Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din România vor primi în 2026 un sprijin de aproximativ 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosit la lucrările agricole, potrivit proiectului Legii bugetului de stat publicat de Ministerul Finanțelor și citat de G4Food. Măsura face parte din schema de rambursare a accizei pentru combustibilul utilizat în agricultură, iar bugetul total estimat pentru această subvenție este de aproximativ 620 de milioane de lei.
Sprijinul vine într-un context dificil pentru sectorul agricol, marcat de creșterea prețurilor la combustibili și de costurile tot mai mari ale lucrărilor agricole. Autoritățile consideră că menținerea acestei scheme este esențială pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și pentru a asigura continuitatea activităților agricole.
Potrivit proiectului de buget pentru 2026, politicile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt orientate spre consolidarea securității alimentare și creșterea competitivității produselor agroalimentare românești pe piețele europene și internaționale. Guvernul urmărește ca populația să aibă acces constant la alimente suficiente și sigure, în timp ce producătorii români sunt sprijiniți să își extindă capacitatea de producție și export.
Autoritățile propun mai multe măsuri pentru dezvoltarea sectorului agricol:
Pe lângă subvenția pentru motorină, statul menține și alte programe importante pentru agricultură, printre care:
Un rol important în finanțarea agriculturii îl au și fondurile europene. La începutul anului 2026, România a primit aproape 988,7 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, reprezentând rambursarea avansurilor plătite fermierilor în 2025.
În ansamblu, strategia agricolă pentru 2026 urmărește menținerea sprijinului financiar pentru fermieri și accelerarea investițiilor în infrastructura agricolă, în contextul în care sectorul rămâne dependent atât de bugetul național, cât și de finanțările europene.
Recomandate
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum , printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026 , iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului , inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare. Cum se împarte bugetul și ce plafoane se aplică Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru proiecte cu capacități instalate de până la 1 MW inclusiv 120 milioane euro (aprox. 603 milioane lei) pentru proiecte cu capacități peste 1 MW Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la: 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități de până la 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități de peste 1 MW Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite , iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Cine gestionează programul și ce urmează Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Cererile de finanțare se depun online , prin portalul AFIR. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului: „Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.” Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax . [...]
Federația ROMOVIS amenință cu protest dacă nu se schimbă conducerea ANSVSA până pe 19 iunie , pe fondul blocajului la exporturile de ovine vii, despre care organizația susține că produce pierderi economice și cedează piețe tradiționale către competitori din UE, potrivit Agrointel . Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS, care reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe, cere demisia conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , începând cu președintele Alexandru Bociu, și a celor considerați „responsabili privind siguranța și sănătatea animală”. În material sunt menționați, alături de Bociu, vicepreședinții Ioan Oleleu și Csutak Nagy Laszlo, descriși ca numiți politic. ROMOVIS afirmă că a avertizat încă din martie 2026, prin adrese către instituții ale statului, asupra riscurilor generate de gestionarea crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) și asupra efectelor blocajului la export. În comunicatul citat, federația susține că „exportul de ovine vii din România este practic blocat” după decizii adoptate la nivel european în contextul focarelor de PMR și că operatori din alte state membre ar prelua contracte și piețe ale exportatorilor români. Ultimatum până pe 19 iunie, protest anunțat pe 23 iunie Oierii dau conducerii ANSVSA termen până la 19 iunie pentru demisie. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ROMOVIS anunță organizarea unui protest în fața instituției pe 23 iunie. Miza: ridicarea restricțiilor și recâștigarea încrederii partenerilor Federația consideră că actuala conducere a ANSVSA poartă „responsabilitatea administrativă și managerială” pentru incapacitatea instituției de a restabili încrederea partenerilor europeni și de a implementa, „într-un termen rezonabil”, măsurile necesare pentru ridicarea restricțiilor care afectează sectorul ovin și caprin. Pe lângă demisii, ROMOVIS solicită intervenția premierului Ilie Bolojan pentru evaluarea activității conducerii ANSVSA și adoptarea de măsuri administrative, precum și implicarea președintelui Nicușor Dan pentru analizarea impactului crizei asupra securității alimentare, exporturilor agroalimentare și economiei rurale. „Exportul de ovine vii din România este practic blocat, după noile decizii adoptate la nivel european în contextul gestionării focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare.” „Nu cerem privilegii! Cerem competență, transparență, responsabilitate și respect pentru munca zecilor de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor.” [...]
