Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Suspendarea feribotului Zimnicea–Sviștov blochează temporar un punct de trecere spre Bulgaria, pe fondul nivelului scăzut al Dunării, cu efect direct asupra mobilității locale și a fluxurilor logistice din zonă, potrivit Antena 3.
Cursa de bac dintre Zimnicea (România) și Sviștov (Bulgaria) a fost suspendată temporar începând cu 8 iulie 2026, ora 11:00, după ce compania care operează legătura a notificat autoritățile. Măsura a fost luată din cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile”, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, citat de Agerpres.
ITPF Giurgiu precizează că, la momentul informării, nu existau autovehicule de marfă în așteptare pe sensul de ieșire din România în apropierea trecerii cu feribotul de la Zimnicea, ceea ce sugerează că impactul imediat asupra transportului de marfă era limitat.
Reluarea activității urmează să fie anunțată „imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță”, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice.
Recomandate
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane cere ca problemele CFR să fie tratate prin investiții și decizii bugetare, nu doar prin colectarea de reclamații online , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a lansat un formular pentru sesizările călătorilor, potrivit news.ro . Sindicatul spune că demersul ministrului de a strânge feedback de la pasageri este „binevenit”, dar avertizează că „realitatea căii ferate românești nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul unui formular online” și cere o evaluare directă în zonele unde apar problemele: depouri, triaje și ateliere de reparații. Federația susține că acolo se văd cauzele întârzierilor mari, ale defectărilor și ale problemelor de confort, pe fondul lipsei pieselor, al subfinanțării și al echipamentelor învechite. Miza: de la sesizări la finanțare și măsuri asumate Potrivit Federației, diferența nu o face numărul de reclamații, ci capacitatea autorităților de a transforma semnalele în decizii și investiții. Sindicatul afirmă că operatorii feroviari și Ministerul Transporturilor cunosc de ani de zile problemele și că statul are „pârghiile legale” pentru verificări, identificarea responsabilităților și măsuri, inclusiv acolo unde există disfuncționalități sau responsabilități individuale. În același timp, organizația contestă ideea că degradarea sistemului ar trebui pusă „exclusiv în seama salariaților”, arătând că multe reparații sunt amânate din lipsa mijloacelor necesare, nu din lipsă de profesionalism. Ce reclamă sindicatul din teren Federația indică o combinație de factori structurali care afectează funcționarea: lipsa pieselor de schimb și a resurselor financiare; echipamente învechite și material rulant dificil de menținut în exploatare; amânarea investițiilor „ani la rând” și subfinanțarea ca „o constantă”; blocarea bugetelor și impunerea unor reduceri „exact într-un moment” în care sistemul avea nevoie de modernizare; vechimea de „aproximativ 40 de ani” pentru locomotive, vagoane și numeroase instalații feroviare (conform sindicatului). Ce a anunțat ministrul: colectare de date și posibile sancțiuni Radu Miruță a spus că a primit în ultimele săptămâni numeroase mesaje despre aer condiționat nefuncțional, întârzieri, lipsă de informații și condiții de călătorie necorespunzătoare. El a relatat și o încercare de a contacta call center-ul CFR, fără răspuns timp de 15 minute, după care a convocat directorii CFR Călători și CFR Infrastructură, susținând că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar „oamenii nu călătoresc pe hârtie”. Ministrul a anunțat că formularul va fi folosit „cel puțin două săptămâni” pentru a strânge date din toată țara, urmând ca apoi să fie identificate zonele cu cele mai mari probleme și măsurile necesare. Totodată, a indicat că vrea să aplice legea unde sunt nereguli, inclusiv sancțiuni „dacă sunt cazuri în care se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Miruță a precizat și că datele personale vor fi prelucrate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR). În replică, președintele Federației, Grigore Mare, i-a cerut ministrului să meargă în depouri, triaje și ateliere, susținând că acolo va găsi nu doar reclamații, ci și cauzele lor, precum și personal care „face zilnic imposibilul” pentru ca trenurile să circule. [...]
