Știri
Știri din categoria Auto
Wizz Air mută în Polonia o investiție analizată și pentru România, decizie care vine pe fondul unei repoziționări operaționale ce include, în paralel, concedieri colective pregătite la mai multe baze din țară, potrivit Profit.
Compania a transmis, la solicitarea Economica.net, că „noul centru de instruire este planificat să fie amplasat în Polonia”, iar România s-a aflat „pe listă” pentru această investiție.
Decizia de a deschide centrul în Polonia indică o alocare regională a capacităților de training în afara României, într-un moment în care operatorul își ajustează planurile. În același material este menționat că Wizz Air a decis recent să diminueze capacitatea de iarnă cu 5%, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Iran.
Pe termen mediu, compania și-a setat ținte până în anul fiscal 2030: venituri de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) și o marjă de 10% din câștigurile înainte de dobânzi și impozite, cu o flotă de 335 de aeronave și 127 de milioane de pasageri anual. În prezent, Wizz operează 269 de aeronave și a transportat 69,7 milioane de pasageri în anul fiscal 2026.
În România, Wizz Air vrea să declanșeze concedieri colective la bazele de la Iași, București, Craiova și Cluj. Din cei 1.892 de salariați ai companiei, ar urma să fie afectați 172 de angajați din aceste baze.
Concedierile ar urma să aibă loc în octombrie–noiembrie 2026, conform Apix, care citează o notificare transmisă angajaților. În listă sunt menționați peste 150 de piloți și copiloți, precum și peste 120 de însoțitori de bord, iar cea mai afectată bază ar fi Craiova (47 de angajați), urmată de București (46), Iași (44) și Cluj (36). Toate posturile vizate sunt funcții de execuție.
Notificarea indică două criterii care ar urma să fie aplicate „în măsura în care este necesară stabilirii ordinii de prioritate la concediere”:
Separat de concedierile anunțate, Wizz Air are în analiză un scenariu pentru România care prevede reducerea flotei cu 4 aeronave (două A320ceo, un A321neo și un A321ceo, conform Airlines Travel). Sursa precizează că este un scenariu aflat în analiză, nu o decizie definitivă, iar eventualele reduceri ar urma să fie implementate în a doua jumătate a exercițiului financiar 2027.
În prezent, Wizz Air are 40 de avioane alocate bazelor din România, iar scenariul ar presupune:
În paralel, compania renunță la mai multe rute: la Târgu Mureș sunt vizate pentru anulare Bergamo (după un an de la inaugurarea din 31 martie 2026) și Larnaca, iar la Suceava dispar Karlsruhe/Baden-Baden (ultimul zbor pe 14 decembrie), Bologna și Veneția/Treviso (din 15 decembrie). Pe de altă parte, Wizz Air lansează o rută Târgu Mureș–Nürnberg din 20 decembrie 2026, cu două frecvențe săptămânale (miercuri și duminică).