Deschiderea pieței chineze pentru lactate nu garantează exporturi , iar exemplul Bulgariei arată că autorizațiile și protocoalele pot rămâne fără efect comercial, potrivit Agrointel . La un deceniu după ce Beijingul a aprobat 14 fabrici bulgare pentru export, industria din țara vecină spune că nu există contracte directe și că, în practică, brânza bulgărească nu a ajuns pe piața chineză. În Bulgaria, după semnarea unui protocol bilateral și inspecțiile serviciilor veterinare chineze, 14 companii au primit undă verde pentru export. Totuși, Ministerul Agriculturii și Alimentației de la Sofia a indicat că datele Institutului Național de Statistică (INS) din Bulgaria arată doar exporturi de cantități mici de unt către China, fără livrări semnificative de brânzeturi. De ce s-au blocat contractele, deși există autorizații Asociația Națională a Producătorilor de Lactate (NAM) din Bulgaria susține că parteneriatele independente cu firme chineze sunt greu de pus în practică fără acorduri relevante la nivel de stat, pe fondul unor „reguli diferite” ale pieței chineze. Președintele NAM, Vladislav Mihaylov, a declarat pentru Sinor.bg: „14 fabrici de lactate care au primit până acum autorizații de la autoritățile veterinare pentru a comercializa pe această piață vastă. Din păcate, nu s-au încheiat încă contracte directe.” Context comercial: China cumpără, dar dezechilibrul rămâne Bulgaria exportă totuși produse agricole către China, în special din zona vegetală. Conform statisticilor citate pentru 2025, exporturile interne de bunuri agricole către China au totalizat 114.633,6 tone, cu volume mari la floarea-soarelui (turte, semințe și ulei). Lista produselor exportate include și miere, vinuri, băuturi răcoritoare, sucuri, produse de panificație și cofetărie, conserve și alte produse. La nivel valoric, comerțul agricol bilateral este însă negativ pentru Bulgaria în 2025: exporturi de 45 milioane euro (aprox. 225 milioane lei) versus importuri agricole de 154,7 milioane euro (aprox. 774 milioane lei), ceea ce înseamnă un deficit de 109,7 milioane euro (aprox. 549 milioane lei), cu importurile peste exporturi cu 64,7 milioane euro (aprox. 323 milioane lei), conform datelor prezentate. Ce ar trebui să urmărească producătorii români În România, Florin Barbu a semnat la Beijing, pe 17 martie, un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, iar în martie acordul era prezentat ca o deschidere a pieței pentru producători, în special la lactate și carne. Ulterior, pe 27 aprilie, Barbu a spus, la bilanțul activității sale la MADR , că „în maxim două luni” România va începe exportul de cereale către China. Mesajul de fond al exemplului bulgar, așa cum este prezentat în analiză, este că acordurile și aprobările administrative pot crea așteptări în piață, dar nu țin loc de contracte comerciale și de acces efectiv la canale de vânzare. Pentru companiile românești, miza devine verificarea rapidă a pașilor concreți care duc de la memorandumuri și autorizări la contracte și livrări. [...]
