Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Biletele de tren se scumpesc cu 6,61% din 13 decembrie, o majorare care va ridica costul călătoriilor atât la CFR Călători, cât și la operatorii privați, potrivit Digi24. Ajustarea este făcută în funcție de inflație și vine pentru al patrulea an consecutiv în luna decembrie.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) precizează că tarifele sunt actualizate anual, raportat la indicele de inflație. Noile prețuri intră în vigoare din 13 decembrie și vor fi valabile timp de un an.
În exemplul dat, o călătorie pe ruta Cluj-Napoca – București va costa 147 de lei, față de 138 de lei în prezent, adică o creștere de 9 lei.
În același timp, Digi24 notează că, din 2022 până în prezent, prețurile biletelor de tren au crescut cu peste 50%, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor de transport, mai ales pentru pasagerii care nu beneficiază de reduceri.
Scumpirea îi nemulțumește pe unii călători, care invocă nivelul serviciilor și veniturile din România. Printre reacțiile citate se numără și comparația cu transportul aerian, pe fondul apropierii de preț a unor rute interne.
„Nu sunt justificate, în ideea în care facilități 0 și condiții 0”, spune un călător.
„Eu și prietena mea suntem studenți și pentru noi este puțin mai ușor, dar pentru restul călătorilor, care nu beneficiază de reduceri, se va simți diferența”, spune o tânără studentă.
„Am văzut că se apropie prețul de Cluj București cu cel de avion, deci nu prea văd de ce ar mai circula lumea cu trenul”, spune un alt călător.
Recomandate

România a devansat cu un an livrarea a 20 de trenuri InterRegio noi , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a actualizat calendarul contractual, potrivit Profit . Garniturile, produse de PESA, au fost recepționate și livrate conform noului termen, mutat de la 2027 la finalul lunii octombrie 2026. Trenurile au fost comandate de ARF, iar fiecare garnitură este formată din trei vagoane, fiind destinată transportului pe distanțe medii și lungi în România. Contractul: 167,97 milioane euro pentru lotul principal, plus opțiune de încă 9 trenuri Contractul principal, în valoare de 167.971.357,40 euro (aprox. 840 milioane lei), a fost semnat în decembrie 2023. Deși livrarea era inițial programată pentru 2027, un act adițional semnat în mai 2025, la solicitarea autorității contractante, a devansat finalizarea pentru sfârșitul lunii octombrie 2026. Tot în mai 2025, ARF a exercitat opțiunea de a cumpăra încă nouă trenuri electrice, în valoare de 75.587.110,83 euro (aprox. 378 milioane lei), cu livrare programată în a doua jumătate a anului 2027. Valoarea totală a contractului ajunge astfel la 243.558.468,23 euro (aprox. 1,22 miliarde lei). Impact operațional: mentenanță 15 ani în România, cu resurse locale Pe lângă livrare, PESA își asumă mentenanța flotei pe o perioadă de 15 ani, în România, folosind resurse locale și forță de muncă din România, pentru a menține trenurile în stare de funcționare și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de mentenanță, conform contractului. „Asigurăm mentenanța completă a vehiculelor noastre în România, utilizând resurse locale și creând locuri de muncă pentru specialiștii români, întrucât vizăm o prezență stabilă și pe termen lung pe această piață”, a declarat Krzysztof Zdziarski, Director General al PESA Bydgoszcz . Reprezentantul legal al PESA România, Hanna Wiśniewska-Sirbu, a pus finalizarea predării-primirii celor 20 de vehicule pe seama colaborării cu ARF și instituțiile locale. Context: proiecte ARF și finanțări pentru material rulant nou În vară, ARF a anunțat că a predat primele patru rame electrice regionale PESA către operatorul privat Transferoviar Călători, pentru ruta București Nord – Roșiori Nord. Acestea fac parte dintr-un contract mai amplu pentru furnizarea a 62 de rame electrice regionale noi, achiziționate de ARF prin Fondul pentru Modernizare . În documentele citate, obiectivul proiectelor este sprijinirea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon în transportul feroviar, inclusiv prin înlocuirea materialului rulant existent și reducerea aglomerației rutiere în zonele periurbane. Valoarea totală a proiectului menționat în articol este de 2.777.369.677,05 lei (echivalent 561.277.545,23 euro), cu finanțare majoritară din Fondul pentru Modernizare și o componentă din bugetul de stat, iar perioada de implementare este de 36 de luni. PESA, prezentă și în alte licitații din România Separat, PESA Bydgoszcz a depus singura ofertă la o licitație a Primăriei Cluj-Napoca pentru rame electrice destinate proiectului „Tren Metropolitan Cluj”, cu un buget de 622,3 milioane lei (fără TVA), care include atât achiziția, cât și mentenanța și reparațiile pe termen lung, conform datelor prezentate. [...]

