controalele APIA, eventuale reduceri și cursul de schimb folosit la plată. Termenul-limită: 31 august 2026 România trebuie să adopte decizia și să transmită modificarea Planului Strategic PAC până la 31 august 2026 . Până atunci, Ministerul Agriculturii și Guvernul trebuie să aleagă între: creșterea resurselor pentru plățile directe; păstrarea repartizării actuale; transferarea unei părți mai mari către investiții și dezvoltare rurală. Articolul indică explicit că această decizie trebuie privită ca o alegere între sprijin anual pentru venit și finanțare pentru investiții pe termen mai lung , nu ca o majorare „fără costuri” pentru restul intervențiilor. Separat: reguli mai stricte la APIA din 2027 și restanțe la plăți O eventuală suplimentare de buget nu schimbă condițiile de eligibilitate : din Campania APIA 2027, fermierii cu teren arabil vor trebui să poată demonstra lucrările efectuate și utilizarea inputurilor, inclusiv prin documente precum facturi, bonuri de consum, fișe de magazie sau acte pentru lucrările făcute de prestatori, în funcție de situație. Totodată, redistribuirea pentru 2027 este separată de plățile restante din campaniile anterioare. La 22 iulie 2026, circa 3.000 de fermieri riscau să primească abia în toamnă unele plăți aferente Campaniei 2025, pe fondul problemelor sistemului informatic și al verificărilor manuale pentru anumite intervenții de agromediu, mai notează publicația. Ce ar trebui urmărit de fermieri până la 31 august Informațiile decisive vor fi cele din propunerea oficială de modificare a Planului Strategic PAC, inclusiv: suma și sensul transferului între Pilonul I și Pilonul II; intervențiile din care se retrag bani și cele care primesc suplimentări; eventuale estimări de cuantumuri; aprobările la nivel național și european. Până la apariția acestor detalii, 290,1 milioane de euro rămâne un plafon maxim posibil , nu o majorare deja aprobată și nici o subvenție garantată. [...]
Întârzierile la plățile APIA au fost puse pe seama blocajelor administrative, nu a lipsei de bani , potrivit Agronet , care relatează declarațiile lui Tanczos Barna din 17 iunie 2026, când acesta exercita interimar funcția de ministru al Agriculturii. În contextul închiderii Campaniei de plăți 2025, Tanczos Barna a spus că, cu aproximativ două săptămâni înainte de termenul final, existau încă intervenții de dezvoltare rurală (DR) pentru care plățile nu fuseseră făcute, deși atât APIA, cât și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) aveau fondurile necesare. Publicația notează că informația este relatată de Agrointeligența. Coordonarea APIA–AFIR, indicată drept cauza întârzierilor Ministrul a atribuit întârzierile lipsei de coordonare și discuțiilor administrative prelungite între instituții, criticând situațiile în care responsabilitatea era pasată între funcționari în loc să fie deblocate autorizările. „Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție.” Materialul precizează însă că nu sunt indicate intervențiile DR afectate, numărul fermierilor care așteptau plata sau valoarea totală rămasă de autorizat, ceea ce limitează evaluarea amplorii întârzierilor. De asemenea, nu este clar dacă blocajele au ținut de verificări, aplicații informatice, schimb de date între APIA și AFIR sau interpretarea condițiilor de eligibilitate. AFIR: plăți de circa 270 milioane lei după deblocarea disponibilului financiar Separat de problemele administrative invocate la APIA, AFIR efectuase la 16 iunie 2026 plăți de aproximativ 270 de milioane de lei, după rezolvarea unei chestiuni legate de disponibilul financiar primit de la Ministerul Finanțelor. Tanczos Barna a afirmat că întârzierile AFIR fuseseră mai mari decât cele de la APIA, iar fondurile au devenit disponibile în urma unui ordin comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Agriculturii. Unde se vede impactul pentru ferme În aceeași perioadă, APIA ar fi ajuns la aproximativ 97–98% din plățile aferente ajutorului național tranzitoriu, potrivit procentului citat de Agronet. Publicația subliniază că acest nivel nu înseamnă automat că toate cererile eligibile sunt achitate, întrucât unele dosare pot fi în verificare sau pot avea neconcordanțe. Pentru exploatații, o plată întârziată poate afecta lichiditatea necesară pentru recoltare, rambursarea creditelor, plata arendei și achiziția de inputuri pentru culturile următoare, în funcție de mărimea sprijinului și de structura financiară a fermei. Presiune suplimentară: controalele pentru Campania 2026 După încheierea depunerii cererilor, APIA a selectat 14.802 fermieri pentru verificările Campaniei 2026, controale care vizează sectorul vegetal, condiționalitatea și intervențiile zootehnice, conform unui articol Agronet despre eșantionul de control și obligațiile beneficiarilor. Controalele clasice trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026, cu excepții pentru cerințe verificabile doar în alte perioade. În acest context, Agronet notează că succesiunea dintre finalizarea târzie a unei campanii și pornirea controalelor pentru următoarea poate pune presiune pe capacitatea administrativă a agenției, iar predictibilitatea plăților depinde nu doar de buget, ci și de autorizări, verificări și schimbul de informații între instituții. [...]
