Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Iranul a autorizat trecerea navelor cu bunuri esențiale către porturile sale prin strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează o scrisoare preluată de agenția iraniană Tasnim.
Măsura vizează navele care se îndreaptă spre porturile iraniene, inclusiv cele aflate în prezent în Golful Oman. Conform scrisorii, acestea trebuie să se coordoneze cu autoritățile și să respecte protocoalele stabilite pentru tranzitarea strâmtorii, notează Tasnim.
Informația este transmisă de DPA și preluată de Agerpres, potrivit articolului. Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim din regiune, iar orice restricții sau reguli suplimentare pot influența fluxurile logistice și costurile de transport.
Separat, două dintre cele 15 nave cu proprietari turci care așteaptă la intrarea în strâmtoarea Ormuz au primit până acum permisiunea de a o tranzita, a declarat ministrul turc al transporturilor, Abdülkadir Uraloglu, pentru postul CNN Turk, conform relatării.
Ministrul a mai spus că patru nave au ales să rămână pe loc și că sunt în desfășurare discuții cu autoritățile competente pentru ca celelalte nouă nave să poată tranzita strâmtoarea.
Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre durata acestor proceduri, criteriile de acordare a permisiunilor sau impactul asupra altor categorii de transport maritim, dincolo de navele cu bunuri esențiale destinate porturilor iraniene.
Recomandate

Monarhiile din Golf accelerează investițiile în porturi, căi ferate și conducte pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz , pe fondul riscului recurent ca acest punct-cheie al comerțului energetic și al transportului maritim să fie blocat, potrivit HotNews . Miza este una operațională și economică: companiile și statele din regiune caută rute alternative pentru mărfuri și petrol, astfel încât fluxurile să poată continua chiar și în scenarii de tensiuni care afectează tranzitul prin Ormuz. Porturi: alternativă la Jebel Ali și repoziționare spre Marea Roșie În Emiratele Arabe Unite, cel mai recent proiect vizează Dubaiul: DP World , grup logistic cu sediul în Dubai, a început discuții pentru dezvoltarea unui nou port la Fujairah și a unui nou terminal în cadrul facilității existente, potrivit Financial Times, citat în material. Fujairah are avantajul poziționării în afara Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar oferi o opțiune de ocolire pentru o parte din trafic. Inițiativa ar funcționa și ca alternativă la Jebel Ali, principalul port din Orientul Mijlociu, ale cărui operațiuni sunt expuse riscurilor atunci când tensiunile din jurul strâmtorii cresc. În Arabia Saudită, blocada a împins autoritățile să valorifice mai mult infrastructura de pe coasta Mării Roșii și să revizuiască proiectul Neom, cu o restrângere a ambițiilor inițiale și un accent mai puternic pe componenta portuară, conform aceleiași surse. Căi ferate: coridoare logistice și proiectul GCC până în 2030 Riadul a inaugurat un coridor logistic și feroviar de 1.700 km pentru transportul mărfurilor până la granița cu Iordania. Traseul folosește rețeaua feroviară saudită, pornește din portul King Abdulaziz din Dammam, traversează țara prin Riad și urcă spre Al-Haditha, via nodul Al Zabirah, după care transportul continuă rutier. Separat, Arabia Saudită a decis să accelereze construcția căii ferate a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), un proiect regional care ar urma să conecteze regatul cu: Kuweitul (spre nord), Qatarul și Emiratele Arabe Unite (spre sud), plus o linie secundară către Bahrain. Saudi Arabia Railways a lansat licitații pentru proiectarea unor tronsoane cheie, iar finalizarea este prevăzută pentru 2030. Conducte: reluarea și extinderea rutelor care evită Ormuz Pentru petrol, monarhiile din Golf revin la utilizarea unor conducte existente și iau în calcul extinderi: Arabia Saudită analizează extinderea conductei „Est–Vest ”, de 1.200 km, cu o capacitate de până la 7 milioane de barili/zi către portul Yanbu (Marea Roșie). De acolo, livrările pot merge spre Europa prin Canalul Suez sau spre Asia prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb. În Emiratele Arabe Unite, conducta operată de ADNOC leagă zăcămintele terestre Habshan de Fujairah; a fost inaugurată în 2012, are 360 km și o capacitate de aproximativ 1,5–1,8 milioane de barili/zi. În Irak, ruta de export din nord care evită Ormuz pornește din Kirkuk și ajunge în portul turcesc Ceyhan (Marea Mediterană), traversând Kurdistanul. După doi ani și jumătate de inactivitate, conducta a fost repusă în funcțiune în septembrie anul trecut, în baza unui acord provizoriu între Bagdad și Guvernul Regional al Kurdistanului. Ce indică aceste mișcări Dincolo de proiectele punctuale, direcția este aceeași: statele din Golf își construiesc redundanță logistică (rute alternative) pentru exporturi și aprovizionare, astfel încât o blocare a Strâmtorii Ormuz să nu mai însemne automat o frână majoră pentru porturi, lanțuri de transport și fluxurile de petrol. Contextul și ritmul proiectelor sugerează că investițiile în infrastructură vor rămâne o prioritate, în special acolo unde pot muta volume spre Marea Roșie sau spre noduri aflate în afara strâmtorii. [...]

