Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Metrorex propune majorarea tarifelor de călătorie cu circa 40% de la 1 mai 2026, potrivit News.ro, pe baza Proiectului de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. În acest cadru, prețul unei călătorii comune Metrorex–STB ar urma să crească de la 5 lei la 7 lei.
Metrorex susține că ajustarea este gândită „diferențiat pe tipuri de titluri de călătorie”, cu obiectivul de a echilibra prețul unitar per călătorie și de a încuraja abonamentele lunare plătite în avans, pe care compania le leagă de acoperirea cheltuielilor de exploatare și de protejarea călătorilor fideli.
„Creşterea medie este de cca 40% ceea ce înseamnă o creştere lunară în valoare absolută a veniturilor din transportul călătorilor de cca 10.271,68 mii lei”, precizează Metrorex.
Pe partea de titluri Metrorex, proiectul indică, între altele, creșterea biletului unic cu o călătorie de la 4,50 lei la 6,50 lei, a biletului unic de 2 călătorii (120 minute) de la 9 lei la 13 lei și a biletului de 10 călătorii de la 36,50 lei la 49,50 lei. Abonamentele ar urma, de asemenea, să fie majorate: abonamentul de 24 de ore de la 11 lei la 16 lei, cel de 72 de ore de la 31,50 lei la 44,50 lei, iar abonamentul de 7 zile de la 41 lei la 54 lei.
Pentru abonamentele pe termen mai lung, Metrorex propune creșterea abonamentului lunar de la 90 lei la 126 lei, a celui pe 6 luni de la 450 lei la 630 lei și a celui anual de la 810 lei la 1.170 lei. În cazul studenților, un abonament cu 10 călătorii cu reducere de 90% ar urma să crească de la 4 lei la 5,50 lei, iar abonamentul lunar redus pentru studenți de la 10 lei la 14 lei.
În zona titlurilor comune Metrorex–STB, tariful pentru 1 călătorie ar urca de la 5 lei la 7 lei, pentru 2 călătorii de la 10 lei la 14 lei, iar pentru 10 călătorii de la 40 lei la 55 lei. Totodată, abonamentul comun de 24 de ore ar crește de la 12 lei la 18 lei, cel de 72 de ore de la 35 lei la 50 lei, abonamentul săptămânal de la 45 lei la 60 lei, iar abonamentul lunar de la 100 lei la 140 lei; abonamentul lunar redus (50% pentru donatori de sânge) ar urca de la 50 lei la 70 lei.
Compania mai arată că, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, veniturile din transportul călătorilor cu metroul sunt estimate la 453.960,00 mii lei, iar ajustarea tarifară ar aduce o creștere lunară de circa 10.271,68 mii lei.
Metrorex indică și un impact anual: dacă majorarea intră în vigoare la 1 mai 2026, veniturile din transport ar crește cu aproximativ 100.988,00 mii lei față de 2025, iar veniturile din compensarea reducerilor și gratuităților menționate de companie ar crește cu circa 97.608,00 mii lei față de anul trecut.
Recomandate
Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]
Consiliul General al Municipiului București a aprobat declanșarea insolvenței STB , o decizie prezentată ca măsură de protecție pentru bugetul Capitalei, în condițiile în care datoriile companiei au ajuns la aproximativ 3 miliarde de lei, potrivit Economedia . Primarul general Ciprian Ciucu a susținut că fără acest pas riscul era escaladarea penalităților și, în final, presiune directă asupra capacității de plată a Primăriei. În argumentația sa, Ciucu a legat situația STB de un potențial efect în lanț asupra finanțelor municipale, invocând inclusiv impactul asupra unor servicii și investiții publice, dacă datoriile ar fi continuat să crească. „Ne-a trecut glonțul pe la ureche. Dacă nu luam această decizie astăzi, ar fi crescut și mai mult datoriile, ar fi crescut și mai mult penalitățile și ar fi atras după sine chiar incapacitatea de plată a Primăriei Generale. Ceea ce ar însemna adio termoficare, adio proiecte de investiții, adio servicii publice de calitate”, a declarat Ciprian Ciucu. Miza financiară: costuri și datorii comparabile cu bugetul PMB Primarul a afirmat că impactul financiar al situației depășește nivelul datoriilor curente. Potrivit acestuia, costurile aferente transportului public pentru anul 2025, împreună cu datoriile și penalitățile acumulate, se ridică la aproximativ 5,6 miliarde de lei, sumă pe care a descris-o ca fiind apropiată de întregul buget al Primăriei Municipiului București. „Ca să înțelegeți dimensiunea problemei, costul transportului în comun dintr-un singur an (2025), plus toate datoriile și penalitățile, se ridică la 5,6 miliarde de lei. Aproape cât tot bugetul PMB. Dacă, prin absurd, ar fi trebuit să plătim totul, Bucureștiul nu mai rămânea cu nimic. Asta e singura soluție ca să nu ne fie poprite conturile.” Ciucu a mai spus că decizia de inițiere a insolvenței ar fi trebuit luată cu mai mulți ani în urmă și că, deși la începutul acestui an a cerut conducerii STB un plan de reformare, măsurile propuse nu au produs „rezultate vizibile”. Ce urmează și ce se întâmplă cu transportul public Următorul pas procedural este depunerea cererii de deschidere a insolvenței la Tribunalul București , iar procedura poate fi deschisă doar după o decizie a judecătorului-sindic. Primarul a dat asigurări că intrarea în insolvență nu va afecta funcționarea transportului public: serviciile STB ar urma să continue, iar angajații și furnizorii companiei să fie plătiți pe durata procedurii. [...]
