Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Vladimir Putin propune o nouă arhitectură globală de transport și comerț, potrivit G4Media, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al tensiunilor generate de războiul din Iran, care afectează fluxurile energetice și lanțurile logistice internaționale. Liderul rus susține că Moscova poate oferi soluții alternative pentru stabilizarea transportului global.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de transport și logistică desfășurat la Sankt Petersburg, unde Putin a subliniat că actuala criză obligă statele și companiile să regândească rutele comerciale, în funcție de siguranță, costuri și predictibilitate. Blocarea unui punct strategic precum Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează volume importante de petrol și gaze, a amplificat aceste preocupări.
Președintele rus a indicat că rutele logistice dezvoltate de Rusia pot deveni alternative viabile, oferind:
Un element central al strategiei este promovarea Rutei Maritime Nordice, care devine tot mai accesibilă pe fondul schimbărilor climatice și ar putea scurta semnificativ traseele comerciale dintre continente.
Putin a insistat asupra necesității unei „revoluții tehnologice” în transporturi, bazată pe:
Aceste soluții ar urma să fie implementate în aeroporturi, gări și centre logistice, cu scopul de a crește eficiența și de a reduce dependența de factorul uman în operațiunile de rutină.
Inițiativa vine într-un moment în care piețele energetice sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar statele caută rute alternative pentru aprovizionare. Rusia încearcă astfel să își consolideze rolul în economia globală, oferindu-se ca furnizor de infrastructură logistică și expertiză într-un sistem comercial aflat sub presiune.
În esență, propunerea Moscovei reflectă o schimbare de paradigmă: de la rute tradiționale, concentrate în zone sensibile geopolitic, către coridoare diversificate, susținute de tehnologie și adaptate noilor riscuri globale.
Recomandate
Escaladarea atacurilor în Marea Neagră împinge în sus costurile de transport și asigurare , cu efect direct asupra fluxurilor de cereale și petrol din regiune, într-un moment în care rutele maritime globale sunt deja sub presiune, potrivit Economica . Marea Neagră este o rută-cheie pentru exporturile de cereale, țiței și produse rafinate, iar în ultimele săptămâni Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce asupra facilităților de export agricol și a navelor comerciale. În paralel, Ucraina a crescut atacurile asupra petrolierelor implicate în comerțul cu petrol al Rusiei, ceea ce adaugă un nou „punct de presiune” pe piețele de mărfuri, deja afectate de perturbări în Orientul Mijlociu. „Consecințele… sunt deja vizibile pe piețele agricole globale.” Declarația aparține lui Kayoko Gotoh, directoare în cadrul departamentelor ONU pentru afaceri politice și operațiuni de menținere a păcii, într-o sesiune a Consiliului de Securitate , unde a avertizat și că „nu trebuie să permitem ca această spirală periculoasă de escaladare să continue”. Costuri mai mari pentru armatori: tarife zilnice și prime de război în creștere Creșterea riscurilor de securitate se vede deja în costurile operaționale ale transportului maritim. Estimările de piață indică faptul că tarifele medii zilnice pentru petrolierele din Marea Neagră au depășit 300.000 de dolari pe zi (aprox. 1,38 milioane lei), de la puțin peste 200.000 de dolari pe zi (aprox. 920.000 lei) cu o săptămână înainte. În același timp, costurile asigurării împotriva riscului de război pentru escală în terminalele din Marea Neagră au urcat până la 2% din valoarea navei, de la circa 1% cu două săptămâni în urmă, potrivit surselor din asigurări citate în material. Chiar și variații aparent mici se traduc în „sute de mii de dolari” costuri suplimentare pentru fiecare voiaj. Efecte în lanț: exporturi mai lente și rute alternative sub capacitate Escaladarea afectează deja fluxurile comerciale. Grupul rus de transport maritim FESCO a anunțat că suspendă comenzile noi de transport prin Marea Neagră, după ce una dintre navele sale a fost lovită într-un atac ucrainean cu dronă. Pe segmentul agricol, Rusia a intensificat atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare din jurul hubului Odesa, prin care sunt exportate peste 90% din produsele agricole ale Ucrainei. Produsele agricole rămân principala sursă de venit din export a Ucrainei, iar Kievul caută rute alternative, însă ministrul agriculturii Vitali Koval a declarat pentru Reuters că acestea nu vor ajunge la capacitate maximă până la sfârșitul lunii august și vor gestiona doar aproximativ jumătate din volumul transportat în mod normal prin porturile de la Marea Neagră. În plus, activitatea de transport maritim în Marea Azov a fost restricționată din 10 iulie, afectând în principal portul rus de cereale de la Taman, potrivit unor surse din comerț. Exporturile de cereale continuă din Novorossiisk și Tuapse, dar într-un ritm mai lent decât înainte. Presiune și pe exporturile de petrol: CPC, vulnerabilitate regională Atacurile ucrainene din iulie asupra petrolierelor au deteriorat mai multe nave și au dus la suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la Novorossiisk și la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), principala poartă de export pentru țițeiul kazah. Brokerul de nave BRS avertizează că CPC este o rută critică pentru Kazahstan, gestionând aproximativ 80% din exporturile de țiței ale țării, astfel că orice întrerupere prelungită poate deveni o problemă pentru fluxurile regionale de aprovizionare. Într-un scenariu în care volumele din Marea Neagră rămân la nivelurile reduse din ultimele două săptămâni, Niels Rasmussen, analist-șef pe transporturi în cadrul asociației BIMCO, estimează că volumele globale ale petrolierelor care transportă țiței ar putea scădea cu 3%, într-o piață care „se confruntă deja cu provocări”. [...]