Transnet testează trenuri „heavy haul” mai lungi ca soluție de continuitate pe ruta de export Sishen–Saldanha , după ce a rulat o garnitură de 7,602 km în Africa de Sud, potrivit Digi24 . Miza operațională nu este doar recordul, ci dacă astfel de trenuri pot fi folosite în situații excepționale pentru a menține fluxurile de marfă pe una dintre cele mai importante linii de export ale țării. Testul a fost realizat de Transnet Freight Rail , divizia de marfă a companiei de stat Transnet. Garnitura a avut 696 de vagoane și a parcurs aproape 782 km, într-o cursă care a început pe 17 octombrie din orașul de coastă Saldanha și s-a încheiat a doua zi la minele din provincia Northern Cape. Întregul test de funcționare a durat două zile, iar vagoanele au fost goale. Ce a presupus, concret, testul Din punct de vedere tehnic și logistic, trenul a fost organizat în trei grupuri de vagoane și a fost tractat cu 12 locomotive electrice și diesel-electrice. Pentru coordonare a fost folosită tehnologia Radio Distributed Power, care permite controlul locomotivelor prin comunicații radio și distribuirea mai uniformă a forțelor de tracțiune și frânare de-a lungul trenului. Deși vagoanele nu au avut încărcătură, garnitura a cântărit aproximativ 15.830 de tone, conform datelor din articol. Limitări de infrastructură și coordonare în trafic Dimensiunea trenului a creat constrângeri directe de infrastructură: garnitura nu putea încăpea în liniile secundare de depășire de pe traseu. În consecință, echipele de operare și specialiștii în infrastructură au trebuit să coordoneze permanent circulația și semnalizarea pe parcursul testului. De ce contează pentru transportul de marfă Reprezentanții Transnet Freight Rail spun că obiectivul principal a fost testarea capacităților tehnice și operaționale, nu neapărat stabilirea unui record. Directorul executiv Russell Baatjies a declarat că datele obținute ar urma să fie folosite pentru dezvoltarea transportului feroviar de marfă și îmbunătățirea operațiunilor viitoare. Compania analizează rezultatele pentru a decide dacă trenuri de asemenea dimensiuni ar putea fi utilizate „în situații excepționale”, precum întreruperi majore sau incidente operaționale. Recordul, încă neomologat Cu o lungime exactă de 7.602 metri, trenul ar putea deveni cel mai lung care a circulat vreodată pe calea ferată, însă performanța nu este omologată oficial. Transnet Freight Rail a început demersurile către Guinness World Records , dar procedura ar putea fi complicată deoarece solicitarea de validare nu a fost depusă înainte de test, așa cum cer regulile organizației. În articol este menționat și recordul anterior: în 2001, compania BHP Iron Ore a operat în vestul Australiei un tren de 7,35 km, cu 682 de vagoane, record rămas în picioare aproximativ 25 de ani. [...]

