Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA deschide accesul la credite-punte pentru zootehnie, cu finanțare de până la 90% din sprijinul estimat, prin eliberarea de adeverințe care confirmă depunerea cererii și efectivele eligibile în Campania 2026, potrivit Agricover.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începe eliberarea acestor documente pentru crescătorii de animale care intenționează să contracteze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026. Miza este una de lichiditate: adeverința funcționează ca document-suport pentru finanțări destinate susținerii activităților curente (capital de lucru), înainte de încasarea efectivă a subvențiilor.
Adeverințele sunt emise pentru următoarele intervenții (scheme) din zootehnie:
Documentele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA emite o adeverință care:
APIA precizează că adeverințele se eliberează conform procedurilor transmise către Centrele Județene APIA.
Valoarea finanțării poate ajunge până la 90% din suma calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat în Planul Strategic PAC 2023–2027 (pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție.
Garanțiile pentru creditele acordate fermierilor sunt asigurate de:
În ceea ce privește costul finanțării, conform Ordinului MADR nr. 703/2013:
Directorul general al APIA, Adrian Pintea, recomandă fermierilor să compare atent ofertele, în special comisioanele și costul total al finanțării:
„În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.”
APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și fondurile de garantare urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”.
Recomandate
Fermierii din agricultura ecologică ar urma să vadă banii în cont în această săptămână , după ce APIA face zilnic autorizări la plată pentru subvențiile aferente Măsurii 11, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , ca răspuns la întrebările fermierilor privind întârzierile la plata subvențiilor pentru agricultura ecologică. Șeful APIA a indicat că schemele pentru ecologic „vor intra la plată din această săptămână”. Întârzierile au alimentat nemulțumiri mai ales în cazul dosarelor aflate în verificări suplimentare sau în recalculări. În acest context, Pintea a susținut că „zilnic se fac autorizări la plată” și că nu există județe excluse de la plăți. „Zilnic se fac autorizări la plată, o să vedeți săptămâna viitoare și banii în cont!” Ce înseamnă operațional pentru fermieri Pentru beneficiarii Măsurii 11, mesajul APIA indică o accelerare a fluxului de autorizare și o fereastră scurtă de așteptare până la intrarea efectivă a banilor în cont, în condițiile în care autorizarea și plata propriu-zisă nu sunt simultane. Termenul-limită al campaniei de plată APIA reamintește că plata subvențiilor se încheie oficial la 30 iunie, termen care rămâne reperul final pentru închiderea plăților din această etapă. [...]
Organizațiile de fermieri cer înghețarea CBAM și tăieri de tarife la îngrășăminte, pe fondul presiunii de cost – potrivit Economica , tema a fost ridicată înaintea Consiliului AGRIFISH de la Bruxelles, în discuții ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai statelor membre, la care a participat și vicepreședintele COGECA, Florentin Bercu (informații transmise de Agerpres ). Miza este una de cost și competitivitate: fermierii și cooperativele susțin că nu mai pot absorbi noile taxe și sarcini administrative, într-un context în care prețurile la fertilizanți rămân ridicate, iar presiunea pe finanțare și investiții se accentuează. Ce cer fermierii: CBAM suspendat și relaxări pe fertilizanți În comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizațiile agricole europene solicită un pachet de măsuri cu impact direct asupra costurilor de producție, între care: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus; suspendarea măsurilor antidumping pentru anumite importuri de fertilizanți; flexibilizarea Directivei privind nitrații; suspendarea CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și introducerea unor mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative. Argumentul economic: taxe și birocrație care „cresc artificial” costurile Florentin Bercu a avertizat că fermierii europeni sunt „subcapitalizați și puternic îndatorați” și că noile taxe și mecanisme administrative riscă să împingă sectorul în pierderea competitivității și în reducerea capacității de investiții. „Nu putem accepta ca protecţia mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea constantă a unor noi taxe, mecanisme birocratice şi constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producţie pentru fermieri şi cooperative, să îi împingă în datorii şi să le submineze capacitatea de a investi şi de a rămâne competitivi, fără niciun impact real sau măsurabil asupra mediului.” În același timp, el susține că obiectivele de mediu și investițiile în durabilitate sunt acceptate de sector, dar ar trebui construite pe „fundamente economice realiste” și pe măsuri eficiente, nu pe constrângeri administrative. Context de reglementare și comerț: Mercosur, etichetare și riscuri pe lanțurile comerciale Pe lângă costurile interne, COPA-COGECA a ridicat și teme legate de comerț și reguli de piață: pentru acordul UE–Mercosur, organizația spune că susține comerțul deschis, dar cere aplicare echitabilă și monitorizare atentă; solicită ca importurile agroalimentare să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare), invocând riscul concentrării licențelor de export și certificatelor de origine la câțiva exportatori dominanți, mai ales în sectoarele cărnii de pasăre și de vită; susține extinderea etichetării obligatorii a originii produselor agroalimentare (cel puțin UE vs. non-UE); avertizează că o eventuală clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (iLUC) ar putea reduce procesarea soiei în Europa și ar crește costurile pentru fermieri. Organizația mai semnalează dificultăți în sectorul lactatelor, pe fondul costurilor ridicate la îngrășăminte, furaje și energie, precum și riscuri de perturbare a rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz pentru exporturile către Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, cere o abordare coordonată la nivel european privind impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. [...]
