Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Iranul a autorizat trecerea navelor cu bunuri esențiale către porturile sale prin strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează o scrisoare preluată de agenția iraniană Tasnim.
Măsura vizează navele care se îndreaptă spre porturile iraniene, inclusiv cele aflate în prezent în Golful Oman. Conform scrisorii, acestea trebuie să se coordoneze cu autoritățile și să respecte protocoalele stabilite pentru tranzitarea strâmtorii, notează Tasnim.
Informația este transmisă de DPA și preluată de Agerpres, potrivit articolului. Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim din regiune, iar orice restricții sau reguli suplimentare pot influența fluxurile logistice și costurile de transport.
Separat, două dintre cele 15 nave cu proprietari turci care așteaptă la intrarea în strâmtoarea Ormuz au primit până acum permisiunea de a o tranzita, a declarat ministrul turc al transporturilor, Abdülkadir Uraloglu, pentru postul CNN Turk, conform relatării.
Ministrul a mai spus că patru nave au ales să rămână pe loc și că sunt în desfășurare discuții cu autoritățile competente pentru ca celelalte nouă nave să poată tranzita strâmtoarea.
Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre durata acestor proceduri, criteriile de acordare a permisiunilor sau impactul asupra altor categorii de transport maritim, dincolo de navele cu bunuri esențiale destinate porturilor iraniene.
Recomandate
A doua navă a unui armator turc a traversat Strâmtoarea Ormuz , a anunțat sâmbătă ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, potrivit news.ro . Informația vine în contextul restricțiilor impuse de Iran în zonă, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. „În momentul izbucnirii războiului, existau cincisprezece nave aparţinând companiilor maritime turceşti. (...) Două dintre aceste cincisprezece nave au traversat”, a declarat ministrul într-un interviu acordat canalului privat turc CNN Turk. Ministrul a spus că trecerile au fost posibile atât datorită demersurilor autorităților turce, cât și pentru că navele „foloseau porturi iraniene sau transportau mărfuri către sau dinspre Iran”, fără să precizeze data la care a trecut a doua navă. O primă navă turcească traversase strâmtoarea „cu permisiunea Iranului” pe 13 martie. Conform unei infografice prezentate la CNN Turk, navele care au reușit să treacă se numesc Rozana și Neraki. Uraloglu a mai precizat că doar nouă dintre navele rămase blocate au solicitat trecerea. Patru nu au cerut să plece, dintre care două sunt nave de generare a energiei electrice, staționate în zonă, iar alte două așteaptă „calmarea situației”. Pentru restul, Turcia încearcă să coordoneze tranzitul împreună cu Ministerul Afacerilor Externe. În paralel, o navă container a companiei franceze CMA CGM și un transportator japonez de GNL (gaz natural lichefiat) au tranzitat joi Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la închiderea parțială decisă de Iran la 1 martie, conform datelor de urmărire maritimă consultate de AFP. Iranul a restricționat practic trecerea după atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat conflictul și au alimentat scumpiri la nivel global pentru petrol și gaze, într-un punct-cheie al comerțului energetic mondial. [...]
Vladimir Putin propune o nouă arhitectură globală de transport și comerț , potrivit G4Media , în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al tensiunilor generate de războiul din Iran, care afectează fluxurile energetice și lanțurile logistice internaționale. Liderul rus susține că Moscova poate oferi soluții alternative pentru stabilizarea transportului global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de transport și logistică desfășurat la Sankt Petersburg, unde Putin a subliniat că actuala criză obligă statele și companiile să regândească rutele comerciale, în funcție de siguranță, costuri și predictibilitate. Blocarea unui punct strategic precum Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează volume importante de petrol și gaze, a amplificat aceste preocupări. Ce propune Rusia Președintele rus a indicat că rutele logistice dezvoltate de Rusia pot deveni alternative viabile, oferind: reducerea timpilor de transport între Europa și Asia diversificarea fluxurilor comerciale globale expunere mai mică la conflicte și riscuri geopolitice Un element central al strategiei este promovarea Rutei Maritime Nordice , care devine tot mai accesibilă pe fondul schimbărilor climatice și ar putea scurta semnificativ traseele comerciale dintre continente. Accent pe tehnologie și automatizare Putin a insistat asupra necesității unei „revoluții tehnologice” în transporturi, bazată pe: inteligență artificială sisteme autonome și robotizate digitalizarea proceselor logistice Aceste soluții ar urma să fie implementate în aeroporturi, gări și centre logistice, cu scopul de a crește eficiența și de a reduce dependența de factorul uman în operațiunile de rutină. Context geopolitic Inițiativa vine într-un moment în care piețele energetice sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu , iar statele caută rute alternative pentru aprovizionare. Rusia încearcă astfel să își consolideze rolul în economia globală, oferindu-se ca furnizor de infrastructură logistică și expertiză într-un sistem comercial aflat sub presiune. În esență, propunerea Moscovei reflectă o schimbare de paradigmă: de la rute tradiționale, concentrate în zone sensibile geopolitic, către coridoare diversificate, susținute de tehnologie și adaptate noilor riscuri globale. [...]