Din 2027, subvenția APIA pe arabil va fi condiționată de dovada lucrării terenului , iar fermierii vor trebui să prezinte un set de șase documente care să arate activitatea agricolă efectivă, potrivit AgroInfo . Schimbarea este prevăzută la articolul 25^1 din Ordinul MADR nr. 44/2026 și vizează exploatațiile cu teren arabil care solicită plăți. Miza este una de reglementare și control: APIA ar urma să plătească subvenția pe hectar doar celor care pot demonstra, prin acte, că lucrează terenul, nu doar îl dețin. Cele șase tipuri de documente cerute la plată Pentru calificarea la subvenție, APIA va solicita, conform sursei, următoarele categorii de documente: Documente pentru achiziția materialului semincer și/sau săditor : factura pentru sămânța sau răsadul cumpărat. Documente pentru achiziția inputurilor agricole : facturi pentru semințe, material săditor, pesticide, amendamente, îngrășăminte, motorină și apă (la culturile irigate). Procese-verbale interne de înființare a culturii : document întocmit în fermă, cu lucrările efectuate, semințele folosite și data semănatului. Procese-verbale interne pentru plantări : document intern cu cheltuielile generate de lucrări, materialul folosit și data plantării. Bonuri de consum / note de recepție : acte care arată că inputurile cumpărate au fost folosite efectiv la cultura respectivă, nu doar achiziționate. Documente de la terți pentru lucrări : facturi sau contracte de prestări servicii, dacă lucrările (arat, semănat, erbicidat) sunt făcute de un prestator. De ce contează schimbarea pentru fermieri Prin această condiționare, APIA urmărește ca „banii pe hectar” să ajungă la cei care cultivă efectiv pământul, nu la proprietari fără activitate agricolă care solicită subvenția, conform explicației din articol. Pentru ferme, implicația practică este creșterea cerințelor de documentare și trasabilitate a lucrărilor și a consumului de inputuri, începând cu campania 2027. [...]
Suspendarea curselor maritime către porturile ucrainene de la Marea Neagră riscă să strângă oferta globală de cereale și să împingă în sus prețurile la grâu , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra coastei, potrivit news.ro . Oficialii ucraineni citați de AFP spun că mai multe companii de transport maritim au suspendat serviciile către porturile ucrainene. Tensiunile din zonă au început să se reflecte în piață: escaladarea într-o regiune esențială pentru exporturile mondiale de cereale determină creșterea prețurilor internaționale la grâu, potrivit Lloyd’s List Intelligence, companie specializată în date maritime. Blocaj operațional în porturile-cheie și efect direct asupra exporturilor Ucraina este un exportator important de porumb, grâu, rapiță, semințe de floarea-soarelui și ulei vegetal, iar 90% din exporturile sale de mărfuri trec prin porturile de la Marea Neagră din Odesa și din împrejurimi. În același timp, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 30% din aprovizionarea mondială cu grâu. Maersk și Hapag-Lloyd au declarat pentru AFP că și-au suspendat operațiunile la Chornomorsk, unul dintre cele trei terminale ucrainene cheie de apă adâncă. Hapag-Lloyd a invocat creșterea riscurilor operaționale și de securitate în urma atacurilor cu rachete și drone din regiunea Odesa, precizând totodată că piața ucraineană rămâne deservită prin rute rutiere și feroviare care traversează Polonia și România. Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, joi dimineață nu a intrat nicio navă comercială într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andriï Sybiga, a spus că, miercuri, nicio navă nu a folosit coridorul maritim ucrainean „chiar în plin sezon de recoltare”. Exporturi agricole oprite și redirecționări limitate Pe partea de fluxuri comerciale, nu s-a înregistrat niciun export de produse agricole din Odesa începând cu 12 iulie, când 20.000 de tone de porumb au plecat spre Turcia, potrivit site-ului de monitorizare a comerțului și mărfurilor Kpler. La Cernomorsk, nu s-a mai înregistrat nicio mișcare de marfă după 19 iulie, când au fost expediate 65.000 de tone de porumb către Bulgaria. În portul Pivdennyi, situat