Consiliul General al Municipiului București este convocat să dea mandat pentru recomandarea declanșării insolvenței STB , o mișcare care ar putea schimba cadrul de funcționare al operatorului de transport public și modul în care își gestionează datoriile și contractele, potrivit Economedia . Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , afirmă că situația STB intră și în responsabilitatea Consiliului General și anunță o ședință de îndată, marți, de la ora 12.00, pentru acordarea unui „mandat expres” reprezentantului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a STB. Mandatul ar urma să permită formularea unei recomandări către Consiliul de Administrație privind declanșarea procedurii de insolvență. De ce contează: insolvența, prezentată ca instrument de stopare a pierderilor și penalităților Ciucu spune că nu își dorește insolvența STB, dar o consideră „singura măsură responsabilă” prin care compania poate fi salvată de la faliment. În argumentația sa, insolvența ar avea rolul de a proteja salariile angajaților și de a opri acumularea unor penalități „tot mai mari”. Totodată, primarul indică drept miză și posibilitatea de a ieși din „contracte incorecte și lipsite de logică economică”, fără a detalia în material care sunt aceste contracte sau ce impact financiar au. Ce urmează: mandat în AGA și recomandare către Consiliul de Administrație În ședința convocată, Consiliul General ar urma să decidă dacă acordă mandatul pentru ca, în AGA, să fie făcută recomandarea de declanșare a insolvenței către Consiliul de Administrație al STB. Din informațiile disponibile în textul sursă, nu este precizat un calendar ulterior sau pașii procedurali concreți după această recomandare. Ciucu mai afirmă că persoanele care au dus STB în situația actuală „nu trebuie salvate de răspundere”, fără ca articolul să includă nume sau măsuri concrete în acest sens. [...]
CNAIR a scos din bugetul pe 2026 peste 500 de angajări, iar revizuirea ar aduce economii de peste 75 de milioane de lei , potrivit Economica , care citează o postare a unui secretar de stat din Transporturi. Revizuirea vine după ce Ministerul Transporturilor a respins o primă variantă de buget prezentată de directorul CNAIR, Cristian Pistol , care includea „peste 500 de noi angajări” și „zeci de milioane de lei în plus cu salariile”, conform mesajului publicat de oficial. Ce s-a tăiat și ce economii sunt invocate În varianta refăcută, CNAIR a eliminat integral angajările prevăzute inițial, iar economiile estimate sunt: peste 75 de milioane de lei economii totale; peste 56 de milioane de lei economii doar din cheltuieli salariale. Secretarul de stat susține că au fost eliminate atât 126 de posturi suplimentare propuse pentru aparatul central, cât și aproximativ 400 de angajări planificate în structurile teritoriale. Miza operațională: eficiență cu resursele existente, dar și riscuri pentru TollRo Oficialul afirmă că ministerul „nu s-a opus întăririi echipelor din teritoriu acolo unde există nevoi reale”, însă decizia de a elimina toate posturile ar fi aparținut conducerii CNAIR. În același mesaj, acesta spune că se așteaptă ca activitatea companiei „să nu aibă de suferit” și cere rezultate mai bune cu resursele existente. Pe de altă parte, Economica amintește că CNAIR a avertizat anterior că ar putea să nu poată implementa până la toamnă sistemul de taxare TollRo din cauza imposibilității de a angaja personal specializat. Potrivit declarațiilor anterioare pentru Economica ale purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, 126 dintre angajările propuse erau pentru TollRo . Sistemul TollRo a fost deja amânat de două ori, iar termenul de aplicare a fost prorogat până la 1 octombrie 2026 , după adoptarea în iunie, în Camera Deputaților, a proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 74/2025, potrivit Digi24 . În acest context, rămâne deschisă întrebarea ridicată de publicație: dacă economiile din salarii vor depăși eventualele venituri ratate din întârzierea unui sistem de taxare de tip „plătești cât circuli”, relevant mai ales pentru transportul greu de marfă. [...]
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Revenirea în exploatare a 40 de automotoare „Săgeata Albastră” după revizii capitale extinde cu 12 ani durata de utilizare a fiecărei rame , într-un context în care CFR Călători are nevoie de material rulant funcțional, iar reparațiile sunt îngreunate de piese greu de găsit și de creșterea costurilor, potrivit Economica . Automotorul AM 2090 este al 40-lea Siemens Desiro SR20D („Săgeata Albastră”) care revine în exploatare după o revizie capitală de tip R9. Intervenția are ca scop restabilirea parametrilor tehnici și prelungirea duratei de exploatare cu încă 12 ani. Ce presupune revizia R9 și cât durează Lucrările pentru fiecare automotor se desfășoară pe parcursul a aproximativ 90 de zile și includ dezasamblarea și verificarea tuturor subansamblelor, urmate de repararea, recondiționarea sau înlocuirea acestora, cu excepția motoarelor. În practică, operațiunile acoperă, între altele: demontarea și verificarea boghiurilor și osiilor; repararea sistemelor de frânare și de alimentare cu combustibil; intervenții la instalațiile electrice, de climatizare și încălzire; reparații la uși, ferestre și sisteme de comunicare; recondiționarea interiorului; repararea și revopsirea caroseriei. Procesul se încheie cu teste și verificări statice, plus o probă de parcurs de minimum 100 de kilometri. De ce sunt reviziile mai complicate și mai scumpe Conform comunicatului citat, o parte dintre automotoarele intrate în revizie au fost grav avariate, iar altele aveau componente lipsă, dificil de procurat sau care nu se mai află în producție. În plus, costurile materialelor și subansamblelor au crescut față de momentul inițierii proiectului, iar vechimea automotoarelor și schimbările tehnologice din ultimele două decenii au sporit complexitatea lucrărilor. Reviziile sunt realizate la Electroputere VFU Pașcani , companie membră a Grampet Group, care desfășoară activități de fabricare, modernizare și întreținere a materialului rulant. [...]