ANSVSA cere Comisiei Europene revizuirea restricțiilor la exportul de ovine , mizând pe argumente epidemiologice și pe nevoia de a evita blocaje comerciale generalizate, potrivit Agro Business . Autoritatea spune că pregătește un „set complet de demersuri tehnice și epidemiologice” care urmează să fie transmis Comisiei Europene, inclusiv către Direcția Generală SANTE (DG SANTE). Obiectivul este stabilirea „unui cadru de reglementare echilibrat”, adaptat situației sanitare din teren, astfel încât exporturile să poată fi reluate fără restricții aplicate la nivel general. Miza economică: contracte externe și continuitatea exporturilor În argumentația anunțată, ANSVSA invocă și relevanța economică a sectorului, inclusiv prin parteneriate comerciale majore. Este menționat exemplul Algeriei, unde ar exista un parteneriat ce prevede livrarea a peste 1 milion de animale, ca indicator al capacității de export și al importanței economice a pieței. Alexandru Nicolae Bociu, citat de instituție, afirmă că ANSVSA va prezenta „toate datele științifice și epidemiologice necesare” pentru a demonstra siguranța produselor și pentru „o revizuire rapidă a restricțiilor actuale”, cu scopul de a facilita reluarea exporturilor. „Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor.” Argumentele tehnice invocate: exporturi, focar PMR și criterii „strict științifice” ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de clarificări care ar indica un control strict al situației epidemiologice, între care: Absența legăturilor epidemiologice , pe baza datelor oficiale care arată că România nu a exportat ovine către zone unde au fost raportate focare recente, ceea ce ar reduce riscul de propagare externă din sursă românească. Gestionarea focarului intern de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : instituția precizează că focarul depistat în județul Mureș la 8 iunie a fost izolat rapid prin carantină și intervenție sanitar-veterinară, iar evoluția ar fi monitorizată permanent. Analiza deciziilor comerciale , cu solicitarea ca eventualele restricții să fie fundamentate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective. Controale în trafic și sancțiuni: componenta operațională a răspunsului Pe plan intern, ANSVSA anunță intensificarea controalelor pentru a elimina „nereguli izolate” care pot afecta credibilitatea sectorului. Instituția face apel la responsabilitate pentru prevenirea transporturilor neconforme și a mișcărilor nedeclarate de animale. În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica verificările în trafic la nivel național, iar transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației, inclusiv prin suspendarea activității operatorilor care nu respectă normele. În paralel, ANSVSA spune că menține dialogul cu asociațiile de profil și cu partenerii comerciali externi, inclusiv din Algeria, pentru continuitatea contractelor și păstrarea încrederii în produsele românești. Obiectivul declarat rămâne redeschiderea cât mai rapidă a coridoarelor comerciale pentru exploatațiile libere de boală, cu respectarea standardelor sanitar-veterinare europene. [...]
Comisia Europeană pune pe masă un pachet de 540 milioane euro pentru a compensa fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor și pentru a le îmbunătăți lichiditatea, inclusiv prin posibilitatea de a primi mai devreme avansuri din plățile directe, potrivit Agrointel . Miza economică este reducerea presiunii pe costurile de producție și evitarea unui recul al recoltelor, într-un context de tensiuni geopolitice și probleme de aprovizionare care au împins prețurile în sus la nivel european. Pachetul anunțat vineri, 12 iunie, face parte din Planul de acțiune privind îngrășămintele și urmărește, pe termen scurt, să asigure accesul fermierilor la inputuri (îngrășăminte) pentru următoarele campanii agricole. Ce include sprijinul și cât poate ajunge totalul Comisia propune două direcții principale: Mobilizarea a 540 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei) pentru sprijin financiar, prin majorarea rezervei agricole. În acest total intră și propunerea de majorare a rezervei agricole cu încă 300 milioane euro din bugetul UE pentru 2026, pe lângă fondurile rămase. Posibilitatea ca statele membre să suplimenteze cu până la 200% din fonduri naționale , ceea ce ar putea ridica sprijinul total disponibil la un potențial de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) , conform aceleiași surse. Lichiditate mai rapidă: avansuri mai mari și o schemă nouă în dezvoltare rurală Pe lângă banii din rezerva agricolă, Comisia propune ajustări punctuale ale Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ca statele membre să poată interveni mai rapid: o nouă schemă de lichiditate în cadrul dezvoltării rurale, destinată sprijinului în situații de criză; aceasta poate fi cofinanțată până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și poate include fonduri neutilizate care altfel s-ar putea pierde; statele pot adăuga finanțare națională de până la 200%; plăți directe în avans mai mari , pe care statele membre le pot acorda înainte de 16 octombrie , pentru a îmbunătăți fluxul de numerar al fermierilor; flexibilitate pentru ajustarea alocărilor de plăți directe pentru anul calendaristic 2027 , astfel încât statele să poată răspunde mai bine efectelor prețurilor ridicate la îngrășăminte. Ce urmează: vot și calendar de adoptare Modificările legislative privind PAC vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, pentru aprobare. Separat, propunerea privind rezerva agricolă (cu impactul financiar total de 540 milioane euro) urmează să fie votată de statele membre în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor; dacă există acord, adoptarea finală este programată până la finalul lunii iulie 2026 , potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