la 40 de kilometri est de Odesa, nu s-au înregistrat exporturi în această săptămână. Un broker maritim din Odesa, Anton Shapran (Maritime Logistics), a apreciat că situația din ultimele zile este „cea mai gravă din mai 2022”, deși unele nave mai mici ar fi putut fi redirecționate prin porturile de pe Dunăre. Miza: securitatea alimentară și presiunea diplomatică la ONU Kievul avertizează că atacurile reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale și a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie. Pentru Ucraina, exporturile agricole – care aprovizionează în principal Asia, Africa și Orientul Mijlociu – sunt una dintre puținele surse de valută forte în timpul războiului început în februarie 2022, astfel că orice întrerupere prelungită a rutelor maritime poate amplifica atât presiunea economică internă, cât și volatilitatea pe piețele internaționale de cereale. [...]
Vântul puternic poate bloca tratamentele și transportul agricol în Maramureș și Transilvania în a doua parte a zilei de 23 iulie, chiar dacă precipitațiile estimate până spre seară rămân reduse, potrivit Agronet . În paralel, în Dobrogea sunt raportate cele mai ridicate viteze ale vântului, iar în Banat și Crișana presiunea pentru irigare rămâne mai mare. Ce contează operațional pentru ferme după prânz Buletinul meteo agricol publicat la ora 12:00 indică un tablou în care „fereastra de lucru” există în multe regiuni, dar deciziile devin sensibile la rafale și la instabilitatea locală: tratamentele (stropirile) și lucrările expuse la vânt sunt primele care trebuie reprogramate, în timp ce recoltarea și transportul pot continua doar cu verificări locale. În „reperele rapide”, Agronet notează că: în Dobrogea vântul ajunge la 27,5 km/h , cu rafale de 33,5 km/h , ceea ce duce la recomandarea de amânare a tratamentelor și a lucrărilor expuse ; cantitățile estimate de precipitații în ferestrele regionale de lucru nu depășesc 0,264 mm , însă rămâne riscul de manifestări locale de instabilitate; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este mai ridicată în Crișana și Banat , unde irigarea este indicată ca prioritară după verificarea solului. Zonele cu risc mai mare pentru lucrări sensibile Maramureș și Transilvania sunt semnalate ca zone unde vântul și instabilitatea pot complica lucrările după prânz. În Maramureș, deși în intervalul imediat precipitațiile sunt aproape neglijabile, estimarea pe 24 de ore urcă la 5,5 mm , iar recomandarea este de amânare a tratamentelor și atenție la transport și accesul pe parcelă. În Transilvania, intervalul rămâne utilizabil pentru lucrări și transport, dar tratamentele sunt acceptabile doar dacă vântul rămâne redus și nu se apropie ploaia. În Dobrogea , chiar fără avertizări indicate în raportul regional, rafalele sunt prezentate ca principalul factor limitativ: tratamentele trebuie amânate, iar transportul are risc ridicat. Unde se poate lucra mai bine și unde irigarea rămâne în prim-plan În Banat , intervalul este descris ca uscat până spre seară, cu posibilitatea de a continua recoltarea și transportul acolo unde culturile sunt mature, dar cu verificarea vântului. Tot aici, irigarea este recomandată cu prioritate seara sau noaptea, în funcție de umiditatea solului. În Crișana , după-amiaza rămâne în mare parte utilizabilă, însă tratamentele au doar „ferestre scurte”, iar irigarea rămâne prioritară. În Moldova , probabilitatea de ploaie este redusă și lucrul este posibil, dar tratamentele cer confirmarea unui interval fără intensificări ale vântului. În Muntenia , deși ploi puține, recomandarea rămâne prudentă: tratamentele se amână, iar parcela se verifică înainte de intrare. La ce să se aștepte fermierii în restul zilei Mesajul central al buletinului este că, deși precipitațiile estimate până spre seară sunt mici la nivel regional, vântul și instabilitatea locală pot scurta rapid ferestrele de lucru . Pentru operațiunile cu risc (tratamente, lucrări expuse, transport în condiții de rafale), decizia rămâne dependentă de verificarea locală a vântului și a evoluției norilor, în special în Maramureș, Transilvania și Dobrogea. [...]