Rusia încearcă să transforme Ruta Maritimă Nordică într-un coridor comercial utilizabil tot anul , mizând pe facilități fiscale și pe capital din Asia-Pacific, dar experții avertizează că obstacolele operaționale și riscurile geopolitice pot limita proiectul la un rol de nișă, potrivit Al Jazeera . Vladimir Putin a folosit discursul de la summitul Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC) , susținut miercuri la Shenzhen, în China, pentru a cere investiții în regiunile arctice ale Rusiei, în condițiile în care Moscova vrea să extindă navigația pe Ruta Maritimă Nordică (Northern Sea Route – NSR) dincolo de fereastra actuală, în mare parte limitată la lunile de vară. Pachetul de sprijin invocat în presa rusă include scutiri de taxe pe profit, proprietate și teren, contribuții salariale reduse și contracte de închiriere preferențiale. Demersul vine după declarații similare făcute de Putin în septembrie, la Eastern Economic Forum din Vladivostok, unde a vorbit despre măsuri pentru extinderea infrastructurii de transport, energie și tehnologie necesare rutei. De ce contează: o rută alternativă, dar cu costuri și constrângeri mari NSR urmează coasta nordică a Rusiei pe aproximativ 5.600 km, de la arhipelagul Novaya Zemlya (vest) până la strâmtoarea Bering (est). O rută arctică mai previzibilă ar putea deveni atractivă într-un context în care comerțul global este afectat de crize de securitate în Orientul Mijlociu, inclusiv în zona strâmtorii Bab al-Mandeb (la intrarea în Marea Roșie, spre Canalul Suez) și în strâmtoarea Hormuz. În paralel, schimbările climatice prelungesc perioadele în care gheața permite navigația, iar Al Jazeera notează că, potrivit NASA, întinderea gheții marine arctice a atins anul acesta cel mai scăzut nivel din seria de observații satelitare. Ce spun experții: „nișă”, nu autostradă maritimă globală Andrey Todorov, cercetător la Netherlands Institute for the Law of the Sea (NILOS), spune că obstacolele rămân structurale: climă dură, vizibilitate redusă, ferestre scurte de navigație și gheață în derivă. În plus, o utilizare comercială serioasă ar necesita: nave capabile să opereze în gheață, mai puțin eficiente și mai greu de amortizat în afara apelor polare; comandanți, echipaje și operatori cu experiență specifică. Todorov se așteaptă ca ruta să rămână „foarte de nișă și limitată”, utilă mai ales pentru exportul resurselor minerale extrase în Arctica, cu cel mult o „foarte mică” parte din traficul de tranzit cu containere, la o scară incomparabilă cu rutele sudice tradiționale. Ksenia Vakhrusheva, consilier pe proiecte arctice la Bellona Environmental Transparency Center din Vilnius, afirmă că Moscova urmărește investiții chineze inclusiv pentru că nu ar avea resursele financiare necesare pentru a duce proiectul la capăt. Ea leagă presiunea de nevoia Rusiei de a redirecționa exporturile de petrol și gaze către Asia, în contextul sancțiunilor europene și al riscurilor de securitate din Marea Neagră. Vakhrusheva consideră nerealistă transformarea NSR într-o rută maritimă globală, subliniind că traseul este „sub controlul total al Rusiei”, ceea ce ar putea descuraja dependența altor actori, inclusiv China. O opinie mai optimistă vine de la Pavel Devyatkin, senior associate la The Arctic Institute, care spune că parteneri din Asia-Pacific precum China, Japonia și Coreea de Sud ar putea răspunde apelului lui Putin. Totuși, el enumeră și vulnerabilități: capacitate limitată de căutare și salvare, riscuri de mediu odată cu intensificarea traficului și posibilitatea ca Arctica să fie atrasă într-o confruntare geopolitică. Riscuri de mediu și tensiuni geopolitice Din perspectiva mediului, intensificarea transportului maritim ar putea crește emisiile de „carbon negru” (particule rezultate din ardere incompletă, care accelerează topirea gheții), poluarea și presiunea asupra biodiversității. Al Jazeera citează o analiză din 2024 publicată în Ocean & Coastal Management, care a identificat efecte negative asupra apelor, emisiilor în aer și faunei. Pe plan geopolitic, o mare parte din NSR traversează zona economică a Rusiei, unde Moscova reglementează navigația. În același timp, cooperarea Rusia–China pe această rută se intensifică, iar președintele SUA, Donald Trump, a susținut în repetate rânduri că Washingtonul ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei pentru a împiedica Rusia și China să domine Arctica. Publicația notează și un acord semnat în septembrie de SUA, Danemarca și Groenlanda, la New York, care ar acorda Washingtonului o prezență militară sporită pe insulă, pe fondul tensiunilor cu aliații europeni. În ansamblu, mesajul transmis la APEC indică o accelerare a eforturilor Rusiei de a atrage capital și parteneri pentru NSR, însă evaluările experților din material sugerează că, cel puțin pe termen previzibil, ruta arctică are șanse mai mari să rămână un instrument logistic pentru exporturile rusești decât o alternativă majoră la coridoarele maritime globale consacrate. [...]

