Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post, care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk.
Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform.
În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă.
Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe.
În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări.
Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform.
Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei).
În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare.
Recomandate
Aglomerația de circa 80 de nave la intrarea pe Canalul Sulina riscă să prelungească timpii de tranzit și să crească presiunea pe logistica exporturilor ucrainene pe Dunăre , în condițiile în care porturile maritime de la Marea Neagră sunt practic blocate de atacurile rusești, potrivit Mediafax . În ultimele cinci zile, șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre cu destinația porturile fluviale ucrainene a ajuns la aproximativ 80, deși numărul celor cărora li se permite tranzitul crește treptat, a declarat un operator de transport. Aglomerarea este raportată la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care vin din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail, potrivit Reuters. De ce s-a format coada: piloți puțini și prioritizarea unor mărfuri Întârzierile sunt puse pe seama deficitului de piloți (personalul specializat care asistă navigația pe sectorul dificil) și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil. În același timp, traficul prin canal începe să se îmbunătățească: dacă săptămâna trecută intrau aproximativ cinci nave pe zi, luni sunt așteptate să intre cel puțin șapte, potrivit declarațiilor citate în articol. „În teorie, dacă putem aduce în jur de 10 nave pe zi în Sulina, ar trebui să putem elimina coada de aproximativ 80 de nave”, a declarat Katerina Kononenko de la Avalon Shipping. Kononenko a adăugat că ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru ca numărul navelor aflate în așteptare să scadă la aproximativ 10. Efect de „dop” și la ieșire: inspecții obligatorii, inspectori limitați Creșterea traficului de intrare poate muta blocajul la plecări: mai multe nave vor trebui să iasă prin canal și să treacă prin inspecțiile obligatorii, în timp ce numărul inspectorilor rămâne limitat, potrivit informațiilor din material. Context: exporturile ucrainene, împinse pe o rută cu capacitate mai mică Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând redirecționarea mărfurilor prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă. Pe partea feroviară, oficialii operatorului ucrainean Ukrzaliznytsia au declarat că exporturile prin Dunăre ar putea crește, deși operațiunile sunt afectate de lipsa navelor și de alertele frecvente de raid aerian. În regiunea Odesa, unde se află porturile Reni și Izmail, au fost înregistrate 300 de alerte de raid aerian de la începutul lunii august, cu o durată cumulată de 238 de ore, potrivit unui serviciu specializat de monitorizare; lucrători din transporturi spun că pot trece zile fără descărcarea vreunui vagon cu cereale din cauza alertelor. Ukrzaliznytsia a anunțat că poate transporta lunar 500.000 de tone de cereale către Izmail și Reni, iar datele analiștilor citate arată că volumul cerealelor transportate către porturile dunărene a crescut cu 35% într-o săptămână. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]
Panouri fluorescente și sancțiuni mai dure sunt puse pe masă pentru a reduce intrările pe contrasens pe autostrăzi , un risc operațional major într-o rețea unde viteza legală ajunge la 130 km/h, potrivit Digi24 . În vestul țării, administratorii drumurilor au început să monteze indicatoare noi în noduri rutiere și parcări, iar în paralel se discută înăsprirea cadrului legal. Un exemplu recent surprins pe A1, între Timișoara și Arad, arată un șofer de 73 de ani care a mers aproape doi kilometri pe contrasens, până când a provocat un accident. Pe fondul înmulțirii acestor cazuri, autoritățile încearcă să oprească greșeala „din nodul rutier”, înainte ca un vehicul să ajungă efectiv pe sensul opus. Ce măsuri se aplică deja în vest Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a montat panouri fluorescente, cu semne mari și mesaje de tip „STOP! Acces interzis”, amplasate astfel încât să fie vizibile înainte de intrarea greșită pe autostradă. Conform declarațiilor din material, indicatoarele sunt instalate pe A1, A6 și A11 în zona de vest, precum și pe Centura Timișoara Sud. Mesajul operațional este simplu: odată intrat pe contrasens, ceilalți șoferi pot avea doar câteva secunde de reacție, în condițiile vitezelor ridicate de pe autostradă. Recomandările Poliției dacă ai greșit intrarea Chiar și cu panourile noi, polițiștii recomandă prudență și indică pașii de urmat pentru limitarea riscului: dacă ai ratat ieșirea, continui deplasarea până la următorul nod rutier; dacă observi că ai pătruns pe contrasens, oprești aproape de marginea carosabilului, în condiții de siguranță; pornești luminile de avarie; nu încerci să traversezi benzile de circulație; apelezi 112. Reglementare: sancțiunea actuală și proiectul mai dur din Parlament În prezent, șoferii prinși pe contrasens sunt amendați și rămân fără permis pentru 120 de zile, conform informațiilor prezentate. În plus, un proiect aflat în Parlament propune o măsură mai severă: anularea permisului și interdicția de a susține examen pentru un nou permis timp de trei ani, dacă șoferul comite această abatere. Proiectul a fost înregistrat la Senat și se află în procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul de aplicare pot suferi modificări. [...]