Recomandate
Jeep pune pe piață Avenger reîmprospătat mizând pe mixul de motorizări, după ce strategia „doar electric” a fost ajustată la cererea din Europa , iar modelul pornește de la circa 25.600 euro (aprox. 128.000 lei) și urcă spre 42.000 euro (aprox. 210.000 lei) în versiunea electrică de top, potrivit ArenaEV . Pentru Stellantis , Avenger rămâne un pariu comercial important: un crossover de 4 metri produs în Polonia, gândit pentru orașele europene, dar cu ambiții de utilizare în afara asfaltului. Modelul a devenit un studiu de caz despre adaptarea ofertei la infrastructură și preferințe locale. Publicația arată că, deși Avenger a fost lansat inițial ca „pionier” exclusiv electric, cererea din sudul și estul Europei a împins marca să introducă rapid și versiuni cu motor termic, pe lângă varianta electrică de 115 kW. De ce contează: cererea a împins Jeep spre o ofertă „și-și”, nu „ori-ori” ArenaEV notează că schimbarea de direcție a transformat Avenger într-un succes comercial, cu peste 290.000 de comenzi. În structura vânzărilor, motorizările electrificate reprezintă 60% din volum, iar restul revine versiunilor pe benzină, semnalând că tranziția spre electric rămâne puternic dependentă de contextul local (în special rețeaua de încărcare). În paralel, Avenger a ajuns un vârf de lance pentru Jeep în Europa: în Italia este cel mai vândut SUV și a doua cea mai vândută mașină de pasageri, indiferent de motorizare și segment, conform aceleiași surse. Ce aduce versiunea reîmprospătată: dimensiuni compacte, accent pe utilizare mixtă Avenger rămâne un crossover de oraș cu dimensiuni mici pentru standardele actuale: 4.084 mm lungime, 1.776 mm lățime și 1.528 mm înălțime. Platforma este păstrată „disciplinată” ca gabarit, în condițiile în care modele înrudite sau rivale sunt mai lungi, precum Peugeot e-2008 (4.304 mm) sau Volvo EX30 (4.233 mm). Pe partea de capabilități în afara asfaltului, ArenaEV indică: ampatament de 2.560 mm; gardă la sol de 200 mm la versiunea standard și 210 mm la 4xe (tracțiune integrală); unghi de atac de 20° și unghi de degajare de 32°. La masă, diferențele între motorizări sunt relevante operațional: versiunea electrică ajunge la 1.536 kg, iar variantele pe benzină coboară până la 1.182 kg, ceea ce se reflectă în agilitate, potrivit descrierii publicației. 4xe: tracțiune integrală cu motor termic și două motoare electrice Pentru clienții care vor tracțiune integrală pe un model Jeep, varianta 4xe folosește o arhitectură mixtă: un motor turbo pe benzină de 1,2 litri în față, cu transmisie automată cu dublu ambreiaj (6 trepte) și un motor electric integrat de 21 kW, plus un al doilea motor electric independent de 21 kW pe puntea spate. ArenaEV menționează că puntea spate poate livra până la 1.900 Nm cuplu la roată. În utilizare, publicația susține că 4xe poate urca pante de pietriș de 40% și poate continua pe o pantă de 20% chiar dacă roțile din față își pierd aderența pe noroi. Sistemul Selec-Terrain este standard, cu moduri Snow, Mud și Sand, plus Hill Descent Control. Interior și tehnologie: materiale revizuite și ecran de 10,25 inci Actualizările vizează și calitatea percepută în cabină, unde sunt abordate plasticele dure ale versiunii inițiale. La tehnologie, ArenaEV menționează un ecran de infotainment de 10,25 inci, conectare wireless pentru smartphone și un sistem de camere 360° cu vedere „de sus”. Prețuri: de la 25.600 euro la 42.000 euro, în funcție de versiune Conform ArenaEV, gama pornește de la aproximativ 25.600 euro (aprox. 128.000 lei) pentru versiunile turbo pe benzină, trece de 32.000 euro (aprox. 160.000 lei) pentru 4xe, iar versiunile electrice bine echipate se situează între 39.500 și 42.000 euro (aprox. 198.000–210.000 lei). În acest context, Avenger își joacă atuul comercial printr-o combinație rară în segment: dimensiuni de oraș, opțiuni de motorizare adaptate piețelor cu infrastructură diferită și un pachet de capabilități off-road suficient pentru utilizare reală, nu doar estetică. [...]