Revenirea în exploatare a 40 de automotoare „Săgeata Albastră” după revizii capitale extinde cu 12 ani durata de utilizare a fiecărei rame , într-un context în care CFR Călători are nevoie de material rulant funcțional, iar reparațiile sunt îngreunate de piese greu de găsit și de creșterea costurilor, potrivit Economica . Automotorul AM 2090 este al 40-lea Siemens Desiro SR20D („Săgeata Albastră”) care revine în exploatare după o revizie capitală de tip R9. Intervenția are ca scop restabilirea parametrilor tehnici și prelungirea duratei de exploatare cu încă 12 ani. Ce presupune revizia R9 și cât durează Lucrările pentru fiecare automotor se desfășoară pe parcursul a aproximativ 90 de zile și includ dezasamblarea și verificarea tuturor subansamblelor, urmate de repararea, recondiționarea sau înlocuirea acestora, cu excepția motoarelor. În practică, operațiunile acoperă, între altele: demontarea și verificarea boghiurilor și osiilor; repararea sistemelor de frânare și de alimentare cu combustibil; intervenții la instalațiile electrice, de climatizare și încălzire; reparații la uși, ferestre și sisteme de comunicare; recondiționarea interiorului; repararea și revopsirea caroseriei. Procesul se încheie cu teste și verificări statice, plus o probă de parcurs de minimum 100 de kilometri. De ce sunt reviziile mai complicate și mai scumpe Conform comunicatului citat, o parte dintre automotoarele intrate în revizie au fost grav avariate, iar altele aveau componente lipsă, dificil de procurat sau care nu se mai află în producție. În plus, costurile materialelor și subansamblelor au crescut față de momentul inițierii proiectului, iar vechimea automotoarelor și schimbările tehnologice din ultimele două decenii au sporit complexitatea lucrărilor. Reviziile sunt realizate la Electroputere VFU Pașcani , companie membră a Grampet Group, care desfășoară activități de fabricare, modernizare și întreținere a materialului rulant. [...]

Canalul Panama va reduce capacitatea de tranzit din septembrie, o decizie cu potențial de a încetini livrările globale și de a crește costurile de transport , pe fondul riscului de niveluri mai scăzute ale apei asociate fenomenului El Niño, potrivit Al Jazeera . Autoritatea Canalului Panama (instituția care administrează ruta) a anunțat introducerea unor plafoane zilnice de tranzit „pentru a răspunde îngrijorărilor” legate de condiții mai uscate în perioada următoare. Măsurile încep la începutul lui septembrie. Ce se schimbă operațional: plafoane mai mici de tranzit Conform noilor reguli, numărul maxim de nave care pot trece zilnic prin canal va fi redus în două etape: din 4 septembrie: 34 de nave/zi ; din 15 septembrie: 32 de nave/zi . În mod obișnuit, canalul poate acomoda aproximativ 40 de nave pe zi , iar din iunie a înregistrat o medie zilnică de 35 de tranzite , mai notează publicația. De ce contează pentru comerț și costuri Canalul Panama gestionează circa 5% din comerțul maritim global , iar orice scădere semnificativă a traficului „este probabil” să se traducă în transport internațional mai lent pentru industriile care depind de această rută. Efectul secundar anticipat este creșterea costurilor , pe măsură ce apar întârzieri și presiune pe capacitățile alternative. Contextul recent arată cât de rapid se pot propaga efectele: în 2023 , o secetă severă a redus traficul prin canal cu aproximativ 36% , ceea ce a dus la perturbări în lanțurile globale de aprovizionare . De ce apare restricția: apă mai puțină într-un sistem dependent de lacuri Autoritățile se pregătesc pentru niveluri mai scăzute ale apei pe fondul El Niño, fenomen natural care apare la fiecare doi până la șapte ani , când estul Pacificului tropical este mai cald decât de obicei. Oamenii de știință se așteaptă la un episod deosebit de puternic în lunile următoare, „potențial printre cele mai puternice înregistrate”, cu risc crescut de evenimente meteo extreme. Canalul funcționează cu un sistem de ecluze (camere care ridică și coboară navele între Pacific și Marea Caraibilor), alimentat parțial cu apă dulce din lacuri și rezervoare din apropiere, în special Lacul Gatun . În același timp, lacul este folosit și pentru apă potabilă pentru orașe din zonă, inclusiv Panama City , ceea ce amplifică presiunea în perioadele de secetă. Schimbare de poziție față de mesajele din primăvară Decizia reprezintă o răsturnare față de mesajele transmise în mai către Reuters, când oficialii spuneau că nu plănuiesc limitări în acest an, invocând măsurile de conservare a apei impuse anul trecut. Ce urmează: dacă seceta se accentuează, plafonarea tranzitelor poate menține presiunea pe timpii de livrare și pe tarifele de transport, în special pentru fluxurile care depind de ruta scurtă dintre Atlantic și Pacific. [...]