Vântul puternic și instabilitatea din Maramureș și Transilvania pot restrânge ferestrele de lucru în câmp vineri dimineață , cu efect direct asupra tratamentelor, cositului, recoltării și transportului, potrivit Agronet . Deși cantitățile medii de precipitații estimate sunt, în general, reduse, publicația avertizează că lucrările sensibile la vânt sau la frunză umedă depind de verificarea directă în parcelă. În buletinul de la 23 iulie, ora 21:00, Agronet indică drept semnale principale pentru ziua de lucru din 24 iulie vântul puternic și instabilitatea în Maramureș și Transilvania, cu fenomene similare de urmărit și în Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană. În regiunile cu „semnal galben”, tratamentele sunt recomandate doar dacă vântul scade și nu există ploaie apropiată, iar recoltarea și transportul cer verificarea accesului. Unde sunt cele mai mari riscuri operaționale pentru lucrările de dimineață Maramureșul apare ca zona cu cea mai mare cantitate medie estimată în fereastra de lucru (1,38 mm, probabilitate maximă 41%), cu „semnal galben” pentru vânt și instabilitate și posibilitatea unor averse intense. În acest context, Agronet recomandă prudență la transport și evitarea începerii cositului și balotatului fără confirmarea unui interval suficient de uscat. În Transilvania, media precipitațiilor în fereastra de lucru este redusă (0,558 mm, probabilitate maximă 21%), însă „semnalul galben” indică posibile episoade locale de vânt și instabilitate, ceea ce poate face tratamentele dependente de calmarea vântului și de absența unei ploi apropiate. Unde există ferestre mai stabile pentru câmp și logistică Pentru Banat, Crișana și Dobrogea, buletinul indică intervale mai stabile pentru lucrări și transport, dar cu aceeași condiționare pentru tratamente: verificarea vântului și a stării frunzei înainte de intrarea în parcelă. Câteva repere din datele regionale prezentate: Banat : precipitații estimate foarte mici (0,095 mm; probabilitate maximă 11%), fără avertizări semnalate; fereastră favorabilă dimineață–după-amiază pentru câmp și transport, cu tratamente doar după verificare locală. Crișana : vreme foarte uscată (0,005 mm; probabilitate maximă 10%), dar cu evapotranspirație ridicată (5,74 mm), ceea ce mută decizia de irigare către controlul umidității solului și al stării culturii. Dobrogea : risc scăzut și condiții potrivite pentru recoltare și transport (0,53 mm; probabilitate maximă 10%), fără avertizări semnalate. Ce ar trebui prioritizat în ferme Din perspectiva impactului operațional, mesajul central al buletinului este că vineri dimineață deciziile trebuie luate „la firul ierbii”, mai ales acolo unde există semnal de vânt și instabilitate. Lucrările care cer cele mai atente decizii sunt: tratamentele (dependente de vânt și de frunză umedă), cositul și balotatul (risc de a începe pe umezeală sau înaintea unor averse locale), recoltarea și transportul (necesită verificarea accesului și prudență la rafale, mai ales la încărcături ușoare). Agronet precizează că valorile de vânt din tabele sunt „reperele disponibile la ultima actualizare”, nu o prognoză distinctă pentru fiecare oră din fereastra de lucru, ceea ce crește importanța verificărilor directe în parcelă înainte de a mobiliza utilaje și echipe. [...]