Lidl testează în Germania un camion electric autonom fără cabină, pe drumuri publice, într-un pas operațional care poate reduce dependența de șoferi pe rute scurte și repetitive , potrivit RetailDetail . Vehiculul este descris ca un camion autonom „orb” (fără cabină) și funcționează fără șofer și fără operator de siguranță la bord . RetailDetail notează că este primul camion de acest tip care a primit autorizație de la autoritatea germană de transport pentru a circula pe drumuri publice. Unde și cum este folosit camionul Camionul operează între centrul de distribuție Lidl din Edermünde , lângă Kassel , și un magazin din apropiere . Utilizarea este limitată, cel puțin în această etapă, la: o zonă definită ; condiții specificate , în care vehiculul poate rula complet autonom. De ce contează pentru logistică Dincolo de componenta de inovație, testul are o miză direct operațională: automatizarea transportului pe „ultimul segment” dintre depozit și magazin , acolo unde rutele sunt relativ standardizate și pot fi repetate frecvent. Faptul că proiectul a obținut o autorizație oficială sugerează și un cadru de reglementare care începe să permită astfel de operațiuni, cel puțin în scenarii controlate. RetailDetail nu oferă detalii despre volum, frecvența curselor sau planuri de extindere, astfel că impactul economic nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
TAROM își aduce în țară primul Boeing 737 MAX , un pas operațional în reînnoirea flotei , după ce aeronava a fost preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și urmează să ajungă la București printr-un zbor special, în două etape, potrivit Agerpres . Aeronava, un Boeing 737-8, va fi adusă în România într-un „ferry flight” (zbor de transfer, fără pasageri) pe ruta Seattle – Keflavik (Islanda) – București. TAROM precizează că experți tehnici ai companiei fac evaluările înainte de preluare, iar zborul este realizat de două echipaje. Boeing-ul care pornește în weekend spre România va fi primul 737 MAX din flota TAROM și va purta numele „ Mircea Lucescu ”, conform comunicatului companiei. Cum este organizat zborul de transfer Prima etapă, Seattle – Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. În echipaj se află și instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă, Keflavik – București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. De ce contează pentru operațiunile TAROM Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, leagă sosirea aeronavei de un proces de transformare al companiei și de reînnoirea flotei. „Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare.” După preluarea de la Boeing, aeronava urmează să ajungă în România „în zilele următoare”, mai arată comunicatul. Context: flota și rețeaua TAROM TAROM a fost înființată în 1954, funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și este membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Compania are o flotă de 14 aeronave și un portofoliu de peste 50 de destinații, operate cu aeronave proprii sau prin parteneri de tip code share (acorduri prin care companiile vând locuri pe zborurile altor operatori). [...]