Comisia Europeană încearcă să evite blocaje în aeroporturi în plin sezon de vară , după ce noul sistem de control la frontieră bazat pe fotografii și amprente a generat cozi și întârzieri pentru pasageri, potrivit Politico . Bruxelles-ul va deschide noi discuții cu statele membre pentru a se asigura că sistemul Entry/Exit (EES) nu produce „întârzieri majore” pentru turiști. Inițiativa vine după ce organizații din industrie, inclusiv Airlines for Europe și International Air Transport Association, au transmis Comisiei îngrijorări legate de timpii mari de așteptare la controlul de frontieră și de întârzierile pe fluxurile de intrare/ieșire din UE. De ce apar întârzierile și cine răspunde operațional EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, înlocuiește ștampilarea pașapoartelor pentru cetățenii din afara UE cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente). Deși regulile au fost dezvoltate timp de opt ani, implementarea efectivă este în sarcina guvernelor naționale, iar lansarea a fost afectată de probleme tehnice, care au dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner , a transmis într-o scrisoare către șefi din aeroporturi și companii aeriene că obiectivul este „siguranța cetățenilor” fără „disconfort nejustificat” pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen. În același timp, el a admis că în anumite destinații pasagerii sunt nevoiți să aștepte mai mult, invocând cauze precum personal insuficient sau infrastructură neadecvată. Ce măsuri sunt posibile pe termen scurt În prezent, capitalele pot suspenda temporar obligația de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. Brunner a precizat că Executivul european va face „eforturi suplimentare” pentru a ajuta statele membre care încă se confruntă cu probleme, iar oficialii vor lucra cu guvernele pentru reducerea restanțelor. Comisia a respins anterior ideea unor deficiențe extinse ale sistemului, însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut vineri că există „probleme tehnice” care vor necesita muncă semnificativă pentru a fi rezolvate. Context: sistemul este deja obligatoriu După o implementare graduală, EES a devenit obligatoriu pentru toți călătorii din afara UE care intră în zona Schengen pentru șederi scurte, începând cu 10 aprilie. Potrivit unor date transmise publicației, de la octombrie 2025 sistemul a dus la oprirea a 43.728 de persoane la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor: 16.383 călătoreau fără justificare suficientă, 8.739 ar fi depășit perioada permisă, iar peste 400 încercau să treacă frontiera cu documente contrafăcute. [...]
CFR Călători a introdus în exploatare 19 locomotive modernizate prin PNRR , un pas cu impact operațional direct asupra capacității și fiabilității tracțiunii electrice, într-un context în care operatorul se bazează încă pe material rulant vechi. Informațiile apar în Antena 3 , care notează că proiectul a fost finalizat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract. Locomotivele sunt unități produse inițial la Electroputere Craiova și au fost modernizate de Softronic , finanțarea fiind asigurată integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit materialului, modernizarea le transformă în locomotive „mai eficiente, mai fiabile și mai sigure” pentru pasageri, iar fiecare poartă numele unei personalități din cultura și istoria României; ultimele două livrate se numesc „Ecaterina Teodoroiu” și „Hariclea Darclée”. Ce s-a schimbat tehnic și de ce contează pentru operare Modernizarea a fost construită pe o soluție de reconstrucție majoră: s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, iar restul a fost refăcut. Sebastian Ghiță, director comercial Softronic, a descris astfel intervenția: „Modernizarea a presupus că s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, după care s-a reconstruit totul pe acea secțiune din șasiul metalic al locomotivei.” Același oficial a adăugat că „95% este totul nou pe locomotivă”, ceea ce sugerează o reînnoire substanțială a echipamentelor, cu efecte așteptate în disponibilitate și mentenanță, chiar dacă materialul nu oferă indicatori operaționali (costuri, timpi de imobilizare, consumuri). Kilometrajul raportat și finalizarea contractului Antena 3 precizează că cele 19 locomotive livrate către CFR Călători au parcurs împreună „aproximativ 2 milioane”, iar cifra exactă menționată în declarație este 2.923.000 km, prezentată ca argument pentru eficiența și fiabilitatea lor. Proiectul este descris ca fiind încheiat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract, ceea ce înseamnă că flota CFR Călători a primit integral cele 19 unități modernizate prevăzute în acest program. Ce urmează pentru Softronic: discuții pentru piețe externe În aceeași intervenție, Sebastian Ghiță a spus că Softronic Craiova – prezentată drept singurul producător de locomotive electrice din sud-estul Europei – este în discuții pentru continuarea proiectelor externe și pentru certificarea locomotivei în țări balcanice, menționând Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Publicația notează și existența unor discuții cu companii din „țările nordice”, fără a detalia statele sau stadiul negocierilor. [...]