Volvo Cars își schimbă conducerea într-un moment de presiune pe rezultate și de tranziție industrială , după ce l-a numit pe Klaus Zellmer în funcția de președinte director general, cu preluarea atribuțiilor cel mai târziu la 1 octombrie 2027, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Zellmer, în vârstă de 59 de ani, are peste 30 de ani de experiență în industria auto și a fost anterior președinte al Consiliului de Administrație și CEO al Skoda Auto. Eric Li, președintele Volvo Cars, a motivat alegerea prin experiența internațională de conducere a noului CEO. „Klaus Zellmer combină o vastă expertiză în industria auto cu o experienţă solidă de conducere la nivel internaţional”, a declarat Eric Li, preşedintele Volvo Cars. De ce contează schimbarea: rezultate mai slabe și expunere pe China Numirea vine după un trimestru al doilea cu rezultate sub așteptări. Volvo Cars a raportat în vară venituri de 77,7 miliarde de coroane, în scădere de la 93,5 miliarde de coroane în aceeași perioadă a anului trecut. Actualul CEO, Hakan Samuelsson, a pus evoluția negativă pe seama unor factori externi de pe piața din China. Samuelsson a condus compania în două etape: 2012–2022 și, din nou, din aprilie 2025, când a revenit pentru a elabora foaia de parcurs strategică într-o perioadă descrisă ca „extrem de dificilă” pentru industria auto. Potrivit informațiilor citate, mandatul său a vizat stabilizarea companiei și pregătirea succesiunii. Context operațional: extinderea capacității de producție în Europa Volvo Cars, unde acționar majoritar este grupul chinez Geely Holding, operează în prezent două uzine în Europa (Suedia și Belgia). Compania intenționează ca în 2027 să înceapă producția la a treia fabrică, în Slovacia, în cadrul țintei de a ajunge la 1,2 milioane de vehicule pe an, dintre care jumătate să fie automobile electrice. „Mă bucur foarte mult să mă alătur Volvo Cars într-un moment atât de important pentru dezvoltarea companiei”, a spus Klaus Zellmer. [...]
Volkswagen ia în calcul eliminarea a încă aproximativ 4.100 de posturi la Porsche , peste reducerile deja convenite, într-un plan de redresare care urmărește să acopere un deficit major de costuri generale. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Handelsblatt și Reuters. Miza este una de eficiență operațională și de profitabilitate: documente privind un acord recent al consiliului de supraveghere al Volkswagen ar propune reducerea personalului mărcii Porsche cu „aproximativ 4.100 de angajați”, pentru a acoperi un deficit de circa 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) la nivelul cheltuielilor generale, potrivit Handelsblatt. Reduceri cumulate până în 2035 Noile tăieri s-ar adăuga unui pachet de restructurări deja anunțat. În iulie, conducerea Porsche și reprezentanții angajaților au convenit disponibilizări suplimentare de 5.000 de persoane, peste alte 4.000 stabilite anterior. În total, reducerile de personal convenite în prezent la producătorul modelului 911 (cu sediul la Stuttgart ) ar ajunge la aproximativ unul din cinci locuri de muncă până în 2035, conform informațiilor citate. De ce se accelerează presiunea pe costuri Contextul este deteriorarea performanței financiare și operaționale, pe fondul problemelor din divizia de mașini sport. Volkswagen și-a revizuit în scădere ținta de marjă de profit pentru întregul an, la cel mult 1%, de la un interval estimat anterior de 4,0–5,5%. Revizuirea este pusă „în mare parte” pe seama unei ajustări a valorii activelor (writedown – reducere contabilă a valorii unor active) la Porsche, unde directorul general Michael Leiters este sub presiune să prezinte o strategie de redresare, după prăbușirea vânzărilor în China și o schimbare costisitoare de direcție în strategia privind vehiculele electrice. Reacția companiilor și ce urmează Volkswagen a refuzat să comenteze, iar un purtător de cuvânt al Porsche a refuzat, de asemenea, să comenteze informațiile despre planurile consiliului de supraveghere. Un element important de guvernanță corporativă rămâne că, potrivit materialului, compania-mamă poate doar să recomande, nu să impună, astfel de măsuri la Porsche — ceea ce lasă deschis modul în care (și cât de repede) ar putea fi implementate eventualele reduceri suplimentare. [...]