Biletele de avion se scumpesc în vara lui 2026 , pe fondul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul și al perturbărilor operaționale generate de conflictul din Iran, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Messaggero. În mod obișnuit, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene, însă în contextul actual ponderea a crescut semnificativ. Articolul indică faptul că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor care au afectat rutele energetice globale și au amplificat riscul de disponibilitate limitată pe termen scurt. Pe partea operațională, închiderea unor porțiuni de spațiu aerian obligă operatorii să ocolească zonele de risc, ceea ce prelungește durata zborurilor și crește consumul de combustibil. În paralel, unele companii au redus capacitatea, au anulat rute mai puțin rentabile și au diminuat frecvențele, în special pe direcția Asia, ceea ce pune presiune pe disponibilitatea locurilor și pe punctualitate. „Combustibilul reprezintă, în condiții normale, aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene.” Transferul costurilor către pasageri se face treptat, iar majorările sunt deja vizibile, urmând să se accentueze în lunile de vară, conform materialului. Companiile încearcă să-și protejeze marjele, însă riscă să frâneze cererea, mai ales pe rutele lungi, unde costurile sunt mai ridicate. Miza este cu atât mai mare cu cât vara este sezonul esențial pentru veniturile transportului aerian. Fără o stabilizare geopolitică, perioada de vârf din 2026 ar putea aduce tarife mai mari, capacitate redusă și incertitudine operațională, cu efecte care s-ar putea prelungi și după sezonul turistic, potrivit analiștilor citați în articol. [...]
28 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu au fost anulate marți , potrivit Euronews România , în contextul escaladării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Măsura vizează curse operate pe Aeroportul Henri Coandă București și are legătură directă cu deteriorarea situației de securitate din regiune. Conform Companiei Naționale Aeroporturi București, este vorba despre 15 decolări și 13 aterizări anulate, pe rute către sau dinspre Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania. Printre operatorii afectați se numără Anima Wings, El Al Israel Airlines, Fly One Romania, Flydubai, HiSky Europe, Qatar Airways, Ryanair, TAROM și Wizz Air Malta. Decizia vine după ce, sâmbătă dimineață, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii la Teheran, Tabriz și Isfahan. Iranul a răspuns cu rachete și drone îndreptate către baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective din Israel. Escaladarea rapidă a conflictului a determinat restricții de trafic aerian și suspendarea unor curse comerciale. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii recomandă cetățenilor români care au planificate deplasări în Israel sau în statele direct afectate să își anuleze ori reprogrameze călătoriile. Autoritățile invocă riscurile de securitate și posibile noi perturbări ale traficului aerian. Anulările de marți se adaugă altor zboruri suspendate în ultimele zile și afectează sute de pasageri, în condițiile în care mii de români se află încă în regiune. Evoluția conflictului va influența reluarea curselor, iar companiile aeriene actualizează constant informațiile privind programul de zbor. [...]
Biletul de metrou ar putea crește de la 5 la 7 lei de la 1 Mai , potrivit Mediafax , care citează surse. Măsura ar urma să se aplice în București, în condițiile în care Metrorex a discutat deja propunerea la nivelul conducerii companiei. Decizia de scumpire a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, relatează publicația. În acest moment, însă, majorarea nu este prezentată ca fiind definitivă, ci ca o propunere care urmează să fie evaluată. Contactat de Mediafax, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus că inițiativa aparține Consiliului de Administrație al Metrorex și că ministerul va analiza oportunitatea ei. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a declarat ministrul. Ultima creștere a tarifelor la metrou a avut loc în ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a fost majorat de la 3 la 5 lei, iar abonamentele s-au scumpit la rândul lor. La acel moment, scumpirile au fost motivate prin nevoia de echilibrare a bugetului și reducerea cheltuielilor de exploatare. Dacă propunerea va fi menținută și aplicată, noul tarif ar intra în vigoare de la 1 Mai 2026, însă ministrul indică faptul că urmează o analiză privind sustenabilitatea măsurii. Mediafax nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact al aprobărilor sau despre impactul bugetar estimat. [...]
Un portcontainer al grupului francez CMA CGM a traversat Strâmtoarea Hormuz , potrivit Jerusalem Post , care citează date de urmărire a navelor MarineTraffic și informații Reuters. Nava Kribi, sub pavilion Malta și deținută de CMA CGM, a trecut prin strâmtoare pe 2 aprilie. Este primul vas cu proprietar francez care reușește tranzitul pe acest culoar de la începutul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, într-un context în care războiul a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz. Miza este ridicată: înainte ca traficul să fie blocat, Strâmtoarea Hormuz era ruta pentru aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), cu efecte directe asupra piețelor de energie și asupra lanțurilor logistice. Nu este cunoscut, deocamdată, cum a obținut nava trecerea în siguranță, în condițiile în care datele arată că se deplasează spre sud, de-a lungul coastei Omanului. CMA CGM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar nici biroul președintelui francez Emmanuel Macron nu a oferit un răspuns imediat privind un posibil rol al guvernului în facilitarea tranzitului. Trecerea a avut loc la o zi după declarațiile lui Macron, care a susținut că o operațiune militară pentru redeschiderea strâmtorii nu ar fi realistă și că soluția ar trebui să fie diplomatică. „Această strâmtoare trebuie redeschisă pentru că este strategică pentru fluxurile de energie, îngrășăminte și comerțul internațional, dar se poate face doar în consultare cu Iranul”, a spus el. Datele LSEG privind transportul maritim arată că, joi, nava și-a modificat destinația transmisă prin AIS (Sistemul Automat de Identificare) în „Owner France” înainte de a intra în apele teritoriale iraniene din strâmtoare, semnalând autorităților iraniene naționalitatea proprietarului. Astfel de tactici au mai fost folosite pentru a indica neutralitatea în zone de conflict; în același context, mai multe nave chineze care au tranzitat strâmtoarea și-au setat destinațiile la „Chinese owner & crew”. În paralel, Macron a lucrat cu aliați europeni și alți parteneri pentru a construi o coaliție care să garanteze libertatea de trecere prin Hormuz după încetarea ostilităților, iar diplomații francezi ar fi încercat în ultima săptămână să atenueze o rezoluție din Consiliul de Securitate al ONU care ar fi permis acțiuni în forță în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit sursei, nava avea inițial ca destinație Pointe-Noire, în Republica Congo. [...]