Perturbarea infrastructurii feroviare după furtuna de marți seară a generat întârzieri de până la 170 de minute pe mai multe rute dinspre și către București, miercuri la prânz, potrivit Economedia . Impactul operațional este vizibil atât pe trenurile care intră în Capitală, cât și pe cele care pleacă, afectând legături importante cu Brașov, Cluj-Napoca, Constanța și chiar Viena. Cele mai mari întârzieri raportate la prânz Întârzierile cele mai ridicate din lista publicată vizează în special relația Brașov – București: IR16564 (InterRegional) Brașov → București Nord : întârziere 170 de minute (sosire programată 11:40) IR16569 (InterRegional) București Nord → Brașov: întârziere 135 de minute (plecare programată 12:00) IR16566 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 125 de minute (sosire programată 12:46) IR10022 (Transferoviar) Brașov → București Nord: întârziere 105 minute (sosire programată 12:24) IR16568 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 95 de minute (sosire programată 13:26) Întârzieri și pe alte rute către/din București Pe lângă axa Brașov – București, au fost raportate întârzieri și pe alte relații: IR10080 (Transferoviar) Constanța → București Nord: întârziere 70 de minute (sosire programată 12:04) IR1572 ( CFR Călători ) Galați → București Nord: întârziere 45 de minute (sosire programată 12:09) IR1660 (CFR Călători) Iași → București Nord: întârziere 30 de minute (sosire programată 12:32) IRN347 (CFR Călători) Viena → București Nord: întârziere 20 de minute (sosire programată 13:38) La plecări din București, întârzierile menționate includ: IC531 (CFR Călători) București Nord → Cluj-Napoca: întârziere 35 de minute (plecare programată 12:21) IR1585 (CFR Călători) București Nord → Constanța: întârziere 30 de minute (plecare programată 12:30) IR10035 (Transferoviar) București Nord → Mangalia: întârziere 25 minute (plecare programată 12:52) R9003 (CFR Călători) București Nord → Roșiori Nord: întârziere 5 minute (plecare programată 12:49) Ce urmează Informațiile sunt prezentate în regim „live”, iar amploarea întârzierilor depinde de remedierea efectelor furtunii asupra infrastructurii feroviare. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat un termen de revenire la programul normal. [...]
Inundațiile au blocat infrastructura de transport din București , după ploile abundente din timpul nopții, iar intervențiile de urgență au inclus verificări în condiții extreme în Pasajul Poligrafiei , unde mașini au fost acoperite complet de apă, potrivit HotNews . În Sectorul 1, acumulările de apă din pasajul rutier Poligrafiei au ajuns la un nivel care a „înghițit” mai multe autoturisme. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) spune că pompierii au înotat pentru a verifica interiorul mașinilor, în căutarea unor posibile persoane surprinse. Efecte operaționale: trafic și transport public perturbate Miercuri dimineață, circulația rutieră și transportul în comun au fost perturbate în Capitală, pe fondul cantității mari de apă căzute peste noapte. Pe partea de metrou, stația Piața Victoriei 2 a fost închisă temporar din cauza infiltrațiilor, conform informațiilor publicate separat de HotNews. Și transportul de suprafață a fost afectat: STB a anunțat că mai multe linii au avut circulația influențată de acumulările de apă, avarii la rețeaua de contact și obstacole pe carosabil. Context: intervenții extinse după furtuni La nivel național, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că furtunile puternice din timpul nopții au afectat 60 de localități din 20 de județe și municipiul București, unde pompierii au intervenit pentru degajarea copacilor căzuți și evacuarea apei din case și subsoluri. Pentru evoluția situației din trafic și transport public, HotNews are și o relatare în format live, respectiv informații dedicate despre închiderea stației de metrou Piața Victoriei 2. [...]