Temu își mută o parte din logistică mai aproape de comercianții români , printr-un acord care pune rețeaua Poștei Române în centrul livrărilor interne pentru vânzătorii locali de pe platformă, potrivit Wall-Street . Miza este operațională: simplificarea procesării comenzilor și extinderea acoperirii livrărilor în România, inclusiv în zone mai greu deservite de curierii privați. Ce prevede acordul Temu – Poșta Română Temu și Poșta Română au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru „simplificarea serviciilor logistice” destinate companiilor românești care vând pe Temu. Concret, Poșta Română va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include: preluarea coletelor de la comercianți; sortarea în centre logistice din România; livrarea „last-mile” (ultima etapă a livrării, până la client). La nivel de opțiuni de livrare, comenzile ar urma să poată fi procesate prin livrare la domiciliu, puncte de ridicare, lockere automate și oficii poștale din toată țara. Publicația notează că parteneriatul este estimat să simplifice procesarea și livrarea comenzilor pentru companiile locale și să îmbunătățească experiența de cumpărare pentru clienți. Ce câștigă comercianții locali și ce urmărește Temu Pe lângă componenta de livrare, Temu și Poșta Română vor organiza evenimente comune pentru companiile românești care vând pe platformă și vor avea întâlniri periodice pentru a analiza evoluția parteneriatului și a ajusta serviciile. Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a indicat ca avantaj acoperirea rețelei naționale, inclusiv în mediul rural: „Rețeaua noastră ajunge în comunități din întreaga Românie, inclusiv în zonele rurale. Acest acord va pune serviciile noastre de livrare și retur la dispoziția comercianților români de pe Temu, ajutându-i să își servească clienții din întreaga țară.” În context, Temu a intrat pe piața din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile românești se pot înscrie pentru a vinde pe platformă. Programul Local Seller este disponibil în peste 35 de țări. Context: presiunea taxelor pe colete din afara UE Acordul vine pe fondul schimbărilor de reglementare care au afectat livrările din afara Uniunii Europene. Wall-Street arată că Temu este între comercianții online din afara UE loviți de reglementările care vizează coletele cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei) provenite din afara UE. România și UE au implementat în acest an legi care taxează aceste colete, cu efect de descurajare a comenzilor livrate din afara UE pentru produse sub pragul de 150 de euro. În acest context, Temu a derulat recent o campanie prin care acoperea 30% din taxele de import, mai notează publicația. În lipsa unor detalii despre termene de implementare sau volume, rămâne de urmărit cum va fi operaționalizat serviciul integrat și în ce măsură va schimba timpii și costurile de livrare pentru comercianții români care vând pe Temu. [...]
Aglomerația de circa 80 de nave la intrarea pe Canalul Sulina riscă să prelungească timpii de tranzit și să crească presiunea pe logistica exporturilor ucrainene pe Dunăre , în condițiile în care porturile maritime de la Marea Neagră sunt practic blocate de atacurile rusești, potrivit Mediafax . În ultimele cinci zile, șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre cu destinația porturile fluviale ucrainene a ajuns la aproximativ 80, deși numărul celor cărora li se permite tranzitul crește treptat, a declarat un operator de transport. Aglomerarea este raportată la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care vin din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail, potrivit Reuters. De ce s-a format coada: piloți puțini și prioritizarea unor mărfuri Întârzierile sunt puse pe seama deficitului de piloți (personalul specializat care asistă navigația pe sectorul dificil) și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil. În același timp, traficul prin canal începe să se îmbunătățească: dacă săptămâna trecută intrau aproximativ cinci nave pe zi, luni sunt așteptate să intre cel puțin șapte, potrivit declarațiilor citate în articol. „În teorie, dacă putem aduce în jur de 10 nave pe zi în Sulina, ar trebui să putem elimina coada de aproximativ 80 de nave”, a declarat Katerina Kononenko de la Avalon Shipping. Kononenko a adăugat că ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru ca numărul navelor aflate în așteptare să scadă la aproximativ 10. Efect de „dop” și la ieșire: inspecții obligatorii, inspectori limitați Creșterea traficului de intrare poate muta blocajul la plecări: mai multe nave vor trebui să iasă prin canal și să treacă prin inspecțiile obligatorii, în timp ce numărul inspectorilor rămâne limitat, potrivit informațiilor din material. Context: exporturile ucrainene, împinse pe o rută cu capacitate mai mică Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând redirecționarea mărfurilor prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă. Pe partea feroviară, oficialii operatorului ucrainean Ukrzaliznytsia au declarat că exporturile prin Dunăre ar putea crește, deși operațiunile sunt afectate de lipsa navelor și de alertele frecvente de raid aerian. În regiunea Odesa, unde se află porturile Reni și Izmail, au fost înregistrate 300 de alerte de raid aerian de la începutul lunii august, cu o durată cumulată de 238 de ore, potrivit unui serviciu specializat de monitorizare; lucrători din transporturi spun că pot trece zile fără descărcarea vreunui vagon cu cereale din cauza alertelor. Ukrzaliznytsia a anunțat că poate transporta lunar 500.000 de tone de cereale către Izmail și Reni, iar datele analiștilor citate arată că volumul cerealelor transportate către porturile dunărene a crescut cu 35% într-o săptămână. [...]