Motocicliștii și mopediștii primesc acces condiționat la benzile de autobuz și dreptul de a înainta pe lângă coloanele oprite , după promulgarea „Legii motocicliștilor”, o modificare a Codului rutier cu impact direct asupra modului în care se va desfășura traficul urban, potrivit Antena 3 . Actul normativ a fost promulgat marți de președintele Nicușor Dan și include și obligații pentru autoritățile locale privind parcarea vehiculelor pe două roți. Miza principală este operațională: regulile introduc un cadru explicit pentru situații frecvente în trafic (benzi dedicate transportului public, „filtrarea” printre mașini la semafor), dar aplicarea efectivă depinde de intrarea în vigoare a legii și de actualizarea normelor. Ce se schimbă în trafic pentru motociclete, mopede și biciclete Legea permite motocicletelor și mopedelor să circule pe benzile rezervate transportului public, însă numai în condițiile stabilite de administratorul drumului , ceea ce înseamnă că accesul nu va fi automat pe orice bandă de autobuz. În plus, motocicliștii, mopediștii și bicicliștii vor putea înainta pe lângă coloanele de vehicule oprite la semafor sau la trecerile de cale ferată, cu limitări explicite: viteză de cel mult 20 km/h; existența unui spațiu lateral suficient; fără a stânjeni ceilalți participanți la trafic. O altă clarificare importantă: trecerea unei motociclete sau a unui moped pe lângă un vehicul care circulă în același sens nu va mai fi considerată depășire , dacă motociclistul nu trece peste marcajul care delimitează banda de circulație. Parcări dedicate și reguli de siguranță Actul normativ introduce și măsuri care țin de infrastructură și siguranță: un „spațiu de siguranță” de trei metri pentru motociclete și mopede la intersecțiile semaforizate și la trecerile de cale ferată cu bariere sau semibariere; obligația primăriilor de a amenaja locuri de parcare dedicate motocicletelor și mopedelor în toate parcările publice cu cel puțin șase locuri; cerințe mai stricte pentru echipamentul de protecție: casca trebuie să fie omologată pentru categoria vehiculului și fixată corespunzător. Când se aplică și ce urmează Promulgarea nu înseamnă aplicare imediată a tuturor regulilor. Guvernul are la dispoziție 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a modifica normele de aplicare ale Codului rutier, iar noile prevederi vor funcționa în condițiile stabilite de lege și de normele rutiere. Deputatul PNL Sebastian Burduja , unul dintre inițiatori, a susținut că schimbările ar reduce aglomerația, argumentând că: „Fiecare motocicletă sau scuter înseamnă o maşină mai puţin în coloană şi un loc de parcare liber.” [...]