Proiectul de lege pentru transportul alternativ păstrează „comodatul”, mecanism acuzat că alimentează evaziunea , într-o piață de cel puțin 1 miliard de euro pe an (aprox. 5 miliarde lei), potrivit unei investigații HotNews , bazată pe informații și estimări prezentate de site-ul de investigații Snoop și pe date din domeniu. Miza este una de reglementare și venituri bugetare: în timp ce statul încearcă să „strângă” zona ridesharing-ului (transport alternativ), forma actuală a legii ar menține contractele de comodat – o soluție juridică prin care mașinile pot fi folosite fără a fi trecute efectiv pe firmă – despre care sursa susține că a fost folosită pentru a evita fiscalizarea și pentru a muta rapid flote între entități. Dimensiunea pieței și cât ajunge la stat Potrivit datelor citate, în 2025 existau peste 100.000 de ecusoane Bolt și Uber, conform Autorității Rutiere Române (ARR), informație preluată de ZF. În același timp, Snoop indică, pe baza unor surse din domeniu, că ar fi: 66.000 de mașini autorizate pentru transport alternativ în România; peste 29.000 de entități juridice autorizate pentru Uber/Bolt, dintre care 17.000 PFA și peste 10.000 SRL; în 2025 ar fi fost aproape 90.000 de mașini autorizate. Estimarea de piață citată în material, realizată pentru Snoop de Alexandru Ecea (consilier financiar specializat în ridesharing), pornește de la 80.000 de șoferi atestați, 12 curse/zi, 20 lei/cursă și 300 de zile lucrate/an, rezultând 5,760 miliarde lei (aprox. 1,152 miliarde euro). Un șofer intervievat de Snoop, Rareș Dima (Constanța), susține că statul ar fiscaliza „cel mult 20%” din banii generați în domeniu, restul fiind pierdut prin evaziune și concurență neloială. El afirmă că a renunțat să lucreze prin flote și și-a făcut PFA, depunând sesizări la DNA și ANAF . „Comodatul” și firmele-fantomă: cum ar funcționa schema Investigația descrie un tipar în care firme-fantomă folosesc comodatul pentru a evita înregistrarea mașinilor pe companie, ceea ce ar permite mutarea rapidă a flotelor. Aceste entități ar avea sedii fictive și administratori greu de identificat, iar când apar probleme, ar fi înființate alte firme, reluându-se ciclul. În plan politic, HotNews notează că mai mulți parlamentari PSD, inclusiv fostul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban, sunt inițiatori ai legii care ar trebui să reglementeze ridesharing-ul, iar forma ei actuală include în continuare comodatul, deși acesta este reclamat ca facilitator al evaziunii. Corupție și controale: cazul ARR și cifrele Antifraudă Materialul amintește dosarul în care a fost arestat șeful ARR, Cristian Anton, după un denunț al unor șoferi care au reclamat la DNA că li s-ar fi cerut o mită de 700 de euro pentru obținerea unui atestat Uber. În același context, HotNews descrie cazul ca parte dintr-un „lanț” în care zona de control, autorizare și bani ar fi conectată politic. Pe partea de verificări fiscale, o persoană implicată în discuții la Ministerul Transporturilor și Guvern afirmă (sub anonimat) că în ultimii ani ar fi fost dovedite peste 200 milioane de euro evaziune, dar doar pe o parte din piață, susținând că ar fi fost verificate circa 10% dintre societățile din domeniu. Șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a declarat la Digi24 (7 octombrie) că în 2025 și „până la această dată” au fost constatate prejudicii de 370 milioane lei, iar estimările ar putea depăși 500 milioane lei (aprox. 100 milioane euro), potrivit informațiilor redate în articol. Ce urmează și de ce contează Dacă proiectul de lege rămâne în forma care păstrează comodatul, riscul semnalat în investigație este ca statul să conserve o portiță folosită pentru a ascunde flote și a evita taxele, într-o piață mare, cu zeci de mii de mașini și entități juridice. În paralel, controalele și suspendările punctuale de firme nu ar rezolva problema de fond, dacă mecanismul legal care permite „rotirea” rapidă a vehiculelor și a firmelor rămâne neschimbat. (Investigația este realizată de Snoop , iar continuarea este publicată aici: Snoop .) [...]