Intrarea în circulație comercială a primei rame electrice produse în China pentru pasageri în România deschide un test operațional important pentru Astra Trans Carpatic , care începe să ruleze zilnic două perechi de curse pe una dintre cele mai aglomerate rute din țară, potrivit Economedia . Rama electrică produsă de CRRC (CRRC Sifang) a intrat miercuri, 19 august, în circulație comercială pe ruta București–Brașov. În tren se află, în această perioadă, și reprezentanți ai producătorului chinez, care participă la instruirea mecanicilor români pentru operarea noii garnituri. Ce se schimbă în operare pe București–Brașov Trenul este programat să parcurgă distanța București–Brașov în aproximativ 2 ore și 35 de minute. Astra Trans Carpatic operează zilnic două curse dus-întors cu această ramă electrică. Orele de plecare menționate sunt: din București: 7:44 și 15:40 din Brașov: 11:46 și 18:40 sosirea ultimei curse a zilei în București: 21:04 Rama poate atinge o viteză maximă de 160 km/h, însă viteza efectivă pe traseu depinde de infrastructura feroviară și de restricțiile de viteză existente. De ce contează: validarea în exploatare și integrarea cu infrastructura Dincolo de „premieră”, miza imediată este integrarea efectivă în exploatare a unei rame noi, cu tehnologii și sisteme care trebuie să funcționeze în condițiile rețelei locale. Garnitura are două sisteme independente de semnalizare, care pot fi selectate automat în funcție de sistemul utilizat la sol, iar producătorul susține că trenul respectă cerințele europene privind siguranța la coliziune, protecția mediului și prevenirea incendiilor. La călătoria inaugurală au participat Valer Blidar, proprietarul grupului Astra din Arad, și Marian-Mihail Călin, director de dezvoltare și strategie al Astra Trans Carpatic. Context: de la aducerea în România la autorizare Rama electrică a fost adusă în România în martie 2024, apoi a intrat în procedurile de testare și autorizare pentru transportul de pasageri. În august 2025, garnitura a fost surprinsă în timpul testelor pe Magistrala 800 și în stația CFR Fetești. După finalizarea verificărilor și autorizărilor, trenul a intrat acum în serviciul comercial, fiind primul tren produs în China utilizat pentru transportul de călători pe o rută comercială din România. [...]

Sea Legend testează comercial Ruta Maritimă de Nord ca alternativă mai rapidă la Suez , prin lansarea unui serviciu regulat de transport containere China–Europa, într-o fereastră sezonieră de șapte săptămâni, potrivit Economica . Compania a mai operat în 2025 o cursă directă pe ruta arctică de-a lungul coastelor rusești (NSR), cu plecare din Ningbo și sosire în Felixstowe în 20 de zile, adică aproximativ jumătate din timpul necesar pe traseul clasic prin Oceanul Indian, Canalul Suez și Marea Mediterană, conform datelor companiei citate de Agerpres. Ce se schimbă operațional: un serviciu săptămânal, dar limitat sezonier Sea Legend intenționează să opereze până pe 3 octombrie un serviciu regulat către Europa, cu plecare în fiecare sâmbătă, pe o perioadă de șapte săptămâni. Nava „Dubai Tower” urmează să plece din Ningbo spre Felixstowe în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui angajat al portului Ningbo-Zhoushan, citat de AFP. Fereastra aleasă „corespunde în general perioadei în care sperăm că navele pot să parcurgă traseul fără ajutorul spărgătoarelor de gheață”, arată într-o notă Niels Rasmussen, analist-șef la asociația maritimă Bimco . De ce contează economic: câștig de timp, dar volum marginal Interesul pentru NSR este în creștere: ruta a înregistrat un record de 23 de traversări în 2025, față de 15 în anul precedent, potrivit unei analize Allianz Commercial publicate în iunie. Totuși, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale rămâne redus. Conform lui Niels Rasmussen, navele Sea Legend ar urma să transporte sub 0,5% din volumul săptămânal de containere dinspre Asia de Est și de Sud-Est către Europa de Nord. Raportat la întregul an, având în vedere durata de câteva săptămâni a serviciului, acesta ar însemna „mai puțin de 0,1% din volumul anual” transportabil între cele două regiuni. Context: interes strategic și presiune de mediu Alte companii au tranzitat deja Arctica, prima traversare fiind realizată în 2018 de Maersk. În paralel, o parte din industrie evită explicit rutele arctice: CMA CGM și Hapag-Lloyd au semnat un angajament de a le ocoli, inițiativă susținută de ONG-ul Ocean Conservancy, care avertizează că intensificarea traficului în Arctica „prezintă un risc considerabil” pentru mediu. Pe termen mai lung, mai mulți analiști anticipează că Arctica ar putea deveni o cale de tranzit strategică, în special pentru China, care și-a exprimat încă din 2018 ambițiile privind un „drum polar al mătăsii”. În acest moment, însă, serviciul Sea Legend rămâne un test comercial sezonier, cu relevanță mai degrabă operațională și strategică decât una de volum pentru piața de containere Europa–Asia. [...]

Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]