Prăbușirea unui Learjet cu 9 morți în Florida a blocat accesul într-un parc de case mobile și a forțat circa 600 de persoane să caute adăpost , potrivit HotNews , care citează autorități americane și CNN. Avionul privat de tip Learjet, care se îndrepta spre Bahamas, s-a prăbușit și a explodat duminică în comitatul Palm Beach, Florida. Autoritățile au anunțat că toate cele nouă persoane aflate la bord au murit. Identitatea victimelor nu a fost făcută publică, iar autoritățile nu au precizat câți dintre cei nouă erau pasageri și câți făceau parte din echipaj. „Părea o rachetă care se prăbușea”, a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis , despre accident. Impact operațional la sol: drum afectat și evacuări temporare Nu au fost raportate victime la sol, însă prăbușirea a produs „un crater uriaș” pe o porțiune de drum. Consecința imediată a fost blocarea intrării într-un parc de case mobile, ceea ce a făcut ca locuitorii să nu poată rămâne acolo. Un oficial local a declarat că aproximativ 600 de persoane aveau nevoie de adăpost din cauza restricțiilor de acces generate de locul accidentului. Context: unul dintre cele mai grave accidente aviatice din SUA în 2026 Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a confirmat decesele și a descris incidentul drept o „tragedie îngrozitoare”. Potrivit datelor Consiliului Național pentru Siguranța Transporturilor, citate de CNN, acesta este al doilea cel mai grav accident aviatic din Statele Unite în acest an, după accidentul din iunie de la Butler, Missouri , în care au murit 12 persoane în timpul unui zbor de parașutism. [...]
România a devansat cu un an livrarea a 20 de trenuri InterRegio noi , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a actualizat calendarul contractual, potrivit Profit . Garniturile, produse de PESA, au fost recepționate și livrate conform noului termen, mutat de la 2027 la finalul lunii octombrie 2026. Trenurile au fost comandate de ARF, iar fiecare garnitură este formată din trei vagoane, fiind destinată transportului pe distanțe medii și lungi în România. Contractul: 167,97 milioane euro pentru lotul principal, plus opțiune de încă 9 trenuri Contractul principal, în valoare de 167.971.357,40 euro (aprox. 840 milioane lei), a fost semnat în decembrie 2023. Deși livrarea era inițial programată pentru 2027, un act adițional semnat în mai 2025, la solicitarea autorității contractante, a devansat finalizarea pentru sfârșitul lunii octombrie 2026. Tot în mai 2025, ARF a exercitat opțiunea de a cumpăra încă nouă trenuri electrice, în valoare de 75.587.110,83 euro (aprox. 378 milioane lei), cu livrare programată în a doua jumătate a anului 2027. Valoarea totală a contractului ajunge astfel la 243.558.468,23 euro (aprox. 1,22 miliarde lei). Impact operațional: mentenanță 15 ani în România, cu resurse locale Pe lângă livrare, PESA își asumă mentenanța flotei pe o perioadă de 15 ani, în România, folosind resurse locale și forță de muncă din România, pentru a menține trenurile în stare de funcționare și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de mentenanță, conform contractului. „Asigurăm mentenanța completă a vehiculelor noastre în România, utilizând resurse locale și creând locuri de muncă pentru specialiștii români, întrucât vizăm o prezență stabilă și pe termen lung pe această piață”, a declarat Krzysztof Zdziarski, Director General al PESA Bydgoszcz . Reprezentantul legal al PESA România, Hanna Wiśniewska-Sirbu, a pus finalizarea predării-primirii celor 20 de vehicule pe seama colaborării cu ARF și instituțiile locale. Context: proiecte ARF și finanțări pentru material rulant nou În vară, ARF a anunțat că a predat primele patru rame electrice regionale PESA către operatorul privat Transferoviar Călători, pentru ruta București Nord – Roșiori Nord. Acestea fac parte dintr-un contract mai amplu pentru furnizarea a 62 de rame electrice regionale noi, achiziționate de ARF prin Fondul pentru Modernizare . În documentele citate, obiectivul proiectelor este sprijinirea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon în transportul feroviar, inclusiv prin înlocuirea materialului rulant existent și reducerea aglomerației rutiere în zonele periurbane. Valoarea totală a proiectului menționat în articol este de 2.777.369.677,05 lei (echivalent 561.277.545,23 euro), cu finanțare majoritară din Fondul pentru Modernizare și o componentă din bugetul de stat, iar perioada de implementare este de 36 de luni. PESA, prezentă și în alte licitații din România Separat, PESA Bydgoszcz a depus singura ofertă la o licitație a Primăriei Cluj-Napoca pentru rame electrice destinate proiectului „Tren Metropolitan Cluj”, cu un buget de 622,3 milioane lei (fără TVA), care include atât achiziția, cât și mentenanța și reparațiile pe termen lung, conform datelor prezentate. [...]