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]
Un oier din Sălaj este cercetat penal pentru braconaj cinegetic după ce ar fi ucis un urs care i-ar fi atacat turma , un caz care readuce în discuție riscul juridic pentru fermieri atunci când intervin pe cont propriu în conflictele cu fauna sălbatică, potrivit Agrointel . Bărbatul, în vârstă de 50 de ani, din comuna Ileanda (județul Sălaj), este vizat de un dosar penal după un incident petrecut marți, 19 mai, pe un teren din extravilanul localității Perii Vadului. Conform informațiilor apărute în spațiul public, ursul ar fi atacat oile aflate la pășunat, iar ciobanul ar fi intervenit cu ajutorul câinilor de la stână și l-ar fi lovit cu toporul, ascuns în spatele unui copac. Animalul, estimat la circa 200 de kilograme, a murit în urma loviturilor. După incident, bărbatul ar fi jupuit ursul, iar blana ar fi fost vândută ulterior. Polițiștii s-au autosesizat, au deschis dosarul penal și au recuperat blana, care a fost predată Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sălaj. Ce spune Poliția și ce urmează în anchetă Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj a transmis că sesizarea din oficiu a fost făcută la 22 mai, de către polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, pentru o posibilă infracțiune de braconaj cinegetic. „Din cercetări, s-a stabilit faptul că un bărbat de 50 de ani, din comuna Ileanda, în timp ce se afla cu turma de ovine în extravilanul localității Perii Vadului, cu ajutorul câinilor de la stână și folosindu-se de un topor, ar fi ucis un exemplar de urs care ar fi atacat ovinele. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj cinegetic, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. Totodată, blana animalului a fost predată Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sălaj.” În comunitate se discută și despre existența unor fotografii și înregistrări video realizate după incident, iar ancheta este în desfășurare, urmând să stabilească exact circumstanțele în care ursul a fost ucis și ce s-a întâmplat ulterior cu părți din animal. Context: presiunea urșilor în zonă Cazul readuce în atenție prezența urșilor în județul Sălaj. Potrivit datelor menționate în articol, în pădurile din județ au fost raportate 26 de exemplare, iar estimările indică o posibilă creștere cu 5 până la 10 urși față de anul trecut. Aceste cifre sunt prezentate ca „date disponibile până acum”, ceea ce sugerează că pot fi revizuite. [...]
România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme , pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica . Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish) , la Bruxelles. Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta. „Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR. Presiunea îngrășămintelor și criza laptelui, în centrul discuțiilor Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză. În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme. Sectoare semnalate ca vulnerabile și riscuri din comerțul extern Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone: sectorul vegetal; sectorul suin; sectorul laptelui; sectorul ovin. Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur , invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate. Alte teme pe agenda AgriFish Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și: solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, pe motiv de impact asupra pisciculturii; discuții despre regula N+2 în PS PAC 2023–2027; etichetarea originii produselor alimentare; gestionarea durabilă a pădurilor. [...]
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