Mercedes va introduce upgrade-uri la monopostul W17 pe 4 octombrie, la Sepang, într-o mișcare menită să recupereze avantajul pierdut în fața rivalelor. Potrivit G4Media , pachetul de îmbunătățiri este programat pentru cursa din Malaezia, care în acest sezon va purta numele de Marele Premiu al Bahrainului. Ultimul upgrade al W17 a fost introdus în luna mai, la Marele Premiu al Canadei. De atunci, McLaren și Ferrari „s-au îmbunătățit constant”, iar Mercedes nu mai domină „cu autoritate” ca în prima parte a sezonului, notează publicația. Ce urmărește Mercedes cu noul pachet Andrew Shovlin , directorul de inginerie de pistă al echipei, a confirmat că îmbunătățirile vor debuta la Sepang, cu obiectivul de a reda echipei un avantaj în calificări și în cursă. „Îmbunătățirile vor apărea începând cu Malaezia. Și sperăm că vom face un pas înainte semnificativ. Nu cred că vom fi cu mult în față, dar sperăm că ne vom întoarce într-o poziție în care să putem intra în calificări știind că luptăm pentru pole position.” Până atunci: Baku, un test de viteză pe linie dreaptă Pentru cursa din Baku (26 septembrie), Shovlin spune că nu sunt planificate „prea multe noutăți”, subliniind că este un circuit unde „rezistența la înaintare contează mai mult decât forța de apăsare” (adică eficiența aerodinamică pe liniile drepte devine mai importantă decât apăsarea aerodinamică în viraje). Oficialul Mercedes a adăugat că echipa speră ca monopostul să fie competitiv la Baku, pe modelul prestației de la Monza, dar a punctat și particularitățile unui circuit stradal, cu zone lente, unde mașina trebuie să rămână stabilă și la viteze mici. Context: Mercedes conduce în ambele clasamente După cursa de la Madrid, clasamentul piloților este condus de Kimi Antonelli (Mercedes), cu 292 de puncte, urmat de George Russell (Mercedes), cu 211 puncte. La constructori, Mercedes este pe primul loc, cu 503 puncte, urmată de Ferrari (358) și McLaren (306), conform datelor publicate. [...]
Înmatriculările Dacia în Europa au scăzut cu 10,7% în august, iar România a ieșit din Top 5 piețe ale mărcii , pe fondul unei contracții puternice a cererii interne și al unei concurențe mai dure, inclusiv din partea mărcilor chineze, potrivit HotNews , care citează date obținute de Profit.ro. În august, Dacia a înmatriculat 36.488 de autoturisme în 34 de țări europene (UE plus state din regiune), în scădere cu 10,7% față de aceeași lună din anul precedent. În același timp, Turcia a urcat „neașteptat” între primele piețe ale mărcii, depășind România. România pierde poziții, Turcia câștigă teren În luna august, cele mai mari piețe Dacia au fost: Franța: 7.154 unități (-13,4%) Germania: 5.164 unități (aproape la nivelul anului trecut) Turcia: 3.953 unități (+14,4%) Italia: 3.885 unități (-13,8%) Spania: 3.617 unități (-3,5%) Intrarea Turciei în Top 5 a împins România în afara acestui grup, după o scădere „de peste 48%” a înmatriculărilor Dacia pe piața locală în august, conform aceleiași surse. Scădere și pe primele opt luni: minus 36.000 de vehicule După primele opt luni din 2026, înmatriculările Dacia în Europa au ajuns la 360.033 vehicule, în scădere cu 8,6% față de perioada similară din 2025, adică cu „peste 36.000” de vehicule mai puțin. Clasamentul piețelor după ianuarie–august 2026 indică: Franța: 86.006 vehicule (-10,4%) Italia: 62.649 vehicule (-8,5%) Germania: 46.012 vehicule (-3,9%) Spania: 40.510 vehicule (-6,4%) Turcia: 25.609 vehicule (+16,9%) România a coborât după ce, pe primele opt luni, volumul Dacia a scăzut cu 36,3%, la 17.114 unități. Context: presiune din electrificare și concurență din China Scăderea este pusă pe seama intensificării concurenței, inclusiv din partea producătorilor chinezi, și a unui „comportament neașteptat” al unor piețe mari, unde a crescut puternic cererea pentru mașini electrice și PHEV (hibride plug-in, care se pot încărca la priză), segmente în care se află și modele importante ale Dacia. HotNews notează că toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren în august și de la începutul anului. Pentru mai multe detalii, publicația trimite la materialul Profit.ro . [...]
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]