Portul Constanța este luat în calcul ca hub de intrare și distribuție pentru mărfurile sud-coreene în Europa , în contextul discuțiilor dintre Camera de Comerț și Industrie a României și Camera de Comerț și Industrie Busan, potrivit Newsweek . Miza este extinderea cooperării economice pe lanțul maritim–logistică, cu potențial de a crește fluxurile de import/export și de a consolida rolul Constanței în rutele comerciale Asia–Europa. Într-o întâlnire organizată luni, 16 noiembrie, de CCIR, delegația sud-coreeană a fost condusă de Yang Jae Saeng, președintele Camerei de Comerț și Industrie Busan. Discuțiile au vizat transportul maritim, logistica, industria navală și energia, cu accent pe dezvoltarea de parteneriate între porturile Constanța și Busan. Comerț bilateral: 831,46 milioane euro în 2025, cu deficit pe partea României Secretarul general al CCIR, Ovidiu-Ioan Silaghi, a indicat că schimburile comerciale România–Coreea de Sud au ajuns anul trecut la aproximativ 831,46 milioane de euro. Structura fluxurilor arată un dezechilibru: exporturile României au fost de circa 150 de milioane de euro, iar importurile din Coreea de Sud de aproximativ 682 de milioane de euro. Pe lângă zona portuară, CCIR a punctat potențial de dezvoltare în industria auto, IT, producția de echipamente electrice, energie, agricultură, construcții și infrastructură. „Pentru companiile coreene care doresc să își extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană.” De ce contează Busan pentru Constanța: volum și conectivitate globală Busan este cel mai mare port al Coreei de Sud și al doilea oraș ca mărime din țară, iar în 2026 marchează 150 de ani de la deschiderea portului. Conform informațiilor prezentate, portul ocupă locul șapte la nivel mondial la traficul de containere, ceea ce îl face un nod relevant pentru rute maritime cu volum mare. Yang Jae Saeng a amintit că relațiile dintre cele două camere de comerț datează din 2005 și au fost consolidate în 2024 prin semnarea unui acord de cooperare. El a mai spus că relațiile economice bilaterale s-au extins de la componente auto și oțel către energie nucleară, industria de apărare, construcții și infrastructură. „Busan este o poartă către Asia, iar Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, este o poartă către Europa.” Ce urmează: evenimente de afaceri și o posibilă delegație la Busan CCIR a propus consolidarea parteneriatului cu instituția sud-coreeană, identificarea domeniilor de interes comun și organizarea unor evenimente de afaceri dedicate companiilor din ambele țări. Partea sud-coreeană a invitat, totodată, o delegație de afaceri românească la Busan, cu argumentul că o astfel de vizită ar putea accelera schimburile și ar facilita noi relații comerciale. [...]

Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk . Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform. În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă. Înlocuiri în lipsă și apel la sprijin extern Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe. În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări. Finanțare de la Banca Mondială și achiziții simplificate până în 2027 Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform. Costuri în creștere și presiune pe rezultatele Ukrzaliznytsia Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare. [...]

Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]